Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.04.2010
respins

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2250/2010

HOTĂRÂRE
14.04.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2250/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 317 din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis acțiunea civilă precizată, formulată de reclamantul N.L. în nume propriu și în calitate de moștenitor al reclamantei K.I.M., decedată în cursul procesului, împotriva pârâților Primarul Municipiului Cluj-Napoca, B.M., R.T., T.E.M., H.G.L. S-a anulat dispoziția nr. 325 din 1 februarie 2006 emisă de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca cu privire la imobilul situat în Cluj-Napoca, str.P-ța M.V. nr. 42, județul Cluj. S-a dispus restituirea în natură a întregului imobil situat în Cluj-Napoca - Piața M.V.

nr. 42, județul Cluj constând din casă cu șase camere cu teren aferent în suprafață de 220 mp înscris în Cartea Funciară colectivă nr. 127151 compusă din apartament nr. 1 la subsol compus din birou, un antreu, un WC, cu suprafața utilă de 23,40 mp înscris în Cartea Funciară individuală nr. 127152 Cluj-Napoca; apartament nr. 2 la parter, compus din: spațiu comercial, magazie, WC, cu suprafața utilă de 55,05 mp, înscris în CF.; apartament nr. 3 la parter compus din: 3 camere, o bucătărie, o cămară alimente, pivniță cu suprafața utilă de 92,99 mp înscris în CF. individuală nr. 127152 Cluj-Napoca; apartament nr. 4, la etaj compus din: o cameră, un WC, o pivniță cu suprafața utilă de 32,95 mp, înscris în CF. nr. 127152 Cluj-Napoca; apartament nr. 5 la etaj compus din două camere, o bucătărie, un antreu, o baie, o cămară alimente, pivniță cu suprafața utilă de 92,02 mp înscris în CF. individuală nr. 127152 Cluj-Napoca; apartament nr. 6 la etaj, compus din două camere, o bucătărie, un WC, pivniță cu suprafața utilă de 53,41 mp înscris în CF. individuală nr. 127152 Cluj-Napoca și teren curte în suprafață de 50 mp înscris în Cartea Funciară nr. 5157 Cluj-Napoca în favoarea lui N.K.

în nume propriu și în calitate de moștenitor al defunctei K.M.I. în cotă de 40/100 parte, B.M. în cotă de 20/100 parte H.G.L. și T.E.M., în calitate de moștenitori legali ai defunctei R.M.E., cota totală de 20/100 parte, K.T. în calitate de fiu al defunctului K.T. cota de 20/100, cotele de proprietate ale moștenitorilor persoanelor îndreptățite fiind stabilite de comun acord potrivit actului intitulat "Convenție" încheiat între N.K. în nume propriu și în calitate de legatar al defunctei K.M.I. și pârâții B.M., H.G.L., K.T. atât în nume propriu cât și în calitate de mandatar al pârâtei T.E.M. și autentificat sub nr. 492 din 11 martie 2009. S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului N.K.

împotriva pârâtului Consiliul Județean - Comisia Județeană Cluj. S-a respins ca lipsită de obiect cererea reconvențională. S-a respins ca lipsită de obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca cu privire la petitul de anulare a Hotărârii nr. 227/1996. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că prin Sentința civilă nr. 5909/2008 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul N.K. împotriva pârâților B.M., K.T. în calitate de fiu al numitului K.T., T.E.M. în calitate de fiică a defunctei R.E.M., H.G.L. și Comisia Județeană Cluj și s-a constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr. 227/1996 emisă de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 112/1995 Cluj.

Prin anularea Hotărârii nr. 227/1996 întregul imobil liber a rămas la dispoziția Primarului Municipiului Cluj-Napoca. Pe fondul cauzei s-a reținut că la data naționalizării (1959), dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu aparținea conform înscrisurilor constitutive de drepturi mai multor proprietari în cote egale de câte 1/5 parte fiecare: B.I. căsătorită K., B.I. căsătorită W., B.M. căsătorită K.; B.A.L.; B.R.. Imobilul a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1950 și apoi împărțit în șase apartamente, a fost închiriat încheindu-se în acest sens contracte de închiriere. Prin Hotărârea nr. 227/27 noiembrie 1996 emisă de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 112/1995 s-a restituit în favoarea numiților B.M., K.T.

și R.M.E., în natură cota de 3/4 din întregul imobil situat în Piața M.V. nr. 42 și li s-au acordat și despăgubiri pentru apartamentele care nu făceau obiectul restituirii în natură. Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, lege care viza în egală măsură și cetățenii străini, reclamantul N.K. împreună cu pârâta B.M. și reclamanta K.M.I. au notificat unitatea deținătoare, pe pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca, solicitând restituirea în natură a întregului imobil situat în municipiul Cluj-Napoca, Piața M.V.. Având în vedere că imobilul este liber, nici unul din cele șase apartamente nefiind vândute, s-a apreciat că acțiunea reclamantului ulterior precizată este întemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca susținând că apartamentele cu numerele unu, doi și șase figurează înscrise ca fiind proprietate de stat și pot face obiectul restituirii în natură.

În ceea ce privește apartamentele cu numerele trei, patru și cinci acestea nu se regăsesc înscrise în evidențele Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, deci nu pot face obiectul restituirii în natură. Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 256 pronunțată la 9 octombrie 2009 a respins apelul ca nefondat. În considerentele deciziei s-a reținut că din evidențele de carte funciară rezultă că apartamentele trei, patru și cinci sunt în proprietatea Statului Român în administrarea Consiliului Local Cluj-Napoca și drept urmare susținerile apelantei în sensul că aceste apartamente nu se află înscrise în evidențele Consiliului Local rămân fără relevanță. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca, invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 - 9 C. proc.

civ. Recurentul critică hotărârea sub următoarele aspecte: - În urma verificărilor efectuate în evidențele pârâtei figurează înscrise ca fiind proprietate de stat apartamentele unu, doi și șase care pot fi restituite în natură, iar în ceea ce privește apartamentele cu numerele trei, patru și cinci, acestea nu se regăsesc înscrise în evidențele Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, deci aceste apartamente nu pot fi restituite în natură.

Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat: Contrar celor susținute de recurent, în sensul că apartamentele cu numerele trei, patru și cinci nu pot fi restituite în natură întrucât nu se regăsesc înscrise în evidențele Consiliului Local Cluj-Napoca, aceste apartamente constituie obiectul restituirii în natură, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar, mai precis extrasele de carte funciară, a rezultat că sunt în proprietatea Statului Român în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. Susținerile recurentei fără suport probator: rămân nerelevante, în raport cu extrasul de carte funciară nr. 127152 din data de 17 aprilie 2009, unde sunt evidențiate cu nr. top 660/1/III - V tocmai apartamentele 3 - 5. Potrivit art. 1169 C. civ.

- cel ce face o poprire în fața judecății trebuie să o dovedească. În speța supusă analizei, pârâta nu a făcut dovada încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentele, care susține că nu pot face obiectul restituirii în natură. Drept urmare în mod corect s-a admis cererea reclamanților și s-a dispus restituirea în natură și a apartamentelor înregistrate sub numerele trei, patru și cinci, întrucât, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate abuziv se restituie de regulă în natură, iar art. 9 din aceeași lege dispune că restituirea se face indiferent în posesia cui se află în prezent. În concluzie, în mod corect instanța de apel a respins ca nefondat apelul pârâtei.

Având în vedere cele sus reținute, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul.

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr. 256/A din 09 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2379/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 166 din 26 februarie 2010 a Tribunalului Cluj a fot admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții R.l.N., S.E.J., S.E.I., S.A., N.S.K.V., S.M.A., S.N.A., S.S.B.S., S.
ÎCCJ 2010-07-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3767/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 125 din 27 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 1558/117/2007, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P.A.A., decedată în
ÎCCJ 2010-05-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2745/2010
Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 23 martie 2009, reclamantul C.R. a chemat în judecată pe pârâții Primarul Municipiului Cluj Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca și F
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1231/2013
. 5 situat în Cluj-Napoca, prev. cu nr. top. E înscris în CF col. y și CF individual z Cluj-Napoca. A constatat nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare din 20 iulie 2007 încheiat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca
ÎCCJ 1998-06-03
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2081/2010
moștenitoare a pârâtului decedat G.P. A fost respinsă cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul D.P. A fost respinsă cererea reconvențională formulată și precizată de pârâții D.P. și D.S. A fost admisă acțiunea civilă
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă