ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2742/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantele SC S.I. SRL

București și SC S.R. SRL București prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a VI-a comercială, au solicitat ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtei SC M.C. SRL din

spațiul comercial situat în București.

Prin sentința comercială nr.

2011 din 5 februarie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a

respins acțiunea reclamantelor ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

sentință, a reținut, în esență că, în cauză, nu a putut fi reținută incidența art.

15 din contractul de închiriere nr. 1 din 23 iulie 2007 acesta fiind valabil

până la 14 noiembrie 2009 și că nu a fost dovedită nerespectarea obligațiilor

prevăzute la art. 8 lit. f) din contract, neprecizându-se despre ce fel de lucrări

este vorba. În ceea ce privește renegocierea chiriei nu a fost probată situația

de natură a impune o renegociere a prețului relocațiunii care să facă incidentă

clauza de la art. 5 din același contract.

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale active a reclamantei SC S.I. SRL a respins-o, ca

neîntemeiată, raportat la calitatea de proprietar a acesteia, iar excepția

inadmisibilității pe motiv că deține un titlu valabil invocat de către pârâtă a

fost analizată în cadrul apărărilor de fond în funcție de modalitatea de

derulare a raporturilor juridice dintre părți.

Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 269 din 28 mai 2009, a respins,

ca nefondat, apelul declarat de reclamantele SC S.I. SRL și SC S.R. SRL reținând,

în esență că în speță, clauza stipulată de părțile contractante în art. 15 alin.

2 este una contractuală de denunțare, unilaterală la inițiativa locatarului

împotriva sublocatorului, aceasta fiind contrară legii întrucât nu poate

produce efecte între părți în condițiile art. 969 – art. 970 C. civ. De

asemenea, a mai reținut că, contractul este considerat nedenunțat, în curs, că

servește drept titlu pârâtei și că paralizează acțiunea în evacuare.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamantele SC S.I. SRL și SC S.R. SRL solicitând admiterea

recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii

astfel cum a fost formulată, criticând-o pentru nelegalitate conform

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin înscrisul existent la dosarul

de recurs, comunicat de către recurentele reclamante SC S.I. SRL și SC S.R. SRL,

au adus la cunoștința instanței că recursul a rămas fără obiect întrucât spațiul

situat în București, ce face obiectul litigiului, le-a fost predat de către administratorul

judiciar C.G.D. al SC M.C. SRL, conform procesului-verbal încheiat la data de

23 septembrie 2009.

Având în vedere aceste

considerente și în raport de înscrisurile doveditoare în susținerea acestora,

Înalta Curte constată că litigiul de față, având ca obiect evacuarea pârâtei SC

M.C. SRL din spațiul comercial situat în București, a rămas fără obiect, urmând

a fi respins conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantele SC S.I. SRL București și SC S.R. SRL București împotriva

deciziei comerciale nr. 269 din 28 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 noiembrie 2009.