ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2648/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2648/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Actul administrativ atacat. Obiectul
și motivarea acestuia
Prin Hotărârea nr. 756 din 30
aprilie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost
respinsă cererea de promovare la Tribunalul Dolj formulată de F.G.C., judecător la Judecătoria Craiova, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la
concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor în
funcții de execuție din data de 5 octombrie 2008.
F.G.C. este judecător în cadrul
Judecătoriei Craiova și în această calitate, ca urmare a
îndeplinirii condițiilor legale prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004,
republicată, a participat la concursul de promovare efectivă în
funcții de execuție vacante la tribunale organizat de Consiliul Superior
al Magistraturii la data de 5 octombrie 2008, opțiunea în scris fiind de
promovare efectivă la Tribunalul Dolj.
Prin Hotărârea nr. 684 din 10 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a arătat că, potrivit
evidențelor Direcției Resurse Umane și Organizare din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, la acel moment, la nivelul tribunalelor
erau vacante 135 posturi de execuție.
Pentru Tribunalul Dolj au fost scoase la
concurs două posturi.
La concursul de promovare în funcție
de execuție la Tribunalul Dolj, recurenta a obținut a treia notă
din concurs – 9,15 – motiv pentru care nu a fost promovată.
În Hotărârea nr. 756 din 30 aprilie
2009, Consiliul Superior al Magistraturii a mai reținut că potrivit
art. 30 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările aduse prin Hotărârea
nr. 659 din 3 iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,
promovarea în funcții de execuție vacante sau pe loc a
candidaților declarați admiși la concurs se face în ordinea
mediilor obținute, în limita numărului de posturi aprobate.
Din evidențele Direcției resurse
umane și organizare rezultă că, la momentul formulării
și soluționării cererii judecătorului F.G.C. de
valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare a
judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din 5
octombrie 2008, nu exista niciun post vacant la Tribunalul Dolj, astfel că una dintre condițiile prevăzute de art. 30 din
regulamentul mai sus menționat nu era îndeplinită, motiv pentru care
cererea a fost respinsă.
2.Recursul declarat de magistrat
Împotriva Hotărârii nr. 756 din 30
aprilie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, F.G.C. a
exercitat calea de atac a recursului, în condițiile art. 29 alin. (7) din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Recurenta critică hotărârea
adoptat de intimat pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 30
coroborat cu art. 27 din Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 621/2006, modificat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 659/2008.
În esență, recurenta
susține că la data soluționării cererii sale de către
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii exista cel puțin un post de
execuție vacant la Tribunalul Dolj, întrucât prin Hotărârea nr. 252
din 26 februarie 2009, intimatul admisese cererea de promovare a judecătorului
I.M. de la Tribunalul Dolj la Curtea de Apel Suceava, prin valorificarea
rezultatului obținut de aceasta la concursul din data de 5 octombrie 2008.
Apărările formulate de
Consiliul Superior al Magistraturii
Prin întâmpinarea înregistrată la
data de 12 octombrie 2009, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a
solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul a subliniat că
dispozițiile art. 27 și art. 30 alin. (1) din Regulament oferă
doar vocația candidaților care nu au putut fi promovați din
cauza lipsei de posturi vacante la ocuparea unor posturi ce s-ar elibera
ulterior, dar nu instituie obligația pentru Consiliul Superior al
Magistraturii de a dispune promovarea, fără a lua în considerare
elementele nou apărute.
Intimatul arată că data în
raport de care s-a stabilit dacă cererea de valorificare putea fi
admisă este 20 aprilie 2009, când s-a împlinit termenul de șase luni
reglementat de Regulament, iar nu data adoptării hotărârii Plenului,
cum greșit susține recurenta.
În speță, la data
respectivă, afirmă intimatul, nu exista niciun post de execuție
vacant.
Procedura în fața Înaltei
Curți
La dosarul cauzei intimatul a depus,
potrivit art. 13 din Legea nr. 554/2004, documentația care a stat la baza
emiterii actului administrativ individual atacat.
De asemenea, în cadrul probei cu înscrisuri,
recurenta a depus adresele nr. 9/IP din 8 martie 2010 și nr. 651/16/A din
30 aprilie 2010, emise de Tribunalul Dolj, precum și răspunsul nr. 10/IP
din 2 aprilie 2010 trimis de Curtea de Apel Craiova.
II. Considerentele Înaltei Curți
asupra recursului
Examinând hotărârea atacată
prin prisma criticii formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinare,
a înscrisurilor administrate, Înalta Curte constată că recursul
exercitat în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 este
fondat pentru considerentele expuse în continuare.
Argumente de fapt și de drept
relevante
F.G.C. este judecător în cadrul
Judecătoriei Craiova și în această calitate, ca urmare a
îndeplinirii condițiilor legale prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004,
republicată, a participat la concursul de promovare efectivă în
funcții de execuție vacante la tribunale organizat de intimat la data
de 5 octombrie 2008, optând pentru Tribunalul Dolj, pentru care au fost scoase
la concurs două posturi. Recurenta a obținut a treia notă din
concurs – 9,15 – și, ca atare, nu a fost promovată.
Prevalându-se de dispozițiile
cuprinse în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21
septembrie 2006, cu modificările aduse prin Hotărârea nr. 659 din 3
iulie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, recurenta a
solicitat valorificarea rezultatului obținut, prin promovarea sa
efectivă la Tribunalul Dolj.
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin.
(1) din regulamentul indicat:
„Judecătorii și
procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care
nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi
promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și
parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data
comunicării rezultatelor finale ale concursului.”
La rândul său, art. 27 din
același act normativ, are următorul cuprins: ”
Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să
obțină cel puțin media generală 7 și nu mai puțin
de 5 la fiecare dintre cele două probe…”.
În
speță, singura chestiune în dispută vizează situația posturilor
de execuție la Tribunalul Dolj la momentul soluționării cererii
recurentei de către intimat, 30 aprilie 2009, în condițiile în care
recurenta afirmă că exista un post vacant iar intimatul neagă
această împrejurare.
Examinând
înscrisurile administrate, Înalta Curte reține că reclamanta
și-a probat susținerile.
Astfel, prin
art. 2 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 252
din 26 februarie 2009 s-a dispus promovarea judecătorului I.M. de la Tribunalul Dolj la Curtea de Apel Suceava, într-o funcție de execuție, ca urmare a
valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare din data
de 5 octombrie 2008, „începând cu data de 1 aprilie 2009, dar nu mai devreme de
data publicării în Monitorul Oficial al Decretului de eliberare din
funcție pentru domnul judecător B.N.”.
Decretul nr. 370
din 25 februarie 2009 privind eliberarea din funcție a judecătorului B.N.
a fost publicat în M.Of. nr. 131 din 3 martie 2009, așa încât promovarea
judecătorului I.M. a devenit efectivă la data de 1 aprilie 2009.
Acest fapt este
atestat și de către Tribunalul Dolj, prin adresele nr. 9/IP din 8
martie 2010 și nr. 651/16/A din 30 aprilie 2010 (filele 46 și 54,
dosar) care confirmă promovarea efectivă a judecătorului
menționat și indică faptul că în perioada de
referință, 1 aprilie 2009 – 30 aprilie 2009, postul de execuție
respectiv a rămas vacant.
Așa fiind,
chiar dacă s-ar accepta teza intimatului referitoare la momentul 20
aprilie 2009 ca fiind data în raport de care se apreciază cererea de
valorificare a rezultatului, concluzia care se impune este că recurenta
trebuia să beneficieze de o rezolvare favorabilă a cererii sale de
valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare a
judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție din
data de 5 octombrie 2008, întrucât exista un post de execuție vacant la Tribunalul Dolj, iar media obținută o poziționa înaintea tuturor
celorlalți magistrați care formulaseră cereri de opțiune
pentru aceeași instanță.
În fine, deși intimatul
Consiliul Superior al Magistraturii nu a formulat în scris o atare
apărare, dar a invocat oral prin reprezentantul său, faptul că
postul de execuție eliberat prin promovarea judecătorului I.M. ar fi
fost ocupat de judecătorul D.C., revocat din funcția de conducere
prin Hotărârea nr. 48 din 11 februarie 2009 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte
reține că aspectele învederate nu au suport.
Din adresa nr. 10/IP din 22
aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova (fila nr.56, dosar) rezultă
că după revocarea din funcție, în intervalul 16 martie 2009 - 9
decembrie 2009, judecătorul D.C. și-a desfășurat
activitatea în cadrul Curții de Apel Craiova, iar nu pe o funcție de
execuție la Tribunalul Dolj.
Cât privește
afirmația intimatului din întâmpinare referitoare la „vocația” pe
care ar avea-o judecătorul care formulează o cerere de valorificare
și la dreptul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii de a
aprecia asupra acesteia, Înalta Curte reține că marja de apreciere de
care, indiscutabil, beneficiază autoritatea publică trebuie
exercitată în limitele legii, astfel încât să nu poată fi
circumscrisă unui exces de putere în sensul pe care art. 2 alin. (1) lit. n)
din Legea nr. 554/2004 îl conferă acestei sintagme.
2.Temeiul legal al
soluției adoptate
Pentru considerentele expuse
la pct. II.1 din decizie, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și
art. 18 din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul și se va anula
hotărârea atacată în privința recurentei, obligându-l pe intimat
să emită un alt act administrativ în sensul solicitat de magistratul
recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de F.G.C.
împotriva Hotărârii nr. 756 din 30 aprilie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Anulează Hotărârea nr. 756 din
30 aprilie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Obligă intimatul să emită
o nouă hotărâre prin care să admită cererea recurentei de
valorificare a rezultatului obținut la examenul de promovare în
funcție de execuție din data de 5 octombrie 2008 pentru postul vacant
existent la Tribunalul Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 19 mai 2010.