ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 191/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 191/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 19 octombrie 2006
reclamanta A.V.A.S. București a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC T.S.
SA Agigea să se dispună anularea hotărârii
A.G.E.A.
SC T.S. SA din 14 septembrie 2006,
ce a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor statutare.
Tribunalul Constanța, secția
comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 10/COM
din 23 ianuarie 2007 a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.
Pentru a hotărî astfel, s-a
reținut că în speță nu au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (3) din
Legea nr. 31/1990, republicată, deoarece reprezentantul reclamantei a
participat la ședința din 14 septembrie 2006 și nu a ridicat nicio obiecție în
legătură cu publicarea convocatorului și a semnat procesul verbal al ședinței.
Referitor la încălcarea
prevederilor art. 129 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990, s-a stabilit că
potrivit procesului - verbal administratorul unic și administratorul majoritar
au procedat la deschiderea ședinței, iar cel dintâi a asigurat conducerea
societății, reprezentantul A.V.A.S. a participat efectiv la ședință și nu a
avut obiecțiuni cu privire la persoana care a deschis și a condus ședința sau
la cei însărcinați cu întocmirea procesului - verbal pe care l-a semnat fără să
invoce unele nereguli sub acest aspect.
S-a constatat că în raport
de prevederile art. 132 din Legea nr. 31/1990, reclamanta nu a făcut critici cu
privire la divizare și doar s-a referit la modalitatea în care se derulează
procesul de privatizare.
Apelul declarat de reclamantă
împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 165 din
5 iulie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios administrativ și fiscal.
Prin decizia nr. 184/COM din
10 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea de completare a
dispozitivului deciziei nr. 165 din 5 iulie 2007 în sensul obligării apelantei A.V.A.S.
București la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Reclamanta A.V.A.S. cu
sediul în București a declarat recurs împotriva deciziei nr. 165 din 5 iulie
2007 a Curții de Apel Constanța în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 și 9 C.
proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia cazarea hotărârii și trimiterea
cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinare intimata SC
T.S. SA cu sediul în Incinta Port Agigea a solicitat respingerea recursului întrucât
hotărârea din 14 septembrie 2006 a fost adoptată de
A.G.E.A.
SC T.S. SA cu respectarea dispozițiilor
Legii nr. 31/1990 și cele statutare.
În primul motiv de recurs
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. s-a invocat că instanța
de apel prin decizia pronunțată a încălcat formele de procedură prevăzute sub
sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că a
judecat apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond, în ședință
publică contrar prevederilor art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 care
dispune că judecata cererii se face în camera de consiliu.
Critica nu este întemeiată.
Potrivit art. 121 alin. (1) C.
proc. civ. „ ședințele vor fi publice afară de cazurile când legea dispune altfel”.
Dispozițiile art. 131 alin. (9)
din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale prevăd că cererea privind
anularea hotărârii A.G.A. se judecă în camera de consiliu.
În raport de aceste
prevederi legale în mod corect instanța de fond a judecat cererea în camera de
consiliu, conform excepției prevăzute în legea specială, respectiv Legea nr. 31/1990.
Instanța de apel care a
judecat cererea în ședință publică a pronunțat o hotărâre legală, deoarece dispozițiile
procedurale de drept comun care reglementează soluționarea căii de atac a
apelului, respectiv art. 282 și urm. C. proc. civ. nu prevăd și în cazul acesta
excepția referitoare la judecarea în camera de consiliu.
Pe de altă parte, art. 132 alin.
(9) din Legea nr. 31/1990 nu prevede expres nulitatea hotărârii în cazul
judecării cererii de anulare în ședință publică, iar recurenta nu a făcut
dovada unei vătămări în sensul dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
care nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
În cel de-al doilea motiv de
recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., s-a susținut că au fost
încălcate dispozițiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată,
deoarece convocatorul nu a fost publicat și în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, fiind fără relevanță faptul că reprezentantul reclamantei a
participat la ședința din 14 septembrie 2006 și nu a ridicat nicio obiecție sub
acest aspect.
S-a invocat că motivarea
hotărârilor ambelor instanțe este greșită deoarece a criticat operațiunea divizării
societății și a considerat că nu este oportun să se înceapă demersurile privind
divizarea societății, din moment ce aceasta se afla în plin proces de
privatizare.
Recurenta a arătat că instanțele
nu au analizat motivul menționat la pct. 4 din cererea de chemare în judecată,
în sensul că deși în convocator s-au prevăzut dispozițiile art. 238 - art. 245
din Legea nr. 31/1990 în baza cărora se convoacă
A.G.E.A.
, în realitate nu au fost respectate
aceste prevederi și în special art. 244 din Legea nr. 31/1990 care sunt
sancționate cu anularea hotărârii
A.G.E.A.
Nici acest motiv de recurs nu
este întemeiat.
Intimata - pârâtă a publicat
convocatorul privind ședința
A.G.E.A.
din 14 septembrie 2006 atât în M. Of. nr. 2423/2006, cât și
în ziar conform înscrisurilor depuse la dosar așa încât au fost respectate
dispozițiile art.117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, prevăzute de
lege pentru valabilitatea formalităților de convocare a
A.G.E.A.
Critica recurentei că deși a
criticat operațiunea divizării societății, ambele instanțe au reținut
contrariul, nu poate fi reținută pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 132
alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pot fi atacate în justiție hotărârile adunării
generale, contrare legii sau actului constitutiv.
În speță, din procesul - verbal
al ședinței
A.G.E.A.
din 14 septembrie 2006,
rezultă că, reprezentantul recurentei - reclamante a votat împotriva divizării
și nu a fost de acord cu stadiul de fezabilitate, aspecte care țin de
oportunitatea hotărârii, care nu poate fi supusă controlului judecătoresc și nu
de nelegalitatea acesteia, așa cum în mod corect a reținut instanța de apel.
Ultima critică a recurentei
privind încălcarea dispozițiilor art. 244 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 nu
este fondată.
Acest text de lege prevede
că „administratorii societăților care fuzionează sau se divid vor pune la
dispoziție acționarilor societăților la sediul social, cu cel puțin o lună
înainte de data ședinței adunării generale extraordinare proiectul de
fuziune/divizare și alte documente expres prevăzute.
Dispozițiile menționate nu
se aplică în speță deoarece, ele se referă la situația în care a fost întocmit
proiectul de divizare și în baza acestuia trebuie desfășurate o serie de
proceduri conform art. 224 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
Ori, în speță, prin
hotărârea
A.G.E.A.
adoptată la 14 septembrie
2006 s-a aprobat numai întocmirea și publicarea proiectului de divizare a
societății.
Deși recurenta a invocat
nerespectarea dispozițiilor art. 238 - art. 245 din Legea nr. 31/1990, nu a
arătat în ce a constat încălcarea acestora cu excepția art. 244 care a fost
analizat de instanța de recurs.
Pentru considerentele reținute,
urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ. să se respingă ca nefondat
recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei civile nr. 165/COM
din 5 iulie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 ianuarie 2008.