ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4277/2009

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele: 1. Curtea de Apel Brașov, secția penală, prin sentința penală nr. 65/F din 10 august 2009 în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea în baza art. 278 1 C. proc. pen. formulată în calitate de persoane vătămate de petiționarii G.E., G.O. și G.M. împotriva ordonanței procurorului din 24 aprilie 2009 dată în dosar nr. 307/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de intimații făptuitori D.S.

și D.I. – executori judecătorești sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 290, art. 291, art. 291, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.; menținând rezoluția atacată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați petiționarii la plata sumei de 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului. Hotărând astfel, instanța a reținut și motivat următoarele: Prin plângerea formulată în calitate de persoane vătămate la data de 10 august 2008 – înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov sub nr. 307/P/2008 – numiții G.E., G.O. și G.M. nemulțumiți de modalitatea de desfășurare a procedurii silite imobiliare asupra apartamentului proprietate personală în dosar execuțional nr. 529/E/2003 la cererea creditoarei SC U.C.C.

Brașov au solicitat efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, fals privind identitatea și înșelăciune în convenții prevăzute de art. 246, art. 290, art. 291, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., împotriva „persoanelor vinovate din cadrul SC U.C.C. Brașov” cărora le-a imputat faptul că „printr-o serie de falsuri și ilegalități au refuzat să ridice debitul pe care noi îl achitasem pentru a permite licitatorului O.A. să ne acapareze în mod ilegal proprietatea” și executorilor judecătorești D.S. și D.I. pe care l-au acuzat la rândul lor că nu le-au comunicat cu rea credință suma real datorată creditoare, efectuând abuziv adjudecarea imobilului și punerea în posesie a licitatorului O.A.

Din actele premergătoare efectuate în cauză (audierea persoanelor vătămate și a pretinșilor făptuitori, copii ale dosarului de executare silită hotărâri judecătorești și alte înscrisuri) procurorul a reținut ca situație de fapt că în ziua de 11 aprilie 2003 G.E. a completat la sediul U.C.C. Brașov, al cărui membru cooperator era, cererea de credit nr. 236 din 16 aprilie 2003, care i-a fost aprobată și în urma căreia s-a întocmit contractul de credit cu același număr, instituindu-se totodată ipoteca asupra apartamentului său și al fiilor săi G.O. și G.M.A. Ulterior, notarul public C.E. a autentificat contractul de ipotecă nr. 939 din 24 martie 2004, iar în ziua de 28 mai 2003 s-a întocmit contractul de credit cu ipotecă nr.283, semnat de către reprezentanții cooperativei, debitoarea G.E.

și garantul N.E.A. Dat fiind că nici debitoarea, nici garantul nu au achitat ratele lunare, U.C.C. a investit contractul de credit cu formulă executorie și a depus o cerere de executare silită la societatea civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și K. Deși executorul judecătoresc și consilierul juridic al creditoarei au somat-o pe G.E. să achite debitul, totuși aceasta nu s-a conformat solicitării, motiv pentru care la data de 19 octombrie 2004, D.S. a întocmit publicația de vânzare imobiliară în dosarul execuțional nr. 523/2003 privind scoaterea la licitație a imobilului debitoarei, stabilindu-se ca licitația să aibă loc la data de 26 martie 2004 orele 11 00 , la biroul executorului judecătoresc.

După afișarea legală a publicației de vânzare și înregistrarea la data de 25 martie 2004, a cererii lui O.A. de înscriere la licitație, în ziua de 26 martie 2004, orele 11 00 , în urma licitării apartamentului, acesta a fost adjudecat de sus-numit la prețul de strigare de 800.000.000 ROL, cu precizarea că acesta se obliga ca în termen de 30 de zile, să depună și restul prețului bunului, respectiv 720.000.000 ROL . Licitația s-a desfășurat în prezența numitei G.E., care după finalizarea acesteia, în ziua de 07 aprilie 2004, a stins debitul de 285.000.000 ROL înregistrat la U.C.C. Brașov și a solicitat Judecătoriei Brașov încetarea executării silite. Prin sentința civilă nr. 6134 din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov, a fost respinsă acțiunea formulată, cu motivarea că procedura de punere la dispoziție a sumei datorate este tardivă.

Hotărârea a fost recurată de G.E., însă și calea de atac a fost respinsă prin sentința civilă nr. 662 din 01 decembrie 2004 a Tribunalului Brașov. Față de această situație, adjudecătorul și U.C.C. Brașov au solicitat executorului judecătoresc, eliberarea actului de adjudecare deoarece contestația a fost respinsă irevocabil precum și continuarea executării silite pentru distribuire prețului. În ziua de 7 februarie 2005, executorul judecătoresc D.S. i-a anunțat pe debitori, creditori, Direcția Fiscală Brașov și Asociația de Proprietari „Cernei” că la data de 11 februarie 2005, ora 9 00 , la sediul său, se va face distribuția prețului obținut în urma vânzării imobilului și întrucât aceștia nu s-au prezentat la data stabilită, a procedat al distribuția prețului și emiterea actului de adjudecare în favoarea lui O.A.

Dat fiind că actul de adjudecare constituie titlu executoriu în ziua de 29 mai 2008, executorul judecătoresc D.I. l-a pus în posesie pe sus-numit [constatări în fapt în baza cărora prin ordonanța nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a dispus în baza dispozițiilor art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., art. 38 rap. la art. 42 și art. 45 alin. (1) C. proc. pen., neînceperea urmării penale față de D.S. și D.I. relativ la comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 246, art. 290, art. 291, art. 292, art. 293 și art. 215 C. pen. precum și disjungerea și declinarea cauzei privind pe C.L., T.M., D.D.

și alții în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, competent să supravegheze cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 290, art. 291, art. 292, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu motivarea că nu se poate reține în sarcina primilor doi făptuitori comiterea vreuneia dintre infracțiunile sesizate de persoanele vătămate, iar în ceea ce privește activitatea celorlalți făptuitori vizând comunicarea către instanță a unor date necorespunzătoare adevărului, se impune disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei]. Împotriva ordonanței nr. 307/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov au formulat plângere în baza art. 278 C. proc.

pen. G.E., G.O. și G.M., solicitând desființarea soluției de neîncepere a urmăririi penale ca netemeinică și nelegală cu motivarea că: la momentul la care au achitat suma de 285.500.000 lei așa cum rezultă din dosarul execuțional nr. 523/2003, nu li s-a comunicat că debitul calculat de cooperativa de credit era mai mare – 291.477.357 lei, la stingerea datoriei bănești, apartamentul nu era vândut, actul de adjudecare întocmindu-se mai târziu (07 februarie 2005), iar penalitățile și dobânzile care s-au calculat ulterior datei de 07 aprilie 2004 apar ca urmare a faptului că suma de 285.500.000 lei nu a fost pusă la dispoziția băncii de către executor. Plângerea în baza art. 278 C. proc. pen.

a fost respinsă ca nefondată prin rezoluția nr. 451/II/2/2009 din 19 iunie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov – fiind menținută în totalitate ordonanța atacată adoptată de procurorul de caz pe considerentele că: 1. executorul judecătoresc a avut în vedere la organizarea licitației imobiliare doar sumele comunicate de creditoare incluzând debitul datorat și dobânzile contractuale, sume menționate în toate actele întocmite de biroul acestuia; 2. adjudecarea imobilului în discuție a avut loc anterior stingerii debitului de către G.E. - fapt dovedit de procesul-verbal de licitație publică imobiliară și adjudecare din dosarul execuțional nr. 523/2004 - și confirmată prin sentința civilă nr. 6134 din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov; 3. suma de 285.500.000 lei depusă de debitoare la data de 07 aprilie 2004 la CEC, sucursala Brașov, la dispoziția U.C.C.

Brașov și consemnarea sumei datorate la dispoziția creditorului nu a fost suficientă și nici aptă să producă efecte juridice în sensul încetării executării silite, fiind obligatoriu ca instanța să constate prin hotărâre executarea integrală a obligației de plată în cadrul unei proceduri speciale similară cu cea a validării ofertei de plată urmată de consemnațiune, necesară pentru liberațiunea debitorului însă anterior începerii executării silite; 4. executorii judecătorești D.S. și D.I. și îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, respectând dispozițiile legale în materia licitației publice imobiliare și a punerii în posesie deoarece au parcurs toate etapele procedurale ale licitației publice imobiliare și nu a existat o dispoziție a instanței de suspendare ori încetare a executării silite sau de desființare a actului de adjudecare.

Ordonanța procurorului nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (b) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de intimații făptuitori D.S. și D.I. a fost apreciată ca nelegală și netemeinică și atacată în instanță de către petiționari care au solicitat desființarea acesteia în condițiile art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. pe considerentele că există date necesare începerii urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor sesizate decurgând din împrejurările de fapt că „deși petenta G.E. a participat la licitația desfășurată cu privire la vânzarea apartamentului proprietate personală garantat în favoarea creditoarei și a achitat cu recipisa nr. 221/253360102 la data de 7 aprilie 2004 suma de 285.500.000 lei reprezentând debit intimații în calitate de executor judecătorești au continuat formele de executare silită, vinovat în principal fiind executorul judecătoresc D.S.

care nu i-a comunicat suma real datorată”. Plângerea petiționarilor a fost respinsă ca nefondată în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. din verificările efectuate de judecătorul cauzei constatându-se că D.S. prin adresa nr. 369 din 26 martie 2004; înscris depus la dosar, a comunicat debitorului U.C.C. Brașov, că „la data de 26 martie 2004 debitul datorat este în sumă de 281.300.000 lei” de la care curg și dobânzi contractuale, situație de fapt pe baza cărora – avându-se în vedere și celelalte argumente probatorii justificative din expunerea ordonanței atacate – instanța a concluzionat la rândul său că executorii judecătorești D.S. și D.I. și-au împlinit corespunzător atribuțiile de serviciu, respectând întocmai dispozițiile legale în materia licitației publice imobiliare și a punerii în posesie, soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată de procuror fiind legală și temeinică.

5. Recursul în termen împotriva sentinței penale nr. 65/F din 10 august 2009 declarat de petiționarii G.E., G.O. și G.M., cale de atac nemotivată, ce a format obiectul dezbaterilor în lipsa nejustificată a titularilor – cu respectarea garanțiilor procedurale privind citarea părților prevăzute de art. 385 11 alin. (1) C. proc. pen. – este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare. Învinuirile formulate ca persoane vătămate de către petiționari împotriva intimaților D.S. și D.I., funcționari publici, în calitatea acestora de executori judecătorești privesc modalitatea de desfășurare, adjudecare și punere în posesie prin executare silită imobiliară asupra apartamentului proprietatea recurenților, la cererea creditoarei SC U.C.C.

Brașov în dosarul execuțional nr. 523/E/2003. În esență se impută celor doi intimați faptul că au continuat procedura executării silite deși petenta debitoare G.E. a participat la licitația de adjudecare ce a avut loc în ziua de 26 martie 2004 achitând ulterior debitul în ziua de 26 martie 2004 suma de 285.500.000 lei, consemnată în dispoziția creditoarei cu recipisa nr. 221/2533/60102 din 7 aprilie 2004. Împrejurările de fapt amintite sunt lipsite de relevanță juridică atribuită de recurenți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 290, art. 291, art. 292, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

– referitor la care se solicită începerea urmăririi penale împotriva intimaților – astfel cum în mod corect s-a argumentat prin ordonanța atacată și ulterior la controlul judecătoresc în primă instanță, avându-se în vedere că : 1. executorul judecătoresc a avut în vedere la organizarea licitației imobiliare doar sumele comunicate de creditoare incluzând debitul datorat și dobânzile contractuale, sume menționate în toate actele întocmite de biroul acestuia; 2. adjudecarea imobilului în discuție a avut loc anterior stingerii debitului de către G.E., fapt dovedit de procesul-verbal de licitație publică imobiliară și adjudecare din dosarul execuțional nr. 523/2004 și confirmată prin sentința civilă nr. 6134 din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov; 3. suma de 285.500.000 lei depusă de debitoare la data de 07 aprilie 2004 la CEC, sucursala Brașov la dispoziția U.C.C.

Brașov și consemnarea sumei datorate la dispoziția creditorului nu e suficientă și nici aptă să producă efecte juridice în sensul încetării executării silite, fiind obligatoriu ca instanța să constate prin hotărâre executarea integrală a obligației de plată în cadrul unei proceduri speciale similară cu cea a validării ofertei de plată urmată de consemnațiune, necesară pentru liberațiunea debitorului însă anterior începerii executării silite; 4. executorii judecătorești D.S. și D.I. și au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu, respectând dispozițiile legale în materia licitației publice imobiliare și a punerii în posesie deoarece au parcurs toate etapele procedurale ale licitației publice imobiliare și nu a existat o dispoziție a instanței de suspendare ori încetare a executării silite sau de desființare a actului de adjudecare.

În consecință sentința atacată ce a menținut Ordonanța nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009 prin care a fost adoptată soluția neînceperi urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de intimații D.S. și D.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 290, art. 291, art. 292, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., este legală și temeinică iar reformarea sa nu se justifică. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. obligă recurenții petiționari să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarii G.E., G.O. și G.M. împotriva sentinței penale nr. 65 F din 10 august 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenții petiționari să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 22 decembrie 2009.