ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8163/2009

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 1753 din 25 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr. 39952/3/2008, Tribunalul București, secția a IV a civilă, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, în contradictoriu cu pârâtul R.S.A., reținând în considerente că dispozițiile legii interne reprezentate de art. 38 lit. a) și art. 39 din Legea nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, astfel cum a fost completată și modificată prin O.G. nr. 5/2006, pe care este întemeiată cererea, contravin dreptului comunitar, respectiv art. 39 - 42 și art. 43 - 48 din TCE și Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, urmând a fi înlăturate de la aplicare, iar dreptul comunitar să primească aplicare directă.

Astfel, potrivit legislației europene în materie, limitarea dreptului la liberă circulație poate fi dispusă numai pentru motive de ordine publică, securitate publică sau sănătate publică. Măsurile luate trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. î n acest context, tribunalul a apreciat că returnarea pârâtului din Franța pentru ședere ilegală nu respectă principiul proporționalității cu scopul legitim urmărit.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței menționate a fost respins ca tardiv prin decizia nr. 177 din 6 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă, în raport de dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 Î mpotriva deciziei menționate, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, formulând critici atât pe fondul cauzei, cât și pe excepția de tardivitate, susținând astfel că termenul de 5 zile pentru declararea apelului a fost respectat. Recursul va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Criticile ce vizează, fondul cauzei nu vor fi analizate deoarece apelul a fost soluționat pe excepția tardivității.

În ceea ce privește susținerea declarării în termen a apelului, din actele dosarului rezultă că, sentința tribunalului a fost comunicată recurentei la 13 ianuarie 2009 iar apelul a fost depus în data de 21 ianuarie 2009 cu depășirea termenului prevăzut de art. 39 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 așa cum în mod legal a reținut și instanța de apel. Drept urmare, Curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge ca atare, în aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor împotriva deciziei nr. 177 din 6 martie 2009 pronunțate de Curtea de Apel București secția a IV a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 octombrie 2009.