ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4787/2010

A supra recursului de față constată următoarele: Prin sentința nr. 443 din 4 aprilie 2006, Tribunalul București, s ecția a V-a civilă, a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta D.A. în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului București. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, în urma notificării transmise de reclamantă, pârâta a emis dispoziția nr. 4418 din 1 iulie 2005, prin care a respins cererea de acordare a măsurilor reparatorii pentru suprafețele de 365 și 265 mp teren. Tribunalul a reținut că reclamanta nu a precizat în conținutul notificării care este imobilul pentru care solicită restituirea și nu a precizat care este suprafața de teren pentru care solicită măsuri reparatorii.

Prin decizia nr. 6 A din 10 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a III a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă. Instanța de apel a reținut că reclamanta nu a precizat în conținutul notificării ce imobil solicită a-i fi restituit, încălcând astfel dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. A mai reținut instanța de apel, că situația este neclară și cu privire la suprafața de teren de 565 mp solicitată, care a fost înstrăinată ulterior. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 7-10 C. proc. civ. , recurent a arătat, în esență, că decizia este nelegală, deoarece nu cuprinde motivele pe care se sprijină, preluând motivarea primei instanțe.

De asemenea, a susținut recurenta, instanța de apel a interpretat greșit contractul de vânzare cumpărare și a făcut o greșită aplicare a legii. Recursul declarat de reclamantă este perimat, pentru următoarele considerente: La data de 1 octombrie 2008, în raport de dispozițiile art. 316 raportat la art. 298 și art. 155 1 C. proc. civ., Înalt a Curte a dispus suspendarea judecății recursului, constatând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, care nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a depune copie de pe motivele de recurs. La 4 mai 2010, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea discutării perimării. Față de această situație, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc.

civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și art. 250 C. proc. civ. In cauza de față, judecata recursului a fost suspendată, așa cum s-a arătat, la data de 1 octombrie 2008. In condițiile în care procesul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților care ar putea justifica un interes în cauză și cum nu a operat nici unul dintre motivele de întrerupere a perimării, Înalta Curte va constata perimat recursul declarat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta D.A. împotriva deciziei nr. 6A din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2010.