ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4457/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 15 aprilie 2008,

reclamanții U.V., M.D., A.A.C., O.I., C.L., T.I., I.T., P.D., F.D., H.T., C.V.,

P.M., C.M., C.A., J.C.C.V., M.F., M.P., M.M., D.M., I.M., U.M., B.I., A.I., P.C.,

S.F., Ț.C., C.I., B.F. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții A.P.I.A., A.P.I.A.,

centrul județean Gorj, și M.A.D.R. să se dispună anularea deciziei nr. 13 din 3

ianuarie 2008 emisă de directorul general al A.P.I.A., reîncadrarea salarială a

reclamanților potrivit anexei nr. 2 a O.G. nr. 6/2007, modificată și completată

prin O.G. nr. 9/2008 și obligarea pârâților la plata drepturilor salariale

reactualizate.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că sunt funcționari publici la A.P.I.A., centrul județean

Gorj, fiind salarizați potrivit clasei de încadrare, gradului profesional și

treptei de salarizare până la data de 31 decembrie 2007, în conformitate cu

prevederile din anexa nr. 2 a O.G. nr. 6/2007, dar după intrarea în vigoare a O.U.G.

nr. 89/2007 au fost încadrați conform prevederilor anexei nr. 3 a actului

normativ sus menționat.

Reclamanții au învederat că

reîncadrarea lor, începând cu data de 1 ianuarie 2008, pe grilele de salarizare

ale anexei nr. 3 reprezintă o măsură arbitrară și abuzivă, de natură să le vatăme

drepturile recunoscute prin art. 53 din Constituție.

Pârâții M.A.D.R. și A.P.I.A.

a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că reclamanții nu

au dovedit îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr.

554/2004, cu modificările și completările ulterioare și art. 31 din O.G. nr. 2/2006

și O.G. nr. 6/2007.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 92 din 12

martie 2009, prin care a admis acțiunea, a anulat în parte decizia nr. 13 din 3

ianuarie 2008 emisă de A.P.I.A. București cu privire la art. 1 alin. (2) și referitor

la reclamanți, a obligat pârâta A.P.I.A. să mențină salarizarea reclamanților

începând cu data de 1 ianuarie 2008 în conformitate cu anexa nr. 2 din O.G. nr.

6/2007 și a obligat pârâții să plătească reclamanților diferențele de drepturi

bănești între cele stabilite conform anexei nr. 2 din O.G. nr. 6/2007 și cele

plătite efectiv conform anexei nr. 3 din același act normativ, începând cu data

de 1 ianuarie 2008, în cuantum actualizat la data plății efective.

Instanța de fond a respins

excepția privind neîndeplinirea procedurii prealabile, reținând că decizia nr. 13/2008,

prin care s-a luat măsura încadrării și salarizării reclamanților conform

anexei nr. 3 din O.G. nr. 6/2007, nu a fost comunicată acestora, ceea ce

echivalează cu refuzul soluționării unei cereri în termen legal, ipoteză

reglementată de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și

completările ulterioare. În această ipoteză, instanța de fond a considerat că

reclamanții sunt oricând în termen să conteste actul administrativ de stabilire

a salariilor.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că modificările dispuse în structura A.P.I.A. prin O.U.G. nr. 89/2007

nu au produs efecte juridice în privința salarizării funcționarilor acestei instituții

publice și ai centrelor sale județene, astfel că prin decizia nr. 13 din 3

ianuarie 2008 s-a adăugat la lege, în sensul reîncadrării salariale a

funcționarilor publici în anexa nr. 3 a O.G. nr. 6/2007, ca o consecință a

dobândirii personalității juridice de către serviciile publice deconcentrate.

Din acest motiv, instanța de

fond a considerat că sunt neîntemeiate argumentele invocate de pârâte și anume

că, prin O.U.G. nr. 89/2007 s-a modificat structura organizatorică a A.P.I.A. București

și fostele sucursale județene fără personalitate juridică s-au transformat în

centre județene cu personalitate juridică, având calitatea de ordonatori

terțiari de credite.

Instanța de fond a reținut

că O.U.G. nr. 89/2007 a produs consecințe numai în privința organizării A.P.I.A.,

fără a determina reîncadrarea funcționarilor agenției sub aspectul drepturilor

salariale.

Împotriva acestei sentințe, au

declarat recurs pârâții A.P.I.A. și M.A.P.D.R., solicitând casarea hotărârii ca

nelegală și netemeinică și respingerea acțiunii formulate de reclamanți.

Recurenta A.P.I.A. a

susținut că în mod neîntemeiat a fost respinsă excepția privind neîndeplinirea

procedurii prealabile, care este obligatorie anterior sesizării instanței de

contencios administrativ, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare și art. 31 din O.G.

nr. 6/2007.

Recurentul M.A.P.D.R. a criticat

soluția de admitere a cererii de chemare a sa în judecată, susținând că nu are

calitate procesuală pasivă, deoarece intimații - reclamanți sunt în raporturi

de serviciu cu A.P.I.A., care de altfel a și emis decizia administrativă

contestată în cauză.

Pe fondul cauzei, recurenții

au susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile O.U.G. nr. 89/2007,

fără a avea în vedere că reîncadrarea salarială a personalului centrelor

județene s-a realizat ca urmare a reorganizării A.P.I.A.

Recurenții au învederat că O.U.G.

nr. 89/2007 nu face referire expresă la reîncadrarea funcționarilor publici ai

centrelor județene, însă din coroborarea prevederilor Legii nr. 1/2004 cu

acelea ale O.G. nr. 6/2007, modificată și completată prin O.G. nr. 9/2008,

rezultă că și centrele județene fac parte din categoria instituțiilor subordonate

autorităților sau instituțiilor publice centrale, ceea ce impune salarizarea personalului

din aceste centre potrivit anexei nr. 3 la O.G. nr. 6/2007.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 3041 C.

proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a respins

în mod greșit excepția lipsei procedurii prealabile, excepția de procedură

având ca obiect una din condițiile de admisibilitate a acțiunii formulate pe calea

contenciosului administrativ.

Conform prevederilor art. 109

alin. (2) C. proc. civ., în cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea

instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în

condițiile stabilite de acea lege.

Legea nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare prevede în art. 7 alin. (1) că, înainte

de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim

printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în

tot sau în parte, a acestuia.

Intimații - reclamanți aveau

obligația îndeplinirii procedurii prealabile și potrivit legii speciale,

incidentă în cauză în raport de obiectul cererii de chemare în judecată.

Astfel, se reține că,

potrivit dispozițiilor art. 31 din O.G. nr. 6/2007, soluționarea contestațiilor

în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor și a altor

drepturi care se acordă în baza acestei ordonanțe, este de competența

ordonatorilor de credite, iar împotriva soluției dată contestației

administrative, persoana în cauză se poate adresa instanței de contencios

administrativ, în condițiile legii.

Instanța de fond a apreciat

eronat că intimații - reclamanți nu aveau obligația îndeplinirii procedurii

prealabile pentru că nu le-a fost comunicată decizia nr. 13 din 3 ianuarie

2008, deși aceștia nu au formulat nicio cerere pentru efectuarea comunicării și

în mod necontestat au luat cunoștință în mod individual de consecințele actului

respectiv, prin reducerea cuantumului drepturilor salariale, comunicată la data

de 19 martie 2008, astfel cum s-a și reținut în considerentele hotărârii

atacate.

Intimații - reclamanți au

susținut fără temei că nu aveau obligația îndeplinirii procedurii prealabile în

raport de calitatea lor de funcționari publici și de prevederile Legii nr. 188/1999,

dat fiind că prin acest act normativ nu s-a reglementat o procedură derogatorie

de la Legea nr. 554/2004 pentru acțiunile în justiție de natura celei formulate

în cauză.

În consecință, se constată

că prezenta acțiune a fost formulată fără îndeplinirea procedurii prealabile

pentru revocarea în tot sau în parte a deciziei contestate și pentru schimbarea

încadrării salariale a intimaților - reclamanți, în conformitate cu prevederile

anexei nr. 2 la O.G. nr. 6/2007.

Pentru considerentele expuse

și față de care nu se mai impune a fi cercetate celelalte critici formulate de

recurenți, Înalta Curte va admite recursurile, va casa hotărârea atacată și va

respinge acțiunea formulată de intimații - reclamanți pentru lipsa procedurii

prealabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de A.P.I.A. și de M.A.P.D.R. împotriva sentinței civile nr. 92 din 12 martie

2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică hotărârea atacată

în sensul că respinge acțiunea reclamanților pentru lipsa procedurii

prealabile.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 octombrie 2009.