ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4277/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4277/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Deliberând asupra recursului de față pe baza

lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

1.

Curtea de Apel Brașov,

secția penală, prin sentința penală nr. 65/F din 10 august 2009 în conformitate

cu dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins

ca nefondată plângerea în baza art. 278

1

C. proc. pen. formulată în

calitate de persoane vătămate de petiționarii

G.E., G.O. și G.M. împotriva

ordonanței procurorului din 24 aprilie 2009 dată în dosar nr. 307/P/2008 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin care s-a dispus neînceperea

urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc.

pen. față de intimații făptuitori D.S. și D.I. – executori judecătorești sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 290, art. 291, art.

291, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.; menținând rezoluția

atacată.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

au fost obligați petiționarii la plata sumei de 50 lei fiecare, cu titlu de

cheltuieli judiciare statului.

Hotărând astfel, instanța a reținut și

motivat următoarele:

Prin plângerea formulată în calitate de

persoane vătămate la data de 10 august 2008 – înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov sub nr. 307/P/2008 – numiții G.E., G.O. și G.M. nemulțumiți

de modalitatea de desfășurare a procedurii silite imobiliare asupra

apartamentului proprietate personală în dosar execuțional nr. 529/E/2003 la

cererea creditoarei SC U.C.C. Brașov au solicitat efectuarea de cercetări sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în

declarații, fals privind identitatea și înșelăciune în convenții prevăzute de

art. 246, art. 290, art. 291, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.,

împotriva „persoanelor vinovate din cadrul SC U.C.C. Brașov” cărora le-a

imputat faptul că „printr-o serie de falsuri și ilegalități au refuzat să

ridice debitul pe care noi îl achitasem pentru a permite licitatorului O.A. să

ne acapareze în mod ilegal proprietatea”

și executorilor judecătorești D.S. și D.I. pe care l-au

acuzat la rândul lor că nu le-au comunicat cu rea credință suma real datorată

creditoare, efectuând abuziv adjudecarea imobilului și punerea în posesie a

licitatorului O.A.

Din actele

premergătoare efectuate în cauză (audierea persoanelor vătămate și a

pretinșilor făptuitori, copii ale dosarului de executare silită hotărâri

judecătorești și alte înscrisuri) procurorul a reținut ca situație de fapt că

în ziua de 11 aprilie 2003 G.E. a completat la sediul U.C.C. Brașov, al cărui

membru cooperator era, cererea de credit nr. 236 din 16 aprilie 2003, care i-a

fost aprobată și în urma căreia s-a întocmit contractul de credit cu același

număr, instituindu-se totodată ipoteca asupra apartamentului său și al fiilor

săi G.O. și G.M.A.

Ulterior,

notarul public C.E. a autentificat contractul de ipotecă nr. 939 din 24 martie 2004,

iar în ziua de 28 mai 2003 s-a întocmit contractul de credit cu ipotecă nr.283,

semnat de către reprezentanții cooperativei, debitoarea G.E. și garantul N.E.A.

Dat fiind că

nici debitoarea, nici garantul nu au achitat ratele lunare, U.C.C. a investit

contractul de credit cu formulă executorie și a depus o cerere de executare

silită la societatea civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și K.

Deși executorul

judecătoresc și consilierul juridic al creditoarei au somat-o pe G.E. să achite

debitul, totuși aceasta nu s-a conformat solicitării, motiv pentru care la data

de 19 octombrie 2004, D.S. a întocmit publicația de vânzare imobiliară în

dosarul execuțional nr. 523/2003 privind scoaterea la licitație a imobilului

debitoarei, stabilindu-se ca licitația să aibă loc la data de 26 martie 2004

orele 11

00

, la biroul executorului judecătoresc.

După afișarea

legală a publicației de vânzare și înregistrarea la data de 25 martie 2004, a

cererii lui O.A. de înscriere la licitație, în ziua de 26 martie 2004, orele 11

00

,

în urma licitării apartamentului, acesta a fost adjudecat de sus-numit la

prețul de strigare de 800.000.000 ROL, cu precizarea că acesta se obliga ca în

termen de 30 de zile, să depună și restul prețului bunului, respectiv

720.000.000 ROL .

Licitația s-a

desfășurat în prezența numitei G.E., care după finalizarea acesteia, în ziua de

07 aprilie 2004, a stins debitul de 285.000.000 ROL înregistrat la U.C.C. Brașov

și a solicitat Judecătoriei Brașov încetarea executării silite.

Prin sentința

civilă nr. 6134 din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov, a fost respinsă

acțiunea formulată, cu motivarea că procedura de punere la dispoziție a sumei

datorate este tardivă.

Hotărârea a fost

recurată de G.E., însă și calea de atac a fost respinsă prin sentința civilă

nr. 662 din 01 decembrie 2004 a Tribunalului Brașov.

Față de această

situație, adjudecătorul și U.C.C. Brașov au solicitat executorului

judecătoresc, eliberarea actului de adjudecare deoarece contestația a fost

respinsă irevocabil precum și continuarea executării silite pentru distribuire

prețului.

În ziua de 7

februarie 2005, executorul judecătoresc D.S. i-a anunțat pe debitori,

creditori, Direcția Fiscală Brașov și Asociația de Proprietari „Cernei” că la

data de 11 februarie 2005, ora 9

00

, la sediul său, se va face

distribuția prețului obținut în urma vânzării imobilului și întrucât aceștia nu

s-au prezentat la data stabilită, a procedat al distribuția prețului și

emiterea actului de adjudecare în favoarea lui O.A.

Dat fiind că

actul de adjudecare constituie titlu executoriu în ziua de 29 mai 2008,

executorul judecătoresc D.I. l-a pus în posesie pe sus-numit [constatări în

fapt în baza cărora prin ordonanța nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a dispus în baza dispozițiilor

art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., art. 38 rap. la art. 42

și art. 45 alin. (1) C. proc. pen., neînceperea urmării penale față de D.S. și D.I.

relativ la comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 246, art. 290,

art. 291, art. 292, art. 293 și art. 215 C. pen. precum și disjungerea și

declinarea cauzei privind pe C.L., T.M., D.D. și alții în favoarea Parchetului

de pe lângă Judecătoria Brașov, competent să supravegheze cercetările sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 290, art. 291,

art. 292, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu motivarea că nu se

poate reține în sarcina primilor doi făptuitori comiterea vreuneia dintre

infracțiunile sesizate de persoanele vătămate, iar în ceea ce privește

activitatea celorlalți făptuitori vizând comunicarea către instanță a unor date

necorespunzătoare adevărului, se impune disjungerea și declinarea competenței

de soluționare a cauzei].

Împotriva ordonanței

nr. 307/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov au formulat

plângere în baza art. 278 C. proc. pen. G.E., G.O. și G.M., solicitând

desființarea soluției de neîncepere a urmăririi penale ca netemeinică și

nelegală cu motivarea că: la momentul la care au achitat suma de 285.500.000

lei așa cum rezultă din dosarul execuțional nr. 523/2003, nu li s-a comunicat

că debitul calculat de cooperativa de credit era mai mare – 291.477.357 lei, la

stingerea datoriei bănești, apartamentul nu era vândut, actul de adjudecare

întocmindu-se mai târziu (07 februarie 2005), iar penalitățile și dobânzile

care s-au calculat ulterior datei de 07 aprilie 2004 apar ca urmare a faptului

că suma de 285.500.000 lei nu a fost pusă la dispoziția băncii de către

executor.

Plângerea în

baza art. 278 C. proc. pen. a fost respinsă ca nefondată prin rezoluția nr. 451/II/2/2009

din 19 iunie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov – fiind menținută în totalitate ordonanța atacată adoptată de

procurorul de caz pe considerentele că:

judecătoresc a avut în vedere la organizarea licitației imobiliare doar sumele

comunicate de creditoare incluzând debitul datorat și dobânzile contractuale,

sume menționate în toate actele întocmite de biroul acestuia;

imobilului în discuție a avut loc anterior stingerii debitului de către G.E. -

fapt dovedit de procesul-verbal de licitație publică imobiliară și adjudecare

din dosarul execuțional nr. 523/2004 - și confirmată prin sentința civilă nr. 6134

din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov;

285.500.000 lei depusă de debitoare la data de 07 aprilie 2004 la CEC, sucursala

Brașov, la dispoziția U.C.C. Brașov și consemnarea sumei datorate la dispoziția

creditorului nu a fost suficientă și nici aptă să producă efecte juridice în

sensul încetării executării silite, fiind obligatoriu ca instanța să constate

prin hotărâre executarea integrală a obligației de plată în cadrul unei

proceduri speciale similară cu cea a validării ofertei de plată urmată de

consemnațiune, necesară pentru liberațiunea debitorului însă anterior începerii

executării silite;

judecătorești D.S. și D.I. și îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu,

respectând dispozițiile legale în materia licitației publice imobiliare și a

punerii în posesie deoarece au parcurs toate etapele procedurale ale licitației

publice imobiliare și nu a existat o dispoziție a instanței de suspendare ori

încetare a executării silite sau de desființare a actului de adjudecare.

Ordonanța

procurorului nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009 prin care s-a dispus

neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (b) rap. la art. 10 lit.

a) C. proc. pen. față de intimații făptuitori D.S. și D.I. a fost apreciată ca

nelegală și netemeinică și atacată în instanță de către petiționari care au

solicitat desființarea acesteia în condițiile art. 278

1

alin. (8) lit.

b) C. proc. pen. pe considerentele că există date necesare începerii urmăririi penale

sub aspectul infracțiunilor sesizate decurgând din împrejurările de fapt că

„deși petenta G.E. a participat la licitația desfășurată cu privire la vânzarea

apartamentului proprietate personală garantat în favoarea creditoarei și a

achitat cu recipisa nr. 221/253360102 la data de 7 aprilie 2004 suma de

285.500.000 lei reprezentând debit intimații în calitate de executor

judecătorești au continuat formele de executare silită, vinovat în principal

fiind executorul judecătoresc D.S. care nu i-a comunicat suma real datorată”.

Plângerea

petiționarilor a fost respinsă ca nefondată în baza art. 278

1

alin.

(8) lit. a) C. proc. pen. din verificările efectuate de judecătorul cauzei constatându-se

că D.S. prin adresa nr. 369 din 26 martie 2004; înscris depus la dosar, a comunicat

debitorului U.C.C. Brașov, că „la data de 26 martie 2004 debitul datorat este

în sumă de 281.300.000 lei” de la care curg și dobânzi contractuale, situație

de fapt pe baza cărora – avându-se în vedere și celelalte argumente probatorii

justificative din expunerea ordonanței atacate – instanța a concluzionat la

rândul său că executorii judecătorești D.S. și D.I. și-au împlinit corespunzător

atribuțiile de serviciu, respectând întocmai dispozițiile legale în materia

licitației publice imobiliare și a punerii în posesie, soluția de neîncepere a

urmăririi penale adoptată de procuror fiind legală și temeinică.

în termen împotriva sentinței penale nr. 65/F din 10 august 2009 declarat de

petiționarii G.E., G.O. și G.M., cale de atac nemotivată, ce a format obiectul

dezbaterilor în lipsa nejustificată a titularilor – cu respectarea garanțiilor

procedurale privind citarea părților prevăzute de art. 385

11

alin. (1)

C. proc. pen. – este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Învinuirile

formulate ca persoane vătămate de către petiționari împotriva intimaților D.S.

și D.I., funcționari publici, în calitatea acestora de executori judecătorești

privesc modalitatea de desfășurare, adjudecare și punere în posesie prin

executare silită imobiliară asupra apartamentului proprietatea recurenților, la

cererea creditoarei SC U.C.C. Brașov în dosarul execuțional nr. 523/E/2003.

În esență se

impută celor doi intimați faptul că au continuat procedura executării silite

deși petenta debitoare G.E. a participat la licitația de adjudecare ce a avut

loc în ziua de 26 martie 2004 achitând ulterior debitul în ziua de 26 martie 2004

suma de 285.500.000 lei, consemnată în dispoziția creditoarei cu recipisa nr. 221/2533/60102

din 7 aprilie 2004.

Împrejurările de

fapt amintite sunt lipsite de relevanță juridică atribuită de recurenți sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 290, art. 291, art. 292,

art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. – referitor la care se solicită

începerea urmăririi penale împotriva intimaților – astfel cum în mod corect s-a

argumentat prin ordonanța atacată și ulterior la controlul judecătoresc în

primă instanță, avându-se în vedere că :

judecătoresc a avut în vedere la organizarea licitației imobiliare doar sumele

comunicate de creditoare incluzând debitul datorat și dobânzile contractuale,

sume menționate în toate actele întocmite de biroul acestuia;

imobilului în discuție a avut loc anterior stingerii debitului de către G.E.,

fapt dovedit de procesul-verbal de licitație publică imobiliară și adjudecare

din dosarul execuțional nr. 523/2004 și confirmată prin sentința civilă nr. 6134

din 23 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov;

de 285.500.000 lei depusă de debitoare la data de 07 aprilie 2004 la CEC, sucursala

Brașov la dispoziția U.C.C. Brașov și consemnarea sumei datorate la dispoziția

creditorului nu e suficientă și nici aptă să producă efecte juridice în sensul

încetării executării silite, fiind obligatoriu ca instanța să constate prin

hotărâre executarea integrală a obligației de plată în cadrul unei proceduri

speciale similară cu cea a validării ofertei de plată urmată de consemnațiune,

necesară pentru liberațiunea debitorului însă anterior începerii executării

silite;

judecătorești D.S. și D.I. și au îndeplinit corespunzător atribuțiile de

serviciu, respectând dispozițiile legale în materia licitației publice

imobiliare și a punerii în posesie deoarece au parcurs toate etapele

procedurale ale licitației publice imobiliare și nu a existat o dispoziție a

instanței de suspendare ori încetare a executării silite sau de desființare a

actului de adjudecare.

În consecință

sentința atacată ce a menținut Ordonanța nr. 307/P/2008 din 24 aprilie 2009

prin care a fost adoptată soluția neînceperi urmăririi penale în temeiul art. 228

alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. față de intimații D.S. și D.I.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 290, art. 291,

art. 292, art. 293 și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., este legală și

temeinică iar reformarea sa nu se justifică.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

obligă recurenții petiționari să plătească statului suma de

câte 100 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de petiționarii G.E., G.O. și G.M. împotriva sentinței penale nr. 65 F din 10

august 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și

de familie.

Obligă recurenții petiționari să

plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 22

decembrie 2009.