ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4096/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4096/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra
recursului de față,
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 294 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Galați s-a hotărât cu
privire la inculpatul P.N.:
-
condamnarea la o pedeapsă de 8 ani închisoare și la pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
pe o perioadă de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor
calificat prev. de art. 20 C. pen., în referire la art. 174 alin. (1) – art.
175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
În baza
art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului P.N. pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza
art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată
inculpatului P.N. durata reținerii și arestării preventive a inculpatului
menționat, începând cu data de 02 ianuarie 2008, ora 12
45
și până la
zi.
Î
n baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării
preventive a inculpatului P.N.
Au fost respinse ca nefondate cererile de acordare a despăgubirilor
civile formulată de partea vătămată/parte civilă T.V.
Î
n baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat
inculpatul P.N. să plătească către partea civilă Spitalul Clinic Județean de
Urgență „Sfântul Apostol Andrei" Galați suma de 1768,83 lei cu titlu de
despăgubiri civile.
În baza art. 189 C. proc. pen., s-a
dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatului P.N., pentru faza
de urmărire penală și pentru faza de judecată, în sumă totală de 200 lei, să
fie virate către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 191 alin. (1) și (2) C.
proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpați, să plătească către stat
următoarele sume de bani cu titlu de cheltuieli judiciare:
- 1100 lei de către inculpatul P.N.:
- 500 lei de către inculpatul N.M..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, Tribunalul Galați, a avut în vedere
că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nr. 1/P/2008
din 25 ianuarie 2008 , au fost trimiși în judecată inculpații:
- P.N. pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat
la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;
N.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. (1) C. pen.
Analizând și coroborând probele administrate în cauză, instanța de fond a
constatat următoarele:
Inculpații P.N. și N.M. sunt frați și
locuiau fără forme legale în municipiul Tecuci. În același cămin, locuia și partea
vătămată T.V.
La data de 31 decembrie 2007, inculpatul
P.N. și inculpatul N.M. s-au aflat la domiciliul lor împreună cu martorul S.M.,
un prieten de la Casa de Copii din oraș Mărășești, județul Vrancea. Pe
parcursul serii, cei trei au consumat băuturi alcoolice. În jurul orelor 22.00,
inculpatul N.M. și martorul S.M. se aflau în fața căminului, loc în care s-au
întâlnit cu martorul N.A.C. Între inculpat și martorul N.A.C. s-au iscat o
serie de discuții, primul susținând că motivul a fost prietenia sa cu o fată
iar cel de-al doilea că inculpatul ar fi încercat să-i ia telefonul din mână.
Cert este că, pe fondul acestor discuții, inculpatul N.M. a aplicat martorului N.A.C.
două palme peste ceafă, fără ca martorul S.M. să fi intervenit în acest
conflict.
Martorul N.A.C. a mers la locuința
martorului S.B., căminul I., locuință în care se aflau partea vătămată T.V. și
martorii A.M., A.S., R.F., S.B., toți sărbătorind revelionul. Aici martorul N.A.C.
a făcut cunoscut conflictul inculpatului N.M. În apărarea sa, partea vătămată T.V.
și martorii A.S. și R.F. au ieșit afară și au încercat să discute cu inculpatul
N.M. Inculpatul și cei doi martori s-au lovit reciproc, conflictul aplanându-se
prin plecarea inculpatului și a martorului S.M. de la domiciliu.
La domiciliu, inculpatul N.M. a povestit
cele întâmplate fratelui său, inculpatului P.N. În atare condiții, inculpatul P.N.
a luat din casă două cuțite de bucătărie( unui fiind desfăcut cu mâner) iar
inculpatul N.M. a luat o bâtă și, împreună cu martorul S.M. au ieșit în fața
căminului. Văzând că în fața căminului I. se aflau partea vătămată și martorii
care sărbătoreau revelionul la martorul S.B., mai mulți numeric decât ei,
inculpatul S.M. s-au retras. Din casa scării, inculpatul P.N. a aruncat înspre
cei de afară cuțitul care era desfăcut la mâner. Aparent conflictul s-a aplanat
însă, în jurul orelor 24,00, partea
vătămată T.V. a plecat
de la locuința
martorului S.B. spre locuința sa din căminul
U., în ideea de a lămuri problema cu inculpații.
Ajunsă la
etajul II, partea vătămată a realizat că nu se mai aude
gălăgie pe scară și a intrat în locuința sa. Între
timp, sesizând lipsa
părții vătămate și gândindu-se că
s-ar putea întâmpla ceva între
acesta și
inculpați a plecat spre căminul U. Ajuns la scările
dintre etajele III și IV, martorul A.M. i-a
întâlnit pe inculpații P.N. și N.M., fiecare dintre ei având câte o bâtă
în mână. Inculpatul P.N. se afla la capătul
primului rând de
scări și era foarte
agitat, iar inculpatul N.M. se afla la vreo 2-3 metri de fratele său, pe
trepte. Martorul a solicitat inculpatului să se liniștească dar acesta l-a
înjurat și amenințat de genul „pleacă
M.
că te tai" și a mimat că aruncă cu bâta după martor. În acel
moment,
din spatele martorului A.M. a venit partea
vătămată
T.V. Martorul A.M. a încercat să o
oprească
pe partea vătămată însă aceasta s-a smucit și s-a dus către
inculpatul P.N. Inculpatul a lovit-o pe partea
vătămată cu
bâta în cap, prin aruncare, bâta căzând la picioarele
martorului A.M. Inculpatul P.N. și partea vătămată s-au
lovit reciproc iar, în acest timp, inculpatul N.M. s-a apropiat
de ei și a lovit-o pe partea vătămată o dată sau
de două ori cu bâta
peste corp, după care s-a retras spre locuința sa.
Inculpatul P.N. și partea vătămată au
rămas în
continuare unul lângă altul, îmbrâncindu-se
și lovindu-se. În aceste
împrejurări,
inculpatul P.N. a scos cuțitul de bucătărie pe
care îl avea asupra sa și a lovit-o pe partea vătămată cu acel cuțit în
zona
abdomenului. Partea vătămată s-a dezechilibrat, căzând pe
scări, moment în care inculpatul i-a mai aplicat o
lovitură cu cuțitul în
gamba dreaptă. În continuare, inculpatul a fugit
în garsoniera sa,
unde Ie-a zis inculpatului
N.M. și martorul S.M. că
a tăiat cu cuțitul pe cineva și că trebuie să
plece cu toții din
zonă. Inițial, inculpații
și martorul S.M. au încercat să rămână
la martora T.E. însă pentru că
aceasta nu Ie-a permis, au sărit de la etajul I al căminului și, pe jos, au
mers în comuna
Cosmești, la mama
inculpatului, unde au fost depistați a doua zi. Pe
drum, inculpatul P.N. a aruncat cuțitul de care
s-a folosit la
comiterea faptei, acesta nemaiputând fi recuperat.
Partea
vătămată a fost transportată la Spitalul Județean Galați
unde
s-a intervenit operator.
Din raportul de constatare medico-legală
întocmit cu prilejul
examinării părții
vătămate T.V. au rezultat următoarele:
-
partea
vătămată a prezentat leziuni traumatice care au putut
fi produse prin
acțiunea unui corp înțepător - tăietor și prin lovire cu sau de corp dur;
-
leziunile
traumatice pot data din 31 decembrie 2007;
-
necesită
25-30 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin
complicații;
-
interesând
peretele abdominal, peritoneul parietal, epiplonul colecistul și vasele
sanguine, leziunea abdominală i-a pus în
primejdie viața prin hemoragie
masivă și desterilizarea
cavității
peritoneale, salvarea părții vătămate datorându-se
tratamentului medico-chirurgical de Înaltă
calificare, efectuat
în timp util.
S-a apreciat că faptele și vinovățiile inculpaților
au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă:
-
proces-verbal
de cercetare la fata locului din 01 ianuarie 2008 în
care s-au consemnat detalii ale locului faptei
(fila 4,5 dosar
urmărire penală);
-
planșă
fotografică privind aspectele fixate și urmele ridicate
cu ocazia cercetării la fața locului (filele 7-13
dosar urmărire
penală).
-
Declarațiile
părții vătămate T.V. care a arătat că P.N. avea o bâtă în cauză și a fost
lovită de ambii
inculpați, însă nu poate preciza care dintre ei a
lovit-o cu
cuțitul (filele 14-17, 20-25
dosar urmărire penală).
-
Raport
de constatare medico-legală nr. 2/E din 02 ianuarie 2008
în care s-au
descris leziunile suferite de partea vătămată (filele 26-28 dosar urmărire
penală)
- Declarațiile martorului N.A.C. care
s-a arătat că a văzut-o pe partea vătămată ținându-se cu o
mână de abdomen, iar inculpatul P.N. că avea un
cuțit în mână (filele 30-37 dosar urmărire penală,
fila 90 dosar
instanță);
- Declarațiile martorului A.M. care se
arată că i-a văzut pe
cei doi inculpați pe
scările dintre etajul 3 și etajul 4, amândoi având
câte o bâtă în mână; inculpatul P.N. a lovit-o cu
o bâtă pe
partea vătămată T.V., în
cap, aruncând cu o bâtă către
această
parte. Partea vătămată și inculpatul P.N. s-au lovit
reciproc. A venit și inculpatul N.M. care a
lovit-o pe partea
vătămată cu bâtă peste spate, o dată sau de două ori.
Ulterior l-a văzut pe T.V. că stătea în genunchi, se ținea cu o mână de cap și
se văita. La parter, T.V. a căzut țipând de durere, iar S.B. i-a ridicat bluza
și a văzut că acesta era înjunghiat în zona buricului ( filele 38-49 dosar
urmărire penală, fila 54 dosar instanță);
Declarațiile martorului A.S. care a
arătat că la un moment dat l-a văzut pe inculpatul P.N. cu două cuțite în mână,
iar ulterior martorul a aflat că partea vătămată a fost bătută de inculpați,
unul dintre ei procedând la înjunghierea acestei părți (fila 50 dosar urmărire
penală; fila 55 dosar instanță);
Declarațiile martorului R.F. care a
arătat că i-a văzut pe inculpați, respectiv pe N.M. cu o bâtă în mână, iar pe P.N.
cu un cuțit. T.V. a fost lovit cu bâta în cap de inculpatul N.M. Ulterior
martorul I-a văzut pe T.V. cu sânge la cap și la burtă, fiind tăiat în zona
abdomenului (filele 51-62 dosar urmărire penală);
Declarația martorei T.E. care a arătat
că în seara când s-a produs incidentul, I-a văzut pe inculpatul P.N., în jurul
orei 24
00
, având într-o mână un cuțit, iar în cealaltă o bâtă,
fugind pe scări (filele 63, 64 dosar urmărire penală);
Declarația martorei J.J.L. care a arătat că a văzut-o pe
partea vătămată având mult sânge în zona burții, iar de la o femeie numită L. a
aflat că T.V. a fost tăiat de P.N. (filele 65-67 dosar urmărire penală);
Declarațiile martorului S.B. care a arătat că a văzut-o pe
partea vătămată cu fața în sus, curgându-i sânge de la frunte și cu o tăietură
verticală la burtă (martorul a aflat de la A.M. că partea vătămată a fost
tăiată cu cuțitul de către un băiat N., poreclit „A.", iar N.M. a aruncat
în partea vătămată cu o bucată de coadă de mătură din lemn, lovindu-l pe T.V.
(filele 68-71 dosar urmărire penală);
Declarațiile martorei D.A. care a arătat că în noaptea
incidentului i-a văzut alergând pe scara pe N.M., P.N. și un băiat numit M. (
filele 72-78 dosar urmărire penală);
Declarațiile martorei L.T. care a arătat că I-a văzut pe T.V.
întins jos, în fața treptelor de la cămin, sângerând în zona capului și a
abdomenului (filele 79-81 dosar urmărire penală; fila 91 dosar instanță);
Declarația martorului V.C. care a arătat că l-a văzut pe T.V.
căzut în scara blocului, curgându-i mult sânge din zona stomacului (filele 82, 83
dosar urmărire penală);
Declarațiile martorului S.M. care a arătat că inculpații au
intrat în conflict cu un alt grup de persoane, inculpatul N.M. având o bâtă în
mână. După un timp, inculpatul P.N. i-a spus că a tăiat pe unul dintre băieții
din grupul cu care a avut conflictul în casa scării (filele 86-89 dosar
urmărire penală, fila 89 dosar instanță);
Inculpații P.N. și N.M., prin declarațiile lor, au
recunoscut practic comiterea faptelor reținute în sarcina lor, însă au invocat
un conflict existent între ei și grupul părții vătămate, precum și faptul că
aceștia la momentul incidentului erau în număr mai mare.
Cu toate acestea, instanța nu a putut reține în favoarea
inculpaților circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât
nu s-a probat în mod cert existența unei stări provocatorii produsă partea
vătămată.
În drept.
Fapta inculpatului P.N. care, în noaptea de 31
decembrie 2007 din 01 ianuarie 2008 în loc public, pe casa scării Căminului U.
pe fondul unui conflict spontan, a aplicat părții vătămate T.V. lovituri cu un
cuțit în zona abdomenului și a gambei drepte, cauzându-i leziuni abdominale ce
au pus în primejdie viața părții vătămate, întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în
referire la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Inculpatul P.N. se afla în stare de recidivă
postexecutorie față de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința
penală 1596/2004 a Judecătoriei Focșani, astfel încât instanța a făcut
aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
La dozarea și individualizarea sancțiunilor
penale aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prev.
de art. 72 C. pen., referitoare la dispozițiile părții generale a Codului
penal, la limitele de pedeapsă stabilite de lege, la gradul de pericol social
al faptelor comise, la împrejurările care agravează răspunderea penală (starea
de recidivă), precum și la persoana inculpatului.
Față de cele descrise, instanța a apreciat că
aplicarea unor pedepse inculpaților, va asigura atingerea scopului educativ - preventiv
al sancțiunilor:
Împotriva sentinței penale nr. 294 din 7 iulie 2008
a Tribunalului Galați, în termen legal, a formulat apel inculpatul P.N.
criticând soluția instanței de fond nemernicia pedepsei aplicate, solicitând
reindividualizarea acesteia, și aplicarea unei pedepse mai ușoare. Analizând
apelul formulat din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, Curtea a
apreciat că este nefondat. Instanța de fond a analizat în mod judicios probele
administrate și a dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare. Fapta în
conținutul ei concret și față de limitele de pedeapsă stabilite de lege, este
deosebit de periculoasă pentru societate, fiind îndreptată împotriva valorii
supreme ocrotite de lege, viața omului, integritatea sa fizică. Pedeapsa
aplicată se situează în apropierea limitei minime speciale prevăzută de
legiuitor pentru infracțiunea săvârșită și a reflectat faptul că la data
săvârșirii faptei inculpatul se afla în stare de recidiva post executorie,
prev. de art. 37 lit. b) C. pen. Inculpatul nu se află la primul contact cu
legea penală, în antecedente fiind condamnat la două pedepse cu închisoare, în
cuantum de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt
calificat, prin sentințele penale nr. 1280 din 31 iunie 2000 și 596 din 26 mai 2004
ale Judecătoriei Focșani.
Verificând din oficiu sentința penală atacată,
Curtea a constatat ca nu subzistă motive care să conducă la modificarea
acesteia. Așa fiind și văzând și prevederile art. 379 pct. l lit. b) C. proc.
pen., Cutea a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul P.N. împotriva
sentinței penale nr. 294 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Galați, în baza prev.
art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului,
iar în baza prev. art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen.
s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive
începând cu 2 ianuarie 2008 la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
inculpatul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare
ocazionate de judecarea apelului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a
declarat recurs inculpatul P.N., care a criticat decizia prin prisma cazurilor
de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând
reducerea pedepsei aplicate prin reținerea circumstanțelor atenuante.
Examinând recursul în raport de motivele
invocate dar și din oficiu, Înalta Curte, a constatat că acesta este nefondat
pentru considerentele ce vor preceda:
Astfel, în ceea ce privește individualizarea
pedepsei aplicată inculpatului P.N., Înalta Curte, apreciază că a fost făcută o
corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.,
ținându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor
săvârșite de inculpatul P.N. dar și de circumstanțele personale ale acestuia, fiind
recidivist postexecutoriu, precum și faptul că acesta a avut o atitudine
sinceră pe tot parcursul procesului penal și are un copil minor în întreținere.
Pedeapsa aplicată în cauză reflectă o justă și
completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72
C. pen., cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului
pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 52 C. pen.
În raport de cele arătate, Înalta Curte,
apreciază că această critica formulată de inculpatul P.N., privind greșita
individualizare a pedepsei nu poate fi reținută, deoarece în cauză au fost
evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară,
iar pedeapsa privativă de libertate dispusă față de inculpatul P.N. asigură
realizarea funcțiilor de exemplaritate și educativă, dând posibilitatea
reintegrării sociale viitoare a acestuia, nefiind aplicabil cazul de casare
invocat respectiv art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Verificând și din oficiu decizia penală
atacată, Înalta Curte a constatat ca nu subzistă motive care să conducă la
modificarea acesteia.
În baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N. împotriva
deciziei penale nr. 123/A din 10 octombrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția
penală.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul inculpat P.N. urmează a fi obligat la plata sumei de 400 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN
NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N.
,
împotriva deciziei penale nr. 123/A din 10 octombrie 2008 a
Curții de Apel Galați, secția penală.
Deduce din
pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la
02 ianuarie 2008 la 10 decembrie 2008.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
200 lei, reprezentând
onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2008.