ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5246/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5246/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr.
1234 din 9 iulie 2009, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat
rezultatele obținute de candidații care au participat la concursul pentru
promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova și i-a promovat pe loc pe primii
patru judecători candidați la concurs, în ordinea mediilor obținute. Prin
aceeași hotărâre, a fost respins memoriul formulat de G.C.N. și G.C.A.,
judecători la Tribunalul Dolj, prin care solicitau suplimentarea cu 2 posturi
pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova.
Pentru a
hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut
următoarele:
Prin
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 546 din 26 martie
2009, în temeiul art. 43 alin. (1) și (2) și art. 45 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și în baza Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21
septembrie 2006,
a fost aprobată organizarea concursului de
promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție efectivă și pe
loc, la data de 31 mai 2009.
La Curtea de
Apel Craiova au fost scoase la concurs pentru promovare pe loc patru posturi de
judecător, la examen prezentându-se 35 de candidați.
G.C.N. și C.A.G.,
judecători la Tribunalul Dolj, au solicitat suplimentarea numărului de posturi
scoase la concurs la Curtea de Apel Craiova, pentru promovarea pe loc, cu două
posturi, motivat de faptul că au obținut media 9,40, respectiv 9,35, ocupând
locurile 21, 22 la nivel național, din cele 40 de posturi scoase la concurs,
astfel că nu s-au aflat printre candidații declarați admiși.
Cu privire
la această solicitare, Plenul C.S.M. reține că este neîntemeiată, întrucât deși
33 de candidați dintre cei 35, care au susținut examenul de promovare la Curtea
de Apel Craiova, îndeplinesc condițiile de medie prevăzute de art. 27 din
Regulament, iar la această instanță au fost scoase la concurs pentru promovare
pe loc decât patru posturi de execuție, promovarea poate fi dispusă doar pentru
primii patru candidați, în ordinea mediilor obținute.
De
asemenea, se arată în considerentele actului atacat, cei doi petenți s-au
clasat pe locul 5, respectiv 6, iar Regulamentul nu conține nici o dispoziție
referitoare la posibilitatea suplimentării posturilor scoase la concurs, cu
atât mai mult cu cât aceștia nu au obținut o notă finală egală cu cea a
ultimului candidat declarat admis.
Împotriva
Hotărârii nr. 1234 din 9 iulie 2009 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, a declarat recurs G.C.N., în temeiul art. 29 din Legea nr.
317/2004.
În
motivarea
recursului, petenta susține că hotărârea este netemeinică și nelegală, față de
împrejurarea că cererea sa, deși respinsă ca neîntemeiată, nu a fost analizată
pe fond, în raport de argumentele prezentate.
Arată
recurenta că, deși Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului
nu cuprinde nicio dispoziție expresă referitoare la posibilitatea suplimentării
posturilor scoase la concurs, totuși, la art. 9 alin. (17) și (18), ca
atribuții ale comisiei de organizare a concursului sunt prevăzute și cele de
informare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situație
deosebită, a cărei rezolvare nu este prevăzută de regulament, și de a propune
Consiliului Superior al Magistraturii eventuale modificări în modul de
organizare și desfășurare a concursului.
Rezultă,
astfel, susține recurenta, că intimatul are posibilitatea de a analiza și de a
decide cu privire la situațiile ivite în desfășurarea examenului și care nu au
primit reglementare expresă prin regulamentul concursului, sens în care sunt și
dispozițiile art. 35 și art. 36 din Legea nr. 317/2004, republicată, și ale
art. 19 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al
Magistraturii.
În
opinia
recurentei, cererea sa de suplimentare a numărului de posturi scoase la concurs
se încadra tocmai în prevederile art. 9 alin. (17) și (18) din Regulamentul
privind organizarea și desfășurarea concursului și trebuia analizată prin
prisma motivelor invocate, cu atât mai mult cu cât, în baza aceluiași
regulament și în aceeași ședință, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
a hotărât suplimentarea cu un post pentru promovarea pe loc la
Curtea de
Apel București în favoarea unui candidat care a obținut o notă inferioară celei
obținute de petent și, de asemenea, suplimentarea cu un post pentru promovarea
pe loc la Tribunalul Olt.
În
acest
sens, sunt amintite soluțiile contrare date de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
În
ceea ce
privește nota obținută și procedura de examen, recurenta susține că, potrivit
rezultatelor finale, cu media 9,40, se află pe locul 5 la nivelul Curții de
Apel Craiova, ceea ce are drept consecință nepromovarea concursului, deși ocupă
locul 22 la nivelul întregii țări, din cele 40 de locuri scoase la concurs și
din cei 243 candidați prezentați la examen.
Sunt
invocate prevederile art. 2 din Regulamentul adoptat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 621/2006.
Recurenta
susține că, întrucât procedura de examen pentru promovarea pe loc nu a permis
ca un candidat să concureze pentru toate locurile scoase la concurs, la nivel
național, fiind obligat să candideze numai pentru locurile atribuite curții de
apel aferente instanței la care funcționează, precum și faptul că un candidat
nu a putut să se înscrie pentru locurile atribuite altei curți de apel, a avut
drept consecință inechitabilă și inacceptabilă ca ea să nu promoveze examenul,
în raport cu alți 19 candidați, care, deși au obținut note inferioare, au
promovat examenul.
Or, arată
recurenta, aceste consecințe vin în contradicție cu principiul promovării candidaților
care înregistrează performanțe profesionale, prevăzut de art. 2 din Regulament.
Totodată,
susține recurenta, prin întreaga procedură de organizare și desfășurare a
examenului, au fost încălcate dispozițiile art. 2 din Regulamentul adoptat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, dispozițiile art.
41 din Constituția României, referitoare la dreptul la muncă, ce include și
dreptul la promovare, dispozițiile art. 6 din CEDO și ale art. 21 din
Constituția României privind dreptul de acces la justiție, în ceea ce privește
nerecunoașterea dreptului de a ataca la instanță soluția adoptată cu privire la
contestațiile la barem.
În
plus,
recurenta invocă faptul că, după data de 26 martie 2009, dată la care s-a
aprobat organizarea concursului de promovare pentru cele 40 de posturi de
judecător la curțile de apel la nivel național, din care 4 posturi la nivelul
Curții de Apel Craiova, la această instanță s-au vacantat, prin pensionare, 5
posturi de judecător.
De
asemenea, menționează recurenta, în raport cu Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 798 din 30 aprilie 2009, schema de personal, în
ceea ce privește colectivul de judecători din cadrul Curții de Apel Craiova, se va majora cu încă 5 locuri la momentul vacantării acestora.
Prin
întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii
a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și a capătului de cerere
vizând suplimentarea locurilor scoase la concurs la Curtea de Apel Craiova, ca inadmisibil.
În
cadrul
întâmpinării, intimatul precizează că recurenta este judecător la Tribunalul
Dolj și, în această calitate, s-a înscris la concursul de promovare în funcții
de execuție vacante, organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii
la data de
31 mai 2009, opțiunea în scris fiind de promovare pe loc, la Curtea de Apel Craiova, pentru care au fost scoase la concurs un număr de 4 posturi de judecător.
Recurenta
a obținut media 9,40 și s-a clasat pe locul 5, în raport cu candidații care au
participat pentru aceleași posturi, motiv pentru care nu a putut fi promovată,
pentru că nu s-a încadrat în limita posturilor aprobate scoase la concurs.
Pentru
justificarea soluției adoptate prin actul administrativ contestat, au fost
amintite prevederile art. 27 și art. 30 alin. (2) din Hotărârea nr. 621/2006.
În
opinia
intimatului, calificarea de către recurentă a examenului ca fiind inechitabil
și lipsit de obiectivitate și invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 din
Constituție privind dreptul la muncă și a dispozițiilor art. 6 din CEDO privind
liberul acces la justiție nu pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute
de art. 304 și 304
1
C. proc. civ.
Intimatul
consideră că susținerile recurentei, în sensul că cererea sa, de suplimentare a
numărului de locuri scoase la concurs, se încadrează în prevederile art. 9
alin. (17) și (18) din Regulament, fiind catalogată ca o situație deosebită, a
cărei rezolvare nu este prevăzută de regulament, nu pot fi primite, deoarece
motivele invocate sunt de natură pur subiectivă și tind la modificarea
regulamentului de concurs, fără a fi indicate motive de nelegalitate a
hotărârii atacate.
De
asemenea, susține intimatul, în ce privește solicitarea de suplimentare a
numărului posturilor scoase la concurs, recursul este inadmisibil, deoarece
Hotărârea nr. 546 din 26 martie 2009 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, prin care a fost aprobată organizarea concursului de promovare
în funcții de execuție efectivă și pe loc, la data de 31 mai 2009, nu a fost
atacată.
Analizând
actul administrativ atacat, în raport cu criticile formulate, precum și cu
dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta
în continuare.
Hotărârea
atacată este legală și temeinică, în condițiile în care autoritatea publică
intimată a reținut corect situația de fapt în raport cu materialul probator
administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată în funcție de
situația faptică.
Astfel,
punctul de plecare în analiza legalității actului administrativ contestat îl
constituie Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 546 din
26 martie 2009, prin care a fost aprobată organizarea concursului de promovare
a judecătorilor și procurorilor în funcție de execuție efectivă și pe loc, la
data de 31 mai 2009.
De
asemenea, trebuie avut în vedere că la Curtea de Apel Craiova au fost scoase la
concurs pentru promovarea pe loc 4 posturi de judecător.
După cum a
rezultat din materialul probator administrat, recurenta a obținut media 9,40 și
s-a clasat pe locul 5, față de candidații care au participat pentru aceleași
posturi.
În
raport cu
împrejurarea că recurenta nu s-a încadrat în limita posturilor aprobate scoase
la concurs, Înalta Curte apreciază că, în mod corect aceasta nu a putut fi
promovată.
În temeiul
art. 27 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de
promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21
septembrie 2006, pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obțină
cel puțin media generală 7 și nu mai puțin de 5 la fiecare dintre cele două probe
de concurs menționate de art. 17.
Relevante
pentru corecta soluționare a litigiului de față sunt dispozițiile art. 30 alin.
(2) din Regulamentul în discuție, potrivit cărora prevederile art. 28 alin.
(3), conform cărora „promovarea în funcții de execuție vacante sau pe loc a
candidaților declarați în ordinea mediilor obținute în limita numărului de
posturi aprobate", se aplică în mod corespunzător.
În
cauză,
însă, la momentul validării concursului și soluționării cererii
recurentei-petente, de suplimentare cu 2 posturi, nu era îndeplinită una din
condițiile prevăzute de art. 30 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea
și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor,
respectiv încadrarea în limita numărului de posturi aprobate.
Nu poate
fi primită solicitarea de suplimentare a numărului posturilor scoase la
concurs, întrucât hotărârea Plenului C.S.M. de aprobare a organizării
concursului de promovare în funcții de execuție efectivă și pe loc, la data de
31 mai 2009, nu a fost contestată din punct de vedere al legalității iar prin
acest act administrativ a fost stabilit și numărul posturilor scoase la
concurs, pentru fiecare curte de apel.
Or, acest
număr nu poate fi modificat ulterior, întrucât o eventuală validare a
rezultatelor concursului, în asemenea condiții, ar încălca prevederile legale
și regulamentare.
Susținerile
recurentei, în sensul că cererea sa de suplimentare a numărului de locuri
scoase la concurs s-ar încadra în prevederile art. 9 alin. (17) și (18) din
Regulament, fiind vorba de o situație deosebită, a cărei rezolvare nu este
prevăzută de Regulament, nu pot fi primite, motivele invocate în sprijinul
acesteia fiind subiective și tinzând la modificarea Regulamentului de concurs,
ceea ce nu poate fi acceptat.
Din nota
întocmită de Direcția Resurse Umane și Organizare a C.S.M., rezultă că la
Curtea de Apel București au fost scoase la concurs 9 posturi, iar pe ultimele 2
locuri s-au clasat 3 candidați, cu aceeași notă finală 9,30; unul dintre
candidați a fost clasat pe locul 8, beneficiind de criteriul vechimii în
funcție, iar celorlalți 2 candidați le-a revenit poziția 9, neputând fi
departajați conform criteriilor prevăzute de art. 29 din Regulament.
Înalta
Curte apreciază că, în speță, nu se regăsește aceeași situație de fapt în
privința recurentei, astfel că o eventuală suplimentare a numărului de posturi
scoase la concurs pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova nu are
nicio justificare legală.
În
acest
sens, este relevant că, în urma susținerii probelor de concurs, recurenta,
precum și candidatul G.C.A., au ocupat pozițiile 5 și respectiv 6, cu mediile
9,40, respectiv 9,35, în condițiile în care media ultimului candidat declarat
admis la Curtea de Apel Craiova a fost 9,50.
Cei 2
judecători, între care și recurenta, nu au obținut, deci, o notă finală egală
cu cea a ultimului candidat declarat admis.
Se
constată, așadar, că autoritatea publică intimată și-a motivat soluția adoptată
în privința recurentei, în fapt și în drept, astfel că cererea sa a fost
analizată.
Pentru
motivele arătate și apreciind că celelalte susțineri ale recurentei nu prezintă
relevanță juridică din perspectiva analizei legalității actului administrativ
contestat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de G.C.N. împotriva Hotărârii nr. 1234 din 9 iulie 2009 a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 20 noiembrie 2009.