ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3044/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3044/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în
judecată
La data de 23 februarie 2010, a fost înregistrată pe
rolul acestei instanțe, sub nr. 1583/1/2010, acțiunea prin care recurentul G.C.A.
a solicitat în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea parțială a Hotărârii
nr. 68 din 28 ianuarie 2010, emisă de Plenul CSM și pe cale de consecință
obligarea intimatei să procedeze la emiterea unei hotărâri prin care să dispună
promovarea sa în funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova.
In fapt, recurentul arată că este judecător la
Tribunalul Dolj și a susținut examenul de promovare în funcție de execuție, pe
loc, organizat de intimat la data de 31 mai 2009, pentru ocuparea unuia din
cele patru posturi disponibile la nivelul Curții de Apel Craiova, în urma
căruia a obținut media 9,35 cu care s-a clasat pe locul 6 ceea ce a avut drept
consecință nepromovarea sa.
Susține recurentul că întrucât a obținut media 9,35,
( nota 10 și respectiv 8,70 la cele două probe de concurs), fiind întrunite
condițiile impuse de art.27 din Regulament și la data formulării cererii la
valorificare, în interiorul termenului de 6
luni
de la data comunicării rezultatelor finale, la nivelul Curții de Apel Craiova
erau vacante trei posturi de judecător, îndeplinește toate condițiile prevăzute
expres și
previzibil pentru valorificarea rezultatului obținut la
concurs.
Mai arată recurentul că ,îndeplinind condițiile
impuse de Regulament, a formulat cerere de valorificare la rezultatului obținut
la concursul de promovare organizat la data de 31 mai 2009 și promovarea
efectivă la Curtea de Apel Craiova, cerere respinsă ca inadmisibilă prin
Hotărârea nr. 68 din 28 ianuarie 2010 emisă de Plenul CSM.
În opinia recurentului Plenul CSM, adăugând la lege,
a interpretat și aplicat dispozițiile art. 30 din Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare în sensul că pentru
candidații care au participat la concurs cu opțiunea promovării pe loc nu
există posibilitatea de a-și valorifica rezultatul obținut prin promovarea la
instanța pentru care a optat la înscriere, o astfel de posibilitate fiind
recunoscută numai pentru cei care au participat la concurs cu opțiunea
promovării efective, în condițiile în care textul nu face nici un fel de
distincție intre valorificarea rezultatelor concursului pentru candidații care
au optat pentru promovarea pe loc ți cei care au optat pentru promovarea
efectivă.
Mai mult chiar prin Hotărârea nr. 104 din 08
februarie 2006, Plenul CSM a interpretat art. 30 din Regulament în sensul
posibilității de valorificare a rezultatului concursului atât pentru candidații
care au optat pentru promovarea efectivă, cât și pentru cei care au optat
pentru promovarea pe loc.
Consideră recurentul că această interpretare și
aplicare de către intimat a dispozițiilor art. 30 din Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție a
judecătorilor și procurorilor este nelegală, fiind contrară principiului
legalității, a celui conținut de art. 2 din sus menționatul regulament și de
art. 30 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, privind promovarea candidaților care
înregistrează performanțe profesionale, a celui conținut de art. 16 din
Constituție privind tratamentul juridic egal în situații similare, precum și a
art. 41 din Constituția României privind dreptul la muncă ce implică și dreptul
la promovare.
Consideră recurentul că dispozițiile art. 2 din
Regulament au fost încălcate prin întreaga procedură de organizare și desfășurare
a examenului organizat la data de 31 mai 2009, în condițiile în care procedura
nu a permis ca un candidat să concureze pentru toate locurile scoase la
concurs, la nivel național, pentru promovarea pe loc, fiind obligat să
candideze numai pentru locurile atribuite curții de apel aferente instanței la
care funcționează, precum și faptul că un candidat nu a putut să se înscrie
pentru locurile atribuite altei curți de apel, a avut drept consecință
inechitabilă și inacceptabilă ca recurentul, cu nota 9,35 și poziția 21 din
cele 40 de locuri, să nu promoveze ca judecător cu grad superior, însă 19
candidați, înscriși șa alte curți de apel, care au obținut note inferioare, să
promoveze ca judecători cu grad de curte de apel.
In drept recurentul a invocat dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ.
Întâmpinarea formulată în cauză
In termen legal intimatul a formulat întâmpinare prin
care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului, arătând, în esență, că
nu există motive de nelegalitate a Hotărârii Plenului CSM nr. 68 din 28
ianuarie 2010, în sensul invocat de recurent.
Astfel, susține intimata că față de împrejurarea că
recurentul s-a înscris la examenul de promovare în funcție de execuție,
organizat la data de 31 mai 2009, cu opțiunea promovare pe loc, nu poate
beneficia, în condițiile art. 30 din Regulament,
de valorificarea rezultatului obținut, în sensul promovării efectivă
intr-o funcție de
execuție la Curtea de Apel Craiova, în condițiile în
care textul făcând referire la"posturile care se vacantează la instanțele
sau parchetele pentru care au optat la
înscriere",
are în vedere numai situația valorificării rezultatelor concursului pentru
promovarea
efectivă, fiind astfel, exclusă posibilitatea valorificării rezultatelor
concursului pentru candidații care au participat
la concurs pentru promovarea pe loc.
Pe de altă parte, mai susține
intimata, conform dispozițiilor art. 6 alin. (3) și (4) din
Regulament, prin cererea de înscriere la concurs
fiecare candidat poate formula o singură opțiune cu privire la felul
promovării(efectivă sau pe loc), opțiune care nu poate fi modificată ulterior
în scopul valorificării.
Consideră intimata că reprezintă atributul exclusiv
al CSM în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante,
raportat la rațiunile și necesitățile
sistemului
judiciar, stabilitatea în sistem, precum și parcurgerea etapelor de formare,
perfecționare
și promovare a judecătorilor și procurorilor.
In opinia intimatei invocarea, de către recurentă, a
încălcării art. 41 din Constituția României privind dreptul la muncă, care
include și dreptul la promovare, și a dispozițiilor art. 16 din Constituție
privind egalitatea de tratament juridic în situații identice nu pot fi
circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 și art. 304 indice 1 C.
proc. civ.
Hotărârea atacată cu recurs
Prin Hotărârea nr. 68 din 28 ianuarie 2010 Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca inadmisibilă, cererea
formulată de domnul G.C.A., judecător la Tribunalul Dolj, prin care a solicitat
promovarea
efectivă la Curtea de Apel
Craiova prin valorificarea rezultatului obținut la concursul
de promovare în funcție de execuție pe loc,
organizat la data de 31 mai 2010, pentru
următoarele considerente:
Domnul judecător G.C.A. a participat la concursul de
promovare în funcție de execuție din data de 31 mai 2009, candidând pentru
promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova și a
obținut media 9,35, clasându-se pe
poziția a 6-a, îndeplinind condițiile
prevăzute de art. 27 din Regulamentul privind
organizarea
și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor,
aprobat
prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările și
completările ulterioare.
Având în vedere faptul că pentru promovarea pe loc la
Curtea de Apel Craiova au fost scoase la concurs 4 posturi, domnul judecător G.C.A.
a fost declarat respins, ca urmare a neîncadrării
în limita posturilor alocate
concursului.
In conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din
Regulamentul anterior menționat Judecătorii care îndeplinesc condițiile
prevăzute de art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei
posturilor vacante, pot fi promovați în posturile ce
se vacantează la instanțele pentru care au optat la înscriere, în
termen de 6 luni de la
data comunicării rezultatelor finale ale
concursului.„
Plenul a apreciat că sintagma „posturile ce se
vacantează la instanțele sau parchetele pentru care au optat la înscriere"
trebuie să se interpreteze în sensul că se
are
în vedere numai situația valorificării rezultatelor concursului pentru
promovarea
efectivă, fiind exclusă posibilitatea valorificării
rezultatelor concursului pentru
candidații
care au participat la concurs pentru promovarea pe loc.
Se mai reține că potrivit art. 6 alin. (3) și (4) din
Regulament, prin cererea de înscriere la concurs fiecare candidat poate formula
o singură opțiune cu privire la
felul
promovării-efectivă sau pe loc, opțiune care nu poate fi modificată ulterior,
în
scopul valorificării.
Pentru aceste motive și față de împrejurarea că
efectul imediat și direct al promovării pe loc, de obținere a gradului
profesional superior, este diferit de cel al promovării efective prin
valorificare, care are ca principală finalitate ocuparea posturilor vacante la
instanța superioară, obținerea gradului profesional corespunzător acestei
instanțe fiind doar o consecință a acestui fapt, Plenul consideră că
tratamentul juridic nu poate fi catalogat ca diferit, întrucât situațiile
premisă nu sunt similare.
Hotărârea instanței de
recurs
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs, în
raport cu dispozițiile Regulamentului de concurs, Înalta Curte reține
următoarele:
Regulamentul privind organizarea
și desfășurarea concursului de promovare a
judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii
nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, în
art. 6 alin. (3) și (4) prevede următoarele:
„În termen de 15 zile de la data publicării datelor
prevăzute la alin. (1), cei interesați pot depune cereri de înscriere la
concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menționează felul
promovării, efectivă sau pe loc, instanța ori parchetul la care se solicită
promovarea, specializarea și pentru promovarea la Curțile de Apel, secția
pentru care optează".
„fiecare candidat poate formula o singură opțiune cu
privire la felul
promovării, instanța și
parchetul la care solicită promovarea, respectiv secția pentru
care
optează în cazul promovării la curțile de apel, precum și specializarea pentru
care optează, în vederea stabilirii materiilor de concurs".
Art. 30 alin. (1) din același Regulament prevede că „
judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar
care nu au fost promovați ca
urmare a lipsei
posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se vacantează la
instanțele
și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data
comunicării rezultatelor finale ale concursului".
Potrivit art. 28 alin. (3) din Regulamentul mai sus
indicat „ promovarea în funcțiile de execuție vacante sau pe loc a candidaților
declarați admiși la concurs se
face în
ordinea mediilor obținute, în limita numărului de posturi aprobate".
Recurentul G.C.A., judecător la Tribunalul Dolj, a
participat la concursul de promovare în funcții de execuție, organizat de
intimat la data de 31 mai 2009, formulând opțiunea de promovare pe loc la
Curtea de Apel Craiova, aspect necontestat de către recurent.
Recurentul a formulat opțiunea de promovare pe loc cu
respectarea dispozițiilor art. 6 alin. (3) și 4 din Regulamentul de concurs, în
deplină cunoștință de
cauză, și fără a
contesta la momentul respectiv legalitatea acestor dispoziții în raport cu
reglementările cu forță juridică superioară, în speță cele ale Legii 303/2004.
Hotărârea contestată este întemeiată având în vedere
că vacantarea unor posturi de execuție care să permită valorificarea
rezultatelor concursurilor în
intervalul de
6 luni de la data rezultatelor finale este posibilă numai în cazul opțiunii
de
promovare efectivă, deoarece în situația promovării pe loc, nu se poate vorbi
de posibila vacantare în intervalul respectiv a unor posturi, atâta timp cât
numărul acestor posturi scoase la concurs de către CSM, se stabilește anual
după o
procedură care se finalizează cu
înscrierea în bugetele celor doi ordonatori principali
de credite,
Ministerul de Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, a sumelor necesare finanțării acestora.
Prin urmare nu se poate vorbi de o
vacantate ulterioară în condițiile în
care promovarea pe loc, spre deosebire de
promovarea
efectivă, nu presupune existența unor posturi vacante ci doar o finanțare
corespunzătoare.
Este atributul exclusiv al CSM să decidă anual (în
luna septembrie) dacă este nu sau nu necesară această formă de promovare și in
caz afirmativ să stabilească numărul de locuri alocate promovării pe loc, număr
ce nu va putea fi depășit date fiind consecințele de ordin bugetar mai sus
indicate.
Totodată în cauză nu se poate reține existența unei
discriminări, în sensul art. 16 din Constituția României în condițiile în care
diferența de tratament, privită prin prisma condițiilor necesare procedurii de
valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de
execuție a judecătorilor și procurorilor, nu privește situații analoage sau
comparabile, întrucât nu vizează persoane aflate în aceiași situație, atâta
timp cât recurentul, care a optat pentru promovarea pe loc ,invocă existența
discriminării prin raportare la candidații care au formulat o altă opțiune, și
anume aceea de promovare efectivă.
In raport cu obiectul cererii de recurs, prin care
instanța a fost investită cu recursul împotriva Hotărârii nr. 68 din 28
ianuarie 2010 a Plenului CSM, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004,
republicată, Înalta Curte constată că exced limitelor cadrului procesual astfel
delimitat criticile formulate de recurent cu privire la nelegalitatea
dispozițiilor Regulamentului de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a
Plenului CSM, formulată în raport cu reglementările cu forță juridică
superioară; prin urmare aceste critici nu vor fi
analizate în acest cadru procesual.
În consecință, față de cele mai
sus expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate și față de
dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.C.A. împotriva
hotărârii nr. 68 din 28 ianuarie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 iunie 2010.