ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3098/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3098/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ
și fiscal, reclamantul L.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.F.P.
– A.N.A.F., suspendarea executării Ordinului nr. 3051/2009 emis de M.F.P. -
A.N.A.F. prin
care s-a dispus revocarea
mandatului său de Director coordonator al D.G.F.
P. Vrancea.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a susținut că revocarea sa din funcție este
nelegală, întrucât
a survenit la mai
puțin de un an de la numirea sa în această funcție.
A mai
susținut
reclamantul
că noii indicatori de performanță au fost deja asumați prin
contractul de management. astfel încât nu s-a schimbat nimic în structura
postului. Pe de altă parte, consideră că este bine
justificată cererea sa prin aceea că există o puternică
îndoială asupra legalității actului criticat, atâta vreme cât se
tinde ca în mod unilateral să fie desființat un contract de
factură bilaterală.
În ceea ce privește paguba,
aceasta constă în imposibilitatea exercitării funcției câștigate
prin numire directă, și în cele din urmă în privarea de
drepturile salariale cuvenite.
Reclamantul a depus cererea
adresată M.F.P. - A.N.A.F. prin care a făcut dovada parcurgerii
procedurii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
A mai depus reclamantul la dosarul
cauzei ordinul contestat din care rezultă că s-a dispus revocarea
mandatului său. Prin întâmpinare, autoritatea pârâtă a solicitat
respingerea cereri justificat de împrejurarea că reclamantul nu a făcut
dovada îndeplinirii condițiilor legale pentru solicita suspendarea
executării.
Curtea de Apel Galați,
secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 262
din 24 noiembrie 2009, a admis cererea de suspendare a Ordinului nr. 3051/2009,
formulată de reclamantul L.M. și, pe cale de consecință a
dispus suspendarea ordinului nr. 3051 din 29 octombrie 2009 emis de pârâtul M.F.P.
– A.N.A.F. până la soluționarea pe fond a cauzei.
Pentru a se pronunța astfel,
prima instanță a reținut, așa cum reiese din considerentele
sentinței, următoarele:
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea
unei pagube iminente, după sesizarea în
condițiile art. 7 din aceeași lege, a autorității publice
cart
emis actul, persoana vătămată poate să
ceară instanței competente să dispună suspendai
executării actului administrativ unilateral
până la pronunțarea instanței de fond. Textul impune ca și
condiții
de admisibilitate a cererii de suspendare, existența a două
condiții, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă.
Instanța a reținut, în
privința cazului bine justificat, art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004
așa cum a introdus prin Legea nr. 262/2007 îl definește ca fiind
împrejurarea legată de starea de fapt ș
:
drept, de
natură să creeze o îndoială serioasă în privința
legalității actului administrativ. La ace se pot adăuga natura
propriu zisă a măsurii dispuse, conduita ulterioară a
destinatarului aci precum și posibilele efecte asupra unor raporturi
juridice conexe.
În ceea ce privește paguba
iminentă, art. 2 alin. (1) lit. ș) din același act normativ o
definește ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau,
după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționarii unei
autorități publice sau a unui serviciu public.
Curtea a constat că în cauza
dedusă judecății, fără a prejudeca fondul, că
există puternice îndoieli cu privire la legalitatea actului administrativ
contestat de reclamant, pornind chiar premisa posibilității
revocării unilaterale a unui contract bilateral așa cum este
contractul între reclamant și autoritatea pârâtă. Firește,
instanța de fond urmează să stabilească în ce măsură
modificarea indicatorilor de performanță este într-adevăr de
natură a modifica considerabil obiectul contractului, astfel încât
măsura să fie justificată.
În privința pagubei iminente,
afectarea dreptului la muncă al reclamantului precum și imposibilitatea
obținerii veniturilor salariale din funcția deținută pot fi
considerate de natură a-i
produce
reclamantului un prejudiciu viitor și sigur, fără a mai fi
necesară dovedirea lui.
Împotriva
acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul
M.F.P. – A.N.A.F.
În motivarea cererii de recurs, s-a
arătat ca prin adresa înregistrată la Cabinetul Președintelui A.N.A.F. nr. 800126 din 18 ianuarie 2010 a renunțat la
aplicarea dispozițiilor sentinței civile nr. 262 din 24 noiembrie 2009
pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios
administrativ și fiscal, prin care s-a dispus suspendarea executării
Ordinului nr. 3051/2009 emis de M.F.P.
Consideră recurenta că
instanța de recurs poate să facă potrivit principiului
disponibilității aplicarea prevederilor art. 247 C. proc. civ.,
constatând stingerea definitivă a procesului.
În drept, cererea de recurs se
întemeiază pe dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ.
Analizând cererea de recurs, Înalta
Curte constată că aceasta este nefondată.
Prin sentința civila nr. 262
din 24 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați,
secția contencios administrativ și fiscal, s-a dispus în conformitate
cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării
Ordinului nr. 3051/2009 emis de M.F.P. pană la soluționarea pe fond a
cauzei, astfel încât dispozițiilor art. 247 alin. (5) C. proc. civ., nu au
relevanță în acest context.
Măsura suspendării a
dăinuit până la pronunțarea instanței de fond, nefiind
anulată de acordul reclamantului pentru încetarea de drept a contractului
de management.
În consecința, în conformitate
cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul
M.F.P. – A.N.A.F. împotriva sentinței nr. 262 din 24 noiembrie 2009 a
Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 11 iunie 2010.