ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3767/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 125 din 27 februarie

2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 1558/117/2007, a fost admisă

în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P.A.A., decedată în cursul

procesului, și continuată de moștenitorii B.P. și B.G., în contradictoriu cu pârâții

Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin primar, având

ca obiect anulare dispoziție emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 și, în

consecință: s-a constatat preluarea abuzivă de către Statul Român a imobilului

situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687. A fost anulată Dispoziția de respingere a notificării nr. 4134 din 05 martie 2007, emisă de

Primarul municipiului Cluj-Napoca și s-a dispus restituirea în natură a

apartamentelor: nr. 1, înscris în C.F. nr. 124674 Cluj cu nr. top. 9687/1/1, la

parter, compus din: 1 sală vânzare, pivniță la subsol, cu suprafața utilă de

74,63 mp., cu părțile comune indivize de 16,69% înscrise în C.F. colectivă nr.

124673 Cluj și nr. 4, înscris în C.F. nr. 124674 Cluj cu nr. top. 9687/l/IV, la

parter, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 baie, 1 WC, pivniță la subsol, cu

suprafața utilă de 38,62 mp., cu părțile comune indivize de 8,62% înscrise în

C.F. colectivă nr. 124673 Cluj. S-a stabilit dreptul reclamanților la

despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul

stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

pentru apartamentele nr. 2, 3, 5, 6 și 7, înscrise în C.F. nr. 124674 Cluj și

părțile comune indivize ale acestora, și părțile comune indivize ale acestora,

înscrise în C.F. colectivă nr. 124673 Cluj, precum și pentru terenul curte în

suprafață de 176 mp., înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687/2. A fost

obligat pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca să înainteze la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor întreaga documentație necesară în vederea

acordării despăgubirilor. S-a respins capătul de cerere având ca obiect

obligarea pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca la emiterea dispoziției

de restituire în natură pentru apartamentele nr. 1 și 4, precum și obligarea la

emiterea propunerii motivate de acordare de despăgubiri. S-a respins capătul de

cerere având ca obiect stabilirea calității reclamantei P.A.A. de unică

moștenitoare a foștilor proprietari de carte funciară și capătul de cerere

având ca obiect constatarea preluării fără titlu valabil a imobilului descris.

S-a respins acțiunea față de pârâta Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr.

10/2001 Cluj-Napoca, ca fiind înaintată împotriva unei persoane fără calitate

procesuală pasivă.

S-a respins cererea având ca obiect obligarea

pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a

reținut următoarele:

Prin dispoziția nr. 4134 din 05 martie 2007,

emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost respinsă notificarea antecesoarei

reclamanților și reținându-se că imobilul a trecut în proprietatea Statului

Român în baza Decretului nr. 218/1960 și a Decretului nr. 712/1966 de la P.I.

Tribunalul a constatat că, la data preluării

imobilului înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687 - construcție și

teren aferent în suprafață de 166 stj. - proprietari tabulari erau: P.I. (B.1)

- cota de ½ parte, A.G. născută B.I. - (B.2) - cota de ½ parte și

B.K (B.3) - cota de 1A parte.

Tribunalul a reținut din actele de stare civilă

că reclamanta P.A.A. este unica moștenitoare a proprietarilor tabulari din C.F.

nr. 9371 Cluj: P.I. - bunica reclamantei, B.I. - mama reclamantei și B.K -

unchiul reclamantei.

Reclamanta P.A.A. a decedat la data de 30

decembrie 2007 conform certificatului de deces depus în traducere, cu semnătura

traducătorului legalizată și acțiunea a fost preluată de moștenitorii acesteia.

Tribunalul a reținut că au fost vândute în temeiul

Legii nr. 112/1995 apartamentele 2, 3, 5, 6, 7 și au rămas libere în sensul

Legii nr. 10/2001 apartamentele 1 și 4, care pot fi restituite în natură.

Rezultă din cele expuse că atât reclamanta, cât

și moștenitorii acesteia, au făcut dovada calității de moștenitori ai

persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001,

republicată, fiind îndeplinite cerințele art. 4 alin. (2) și (3) din acest act

normativ.

În privința terenului curte în suprafață de 176

mp cu nr. top. 9687/2 din C.F. nr. 9371 Cluj, cu privire la care există

înscrierea de sub B.10 din Foaia de proprietate în sensul că acest imobil curte

este folosit în comun de proprietarii apartamentelor din construcția înscrisă

pe n. top. 9687/1, s-a constatat incidența prevederilor art. 7 alin. (5) din

Legea nr. 10/2001, text introdus prin Legea nr. 1/2009, urmând să fie stabilite

despăgubiri.

Pentru ansamblul considerentelor expuse și în

temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, a fost admisă în parte acțiunea civilă

precizată formulată de reclamanta P.A.A., decedată în cursul procesului, și

continuată de moștenitorii B.P. și B.G., în contradictoriu cu pârâții Primarul

municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar.

Având în vedere dispozițiile din cuprinsul

Titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind regimul stabilirii și plății

despăgubirilor, a fost obligat pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca să

înainteze la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor întreaga

documentație necesară în vederea acordării despăgubirilor, pentru partea din

imobil care nu a putut fi restituită în natură.

Capătul de cerere având ca obiect stabilirea

calității reclamantei P.A.A. de unică moștenitoare a foștilor proprietari de

carte funciară, a fost respins ca lipsit de obiect. Așa cum rezultă din cele ce

preced, reclamanta a depus la dosarul cauzei certificate de moștenitor din care

rezultă această calitate.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității

acțiunii, invocată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a impus

constatarea că aceasta nu reprezintă o excepție de procedură propriu-zisă, iar

aspectele invocate de către pârât au fost examinate cu ocazia soluționării

fiecărui capăt de cerere din acțiunea precizată.

Față de pârâta Comisia locală pentru aplicarea

Legii nr. 10/2001 Cluj-Napoca acțiunea a fost respinsă ca fiind înaintată

împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În baza dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., a

fost respinsă cererea având ca obiect obligarea pârâților la plata

cheltuielilor de judecată, deoarece nu au fost depuse acte justificative pentru

această cerere.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel

municipiul Cluj-Napoca prin primar și Primarul mun. Cluj-Napoca, solicitând

instanței admiterea apelului și modificarea sentinței în sensul respingerii

acțiunii ca nefondate și menținerea dispoziției primarului ca fiind temeinică

și legală.

În motivarea apelului s-a arătat că în cadrul

procedurii reglementată de Legea nr. 10/2001 instanța nu putea fi investită cu

un petit de constatarea calității de moștenitor, fiind de competența judecătoriei

această acțiune și în plus, reclamanta nu a făcut dovada calității de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu până la

soluționarea notificării.

Deoarece notificarea a fost depusă în 2001, iar

soluționarea acesteia în 2007, pârâții apelanți consideră că reclamanta a avut

suficient timp pentru a depune actele de stare civilă. în lipsa depunerii

acestora, a fost corectă decizia de respingerea notificării.

Prin întâmpinare, reclamanții B.P. și B.G. au

solicitat respingerea apelurilor ca nefondate.

Se arată că actele de stare civilă au fost

atașate notificării, însă nu au fost supralegalizate, iar supralegalizarea nu a

fost cerută de către apelantă.

În ceea ce privește constatarea calității de

moștenitor, reclamanții apreciază că instanța trebuia să verifice dacă

reclamanții au calitate de moștenitori după proprietarul tabular, rezultând

această obligație din Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 208

din 1 iulie 2009 a respins ca nefondat apelul pârâților.

În considerentele hotărârii s-a reținut că notificarea

antecesoarei reclamanților, P.A.A., a fost respinsă deoarece aceasta nu a făcut

dovada de moștenitoare după fostul proprietar tabular.

Imobilul solicitat este situat în Cluj-Napoca, și

înscris în C.F. 9371 Cluj, proprietar tabulara imobilului a fost T.I. în cotă

de 1/2 parte din imobil, A.G. născută B.I. și K.B.

Reclamanta este nepoata proprietarei tabulare P.I.

și fiica proprietarei tabulare B.I. iar B.K este unchiul reclamantei (fratele

mamei acesteia). În dovedirea calității de persoană îndreptățită potrivit

dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reclamanta a depus pentru

dovedirea calității de persoană îndreptățită, certificatul de deces al mamei

sale din care rezultă că părinții acesteia sunt P.I. și B.K, certificatul de

deces al lui P.I. (f. 13), certificatul de moștenitor după proprietarul tabular

B.K (din care rezultă că moștenitoare este P.A.A. fila 172, certificatul de

moștenitor după defuncta P.I., din care rezultă că moștenitoare este reclamanta

(f. 173).

S-a mai reținut că stabilirea calității de

persoană îndreptățită a reclamantei a fost verificată de către instanță și s-a

constatat că au fost depuse certificate de moștenitor care să ateste această

calitate, această obligație rezultă din dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat

recurs pârâta Municipiul Cluj Napoca prin Primar invocând incidența

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta critică hotărârea sub următoarele

aspecte.

- Reclamanta nu a făcut dovada calității de

persoană îndreptățită conform prevederilor legale, la data soluționării

notificării nu existau acte de stare civilă legalizate pentru a face dovada

calității de moștenitor și nici acte doveditoare ale dreptului de proprietate.

- Instanța nu putea fi investită cu un petit de

constatare a calității de moștenitor, acest atribut revenea judecătoriei.

- Din cele șapte apartamente aflate în litigiu,

șase au fost vândute, rămânând un singur apartament nevândut și terenul în

suprafață de 176 mp.

Examinând criticile formulate prin intermediul

cererii de recurs, Înalta Curte a constatat:

Conform criticilor prin care se susține că

reclamanta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la restituire

și nici dovada dreptului de proprietate pentru imobilele supuse analizei, în

cauză pedinte, din întregul material probator administrat, a rezultat că reclamanta

este nepoata proprietarei tabulare P.I. și fiica nepoatei tabulare B.K iar B.K

este unchiul reclamantei.

Privitor la acest aspect, situația de fapt nu a

fost contestată, iar faptul că actele doveditoare ce privesc calitatea de

moștenitor a reclamantei au fost depuse în forma legalizată la instanță, nu

constituie motiv de nelegalitate a hotărârii, ci dimpotrivă, s-a făcut o

corectă aplicare a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs,

prin care se critică necompetența tribunalului de a soluționa petitul acțiunii

având ca obiect „constatarea calității de moștenitor”, este tot nefondat,

întrucât instanța fondului a respins acest petit al demersului judiciar, iar

criticile în acest sens nu au suport legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

pârâtul Municipiul Cluj Napoca, prin Primar împotriva deciziei nr. 208A din 1

iulie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iulie

2010.