ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1730/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 19

august 2002 la Curtea de Apel București, reclamantul T.L. a chemat în judecată

pe pârâtul Primarul General al municipiului București, pentru ca prin hotărâre

judecătorească. să se dispună majorarea daunelor de întârziere stabilite în sarcina

pârâtului, la suma de 300 milioane lei, cu suma de 100 milioane lei, pentru

neexecutarea deciziei nr. 2728/1999 a Curții Supreme de Justiție, secția de

contencios administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că, deși pârâtul a fost sancționat pentru neexecutarea deciziei

menționate, totuși nu a dat curs hotărârii judecătorești. În aceste condiții,

reclamantul a solicitat majorarea daunelor de întârziere, pentru a obține

executarea hotărârilor judecătorești, precum și cumularea daunelor de

întârziere într-o singură sumă, de 400 milioane lei.

Curtea de Apel București, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 929 din 15 octombrie 2002, a

respins ca neîntemeiate excepția autorității de lucru judecat și excepția

inadmisibilității acțiunii, ambele invocate de pârâtul Primarul General al

municipiului București. A respins acțiunea formulată de reclamantul T.L., în

contradictoriu cu pârâtul Primarul General al municipiului București, ca

nefondată.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu în plus pentru neexecutarea

titlului executor, față de suma acordată prin două hotărâri judecătorești, ce

totalizează 300 milioane lei, sumă care acoperă prejudiciul cauzat prin

neexecutarea deciziei Curții Supreme de Justiție. S-a mai reținut că pentru

actualizarea sumei acordate pentru neexecutarea în termenul legal a celor două

hotărâri, reclamantul are calea prevăzută de art. 371

2

alin. (3) C.

proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recurs

reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în

esență, că instanța nu a soluționat obiectul cauzei, care cuprindea două capete

de cerere și anume, majorarea daunelor de întârziere pentru refuz repetat de

punere în executare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și

cumularea acestor daune de întârziere, într-o singură sumă, de 400 milioane

lei.

Verificând cauza, în funcție de

recursul formulat, cât și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., Curtea

va constata că recursul este fondat.

Instanța nu a soluționat obiectul

cauzei cu care a fost învestită, respectiv cererea pentru majorarea daunelor de

întârziere, cu încă 100 milioane lei, pentru refuz de punere în executare a

unor hotărâri judecătorești și cererea privind cumularea daunelor de

întârziere, într-o singură sumă de 400 milioane lei, schimbând temeiul juridic

al acțiunii, prin motivarea soluției, cu referire la acoperirea prejudiciului

și la dispozițiile procedurale despre executarea silită.

În consecină, pentru corecta

rezolvare a litigiului, urmează a se admite recursul. Se va casa sentința

atacată și se va trimite cauza la Tribunalul București, secția de contencios

administrativ, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de T.L.,

împotriva sentinței civile nr. 929 din 15 octombrie 2002 a Curții de Apel

București, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza la Tribunalul București, secția de contencios administrativ, spre

competentă soluționare.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 mai 2003.