ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1505/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1889 din 29 octombrie 2009, ce

formează obiectul prezentului recurs, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a respins, ca inadmisibile, cererile formulate de G.C.A. și de G.C.N.,

judecători la Tribunalul Dolj, de promovare la Curtea de Apel Craiova prin

valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de

execuție (pe loc) din 31 mai 2009.

În motivarea hotărârii, Plenul C.S.M. a reținut, în

esență, următoarele:

În ce îl privește pe G.C.A., acesta a participat la

concursul de promovare în funcții de execuție organizat la data de 31 mai 2009,

optând pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova și a obținut media

generală 9,35, clasându-se pe poziția a 6-a.

Pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova au

fost scoase la concurs 4 posturi, d-nul judecător G.C.A. fiind declarat

respins, ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.

Din interpretarea teleologică a prevederilor art. 30

din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a

judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 621/2006

(denumit în continuare „Regulamentul de concurs"), Plenul C.S.M. a reținut

că valorificarea ulterioară a rezultatelor obținute la concurs este posibilă

numai în cazul opțiunii de promovare efectivă, fiind exclusă posibilitatea de

valorificare a rezultatelor concursului în cazul opțiunii de promovare pe loc,

situație în care se află G.C.A. care, cu respectarea dispozițiilor art. 6 alin.

(3) și (4) din același Regulament, a formulat o singură opțiune, și anume aceea

de promovare pe loc.

Împotriva Hotărârii nr. 1889 din 29 octombrie 2009 a

Plenului C.S.M.,

petentul G.C.A. a

declarat recurs, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

Prin cererea de recurs, recurentul solicită anularea

Hotărârii nr. 1889 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii în ceea ce îl privește; să se dispună promovarea pe loc a

acestuia și să fie obligat intimatul să emită o nouă hotărâre în acest sens.

Prin motivele de recurs

formulate, recurentul susține în esență, că Hotărârea

Plenului este dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece:

Îndeplinește condițiile din Regulamentul privind

organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor, putând fi promovat în posturile vacante la nivelul Curții de Apel

Craiova pentru care a optat la înscriere în termen de 6 luni de la data

comunicării rezultatelor finale ale concursului;

Potrivit interpretării Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1889 din 29 octombrie 2009, are calitatea

de candidat admis la concursul organizat din 31 mai 2009, având astfel

posibilitatea valorificării rezultatelor obținute la concurs;

Prevederile art. 30 din Regulamentul de concurs nu

fac nicio distincție între „promovarea pe loc" și „promovarea

efectivă", posibilitatea de valorificare ulterioară fiind recunoscută

pentru ambele opțiuni, în condițiile în care în cuprinsul Regulamentului nu se

menționează expres faptul că nu pot să-și valorifice rezultatul candidații care

au optat pentru promovarea pe loc.

Recurentul mai susține că prin respingerea cererii

sale de valorificare a rezultatului, ca inadmisibilă, nu se respectă

finalitatea și principiile organizării concursului, respectiv competența

profesională, în condițiile în care au fost promovați prin valorificare

candidați care au obținut medii mai mici, pentru simplul motiv că au optat

pentru promovarea efectivă deși se aflau în aceeași situație cu a sa.

Se invocă și încălcarea dispozițiilor art. 2 din

Regulamentul de concurs.

Recurentul este de părere că, întrucât procedura de

examen pentru promovarea pe loc nu a permis ca un candidat să concureze pentru

toate locurile scoase la concurs, la nivel național, fiind obligat să candideze

numai pentru locurile atribuite curții de apel aferente instanței la care

funcționează, precum și faptul că un candidat nu a putut să se înscrie pentru

locurile atribuite altei curți de apel, a avut drept consecință inechitabilă și

inacceptabilă promovarea în grad a unor judecători cu medie mult mai mică decât

cea obținută de recurent.

In concepția recurentului, aceste consecințe vin în

contradicție cu principiul promovării candidaților care înregistrează

performanțe profesionale, prevăzut de art. 2 din Regulament.

Totodată, recurentul consideră că, prin întreaga

procedură de organizare și desfășurare a examenului, au fost încălcate

dispozițiile art. 2 din Regulamentul adoptat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 621/2006, dispozițiile art. 41 din Constituția

României și dispozițiile art. 16 din Constituția României - privind tratamentul

juridic egal în situații juridice identice, similare.

In plus, recurentul consideră că se află într-o

situație similară celei dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin deciziile nr. 3289/2007 și

2038/2007.

Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs, în

raport cu dispozițiile incidente, Înalta Curte reține următoarele:

În raport cu obiectul cererii de recurs, prin care

instanța a fost învestită cu recursul împotriva Hotărârii nr. 1889 din 29

octombrie 2009 a Plenului C.S.M., în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr.

317/2004, republicată, Înalta Curte constată că exced limitelor cadrului

procesual astfel delimitat criticile formulate cu privire la nelegalitatea

dispozițiilor Regulamentului de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a

Plenului CSM, formulată în raport cu reglementările cu forță juridică superioară.

Astfel fiind, instanța, în temeiul dispozițiilor art.

129 alin. (6) C. proc. civ., având în vedere cererea de recurs, va analiza

legalitatea și temeinicia Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1889 din 29 octombrie 2009,

prin prisma criticilor din recurs, în raport cu dispozițiile Regulamentului de

concurs.

Cu referire la Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1889 din

29 octombrie 2009, instanța de recurs constată că prin aceasta a fost respinsă

cererea petentului de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de

promovare în funcții de execuție organizat la data de 31 mai 2009, în raport cu

dispozițiile art. 30 din Regulamentul de concurs și cu opțiunea de promovare pe

loc formulată de petent, conform art. 6 alin. (3) și (4 ) din Regulamentul de

concurs.

Dispozițiile incidente din Regulamentul de concurs

sunt următoarele:

- art. 6 alin. (3) și (4), conform cărora:

„(3) în termen de 15 zile de la data publicării

datelor prevăzute la alin. (1), cei interesați pot depune cereri de înscriere

la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menționează felul

promovării, efectivă sau pe loc, instanța ori parchetul la care se solicită

promovarea, specializarea și, pentru promovarea la curțile de apel, secția

pentru care optează. (4) Fiecare candidat poate formula o singură opțiune cu

privire la felul promovării, instanța ori parchetul la care solicită

promovarea, respectiv secția pentru care optează în cazul promovării la curțile

de apel, precum și specializarea pentru care optează, în vederea stabilirii

materiilor de concurs."

- art. 30, conform cărora:

„Art. 30. - (1) Judecătorii și procurorii care

îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca

urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se

vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în

termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.

(2) Dispozițiile art. 28 alin. (3) și ale art. 29 se

aplică în mod corespunzător."

- art. 28 alin. (3), conform cărora:

„(3) Promovarea în funcții de execuție vacante sau pe

loc a candidaților declarați admiși la concurs se face în ordinea mediilor

obținute, în limita numărului de posturi aprobate."

G.C.A., judecător la Tribunalul Dolj a participat la

concursul de promovare în funcții de execuție din 31 mai 2009, formulând

opțiunea de promovare pe loc la Curtea de Apel Craiova, aspect necontestat de

către recurentă.

Recurentul a formulat opțiunea de „promovare pe

loc" cu respectarea dispozițiilor art. 6 alin. (3) și (4) din Regulamentul

de concurs, în deplină cunoștință de cauză și fără a contesta la momentul

respectiv legalitatea acestor dispoziții în raport cu reglementările cu forță

juridică superioară, în speță cele ale Legii nr. 303/2004.

Hotărârea nr. 1889 din 29 octombrie 2009 a Plenului

C.S.M. prin care a fost respinsă cererea recurentului de valorificare a

rezultatelor obținute la concursul din 31 mai 2009 cu motivarea că

valorificarea este posibilă numai pentru candidații care au formulat opțiune de

„promovare efectivă" este legală și temeinică.

Este corectă interpretarea dată de Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii dispozițiilor art. 30 din Regulament, dacă se are în

vedere însăși scopul introducerii instituției „valorificării rezultatelor

concursului de promovare", acela de a crea posibilitatea ocupării

posturilor vacante la instanțele superioare, imediat după vacantarea efectivă,

fără a mai fi necesară organizarea unui nou concurs de promovare.

Cum potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (3) și (4)

din același Regulament, prin cererea de înscriere la concurs fiecare candidat

poate formula o singură opțiune cu privire la felul promovării (efectivă sau pe

loc), opțiune care nu poate fi modificată ulterior, în scopul valorificării,

iar recurentul și-a exprimat opțiunea de promovare pe loc la Curtea de Apel

Craiova, este cert că nu are posibilitatea valorificării rezultatelor

concursului.

De altfel, contrar celor susținute de recurent, Înalta

Curte de Casație și Justiție are o jurisprudență constantă și unitară cu

privire la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 30 din Regulamentul

privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și

procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006, stabilind

cu caracter de principiu și reținând cu regularitate, că este inadmisibilă

cererea de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare a

judecătorilor și procurorilor, atunci când este formulată de candidații care au

participat la concurs pentru promovarea pe loc.

Posibilitatea promovării pe posturile care se

vacantează în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale o au

doar candidații care au optat pentru promovarea efectivă, în limita posturilor

existente, pentru că numai în privința acestor candidați se poate pune problema

vacantării ulterioare a unor posturi.

Faptul că are calitatea de candidat admis la

concursul din 31 mai 2009, îndeplinind condițiile instituite de art. 27 din

Regulament, nu creează pentru intimat obligativitatea de a dispune promovarea,

astfel cum pretinde recurentul, pentru că este cunoscut faptul că reprezintă

atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în a lua măsurile

ce se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile

sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, precum și parcurgerea etapelor de

formare, perfecționare și promovare a judecătorilor în sistem.

Recurentul se prevalează de cele două soluții

anterioare ale Înaltei Curți, respectiv decizia nr. 2038/2007 și 3289/2007 însă

argumentarea și soluțiile reținute în deciziile amintite nu-și au valabilitate

și în prezenta cauză, fiind anterioare stabilirii unei jurisprudențe constante

și unitare în privința valorificării rezultatelor concursului pe posturile care

se vacantează ulterior.

Cât privește așa zisa discriminare între candidații

care au optat pentru promovarea în funcții de execuție efectivă și cei pentru

promovare în funcție de execuție pe loc, aceasta trebuie analizată în raport de

definiția dată noțiunii de discriminare prin art. 2 alin. (1) din O.G. nr.

137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,

republicată, în cuprinsul acesteia fiind folosită sintagma „în condiții de

egalitate", sintagmă care nu poate fi interpretată la rândul ei decât prin

raportare la principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de

dispozițiile art. 16 din Constituția României.

Principiul constituțional al egalității în drepturi

presupune identitate de soluții numai pentru situații identice, ceea ce

înseamnă că legiuitorul poate stabili norme diferite pentru persoane aflate în

situații diferite.

Or, este evident că recurentul, care a optat pentru

promovarea pe loc, nu se află într-o situație identică cu cei care au optat

pentru promovarea efectivă.

Astfel, respingerea de către C.S.M. a cererii

petentului are la bază o justificare obiectivă și rezonabilă decurgând din

existența situațiilor diferite în care se situează candidații care au formulat

opțiuni diferite și din împrejurarea că procedura valorificării rezultatelor

este posibilă, potrivit dispozițiilor Regulamentului de concurs, în măsura

vacantării unor posturi de execuție ce pot fi ocupate prin promovarea efectivă,

iar nu prin promovarea pe loc.

În consecință, în raport de cele mai sus reținute și

față de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de G.C.A. împotriva

Hotărârii nr. 1889 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie

2010.