ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 854/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 685/com, pronunțată la data de 6 martie 2009, în dosarul nr. 5905/99/2008, Tribunalul Iași, secția comercială, contencios administrativ, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul R.L.O., în contradictoriu cu pârâții Y.H. și SC Y.L. SRL și a obligat reclamantul R.L.O. la plata către pârâtul Y.H. a sumei de 1.000 ron, reprezentând cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, reclamantul R.L.O. Curtea de Apel Iași- Secția Comercială, prin decizia nr. 84, pronunțată la data de 12 octombrie 2009, a respins apelul formulat de reclamantul R.L.O.

împotriva sentinței civile nr. 685/COM din 6 martie 2009 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care a păstrat-o, și a obligat apelantul să-i plătească intimatului Y.H. suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată. Împotriva deciziei nr. 84 din 12 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, a declarat recurs, în termen, reclamantul R.L.O., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei menționate și, pe fond, admiterea acțiunii. În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 7 și 9 ale art. 304 C. proc. civ., reclamantul a relevat situația de fapt în cauză și a criticat decizia instanței de apel deoarece „a apreciat, în mod greșit, probele administrate”, făcând trimitere la fișa cont card și bonurile notificare client bancomat emise de B.C.

și S.P.D. Bank, și, respectiv, la factura emisă la data de 21 mai 2007, în valoare de 9.263 dolari S.U.A., de la S.B.M. (Hong Kong). Examinând recursul, Înalta Curte constată că motivele invocate de către recurentul- reclamant în susținerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situația de fapt sau aspecte de apreciere a probelor. Potrivit dispozițiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Rezultă, din aceste prevederi legale, conjugate cu prevederile art. 304 C. proc.

civ., privitoare la sfera motivelor de recurs, că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică acele argumente de natură juridică pentru care recurentul înțelege a critica hotărârea atacată. În cauză, recurentul nu s-a conformat, așadar, dispozițiilor înscrise în art. 3021 și art. 304 C. proc. civ., întrucât, în declarația de recurs, nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege. Aceasta deoarece recursul, nefiind o cale de atac devolutivă, recurentul trebuie să-și exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege, întrucât casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc.

civ. De asemenea, nefiind incidente în cauză motive de ordine publică, spre a se face aplicarea prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii de recurs, prevăzută de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurentul- reclamant R.L.O. împotriva deciziei nr. 84 din 12 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 3 martie 2010.