ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3451/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr. 11/88/2006,

reclamanta SC P.M. SA a chemat în judecată pe pârâta SC D.F.E.E.E.E.D. SA, sucursala

Tulcea, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 228.444,7635 lei, pe

temeiul juridic al îmbogățirii fără justă cauză.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că,

în anul 2004, SC P.M. SA s-a privatizat, pachetul majoritar de acțiuni fiind

cumpărat de SC E. SRL, conform contractului de vânzare - cumpărare acțiuni din

27 aprilie 2004.

Printre obligațiile principale înscrise în

contractul de probațiune, pârâta și-a asumat obligația efectuării de investiții

în piscicultură – principalul obiect de activitate al societății.

În acest sens, pentru amenajarea piscicolă,

s-a încheiat contractul de concesiune din 11 octombrie 2004 prin care s-a

concesionat suprafața de 1.575 ha teren public de interes județean aferent

amenajării. În anul 2005, s-a procedat la achiziționarea cantității de 72.200

tone puiet piscicol cu factura din 5 noiembrie 2005 pentru popularea bazinelor piscicole.

Activitatea de piscicultură este imposibilă

însă fără utilizarea energiei electrice care este necesară funcționării

electropompelor de mare debit care asigură: scoaterea apei din bazine, pentru

igienizarea, oxigenarea apei pe perioada de vară, scoaterea apei în campania de

pescuit.

Acesta a fost temeiul pentru care a solicitat

pârâtei furnizarea energiei electrice.

Față de solicitarea reclamantei pentru

racordarea la rețeaua electrică a amenajării piscicole, pârâta i-a comunicat

faptul că linia electrică este degradată, fiind necesare reparații majore,

aceste reparații putându-se efectua doar de societăți agreate de către aceasta.

Întrucât pârâta nu a efectuat niciun demers

de reabilitare a liniei electrice de înaltă tensiune pentru punctul de consum,

reclamanta a contactat SC E.E. SA pentru demararea lucrărilor de reparații.

În acest context, s-a încheiat contractul de

prestări – servicii din 18 octombrie 2004 pentru reabilitatea rețelei electrice

pentru punctul de consum.

Punctul de consum intră în categoria marilor

consumatori de energie electrică, așa cum s-a înscris de altfel și în

contractul din 2005, de la data încheierii contractului respectiv 1 mai 2005 și

până în prezent energia electrică consumată se ridică la valoarea de 279.783,74

lei.

În contractul de fuzionare energie electrică

din 1 mai 2005 precum și la avizul de racordare, de altfel și în concordanță cu

dispozițiile legale se prevede faptul că reparațiile și investițiile care se

efectuează în rețeaua pârâtei sunt suportate de către aceasta.

Întrucât cheltuiala de 228.444,7635 lei

efectuată în rețeaua electrică aparținând pârâtei nu are un temei contractual,

reclamanta consideră justificată acțiunea în pretenții formulată în temeiul

„îmbogățirii fără justă cauză”, întrucât sunt îndeplinite cele trei condiții

cumulative.

- mărirea unui patrimoniu (investiția de

228.444,7635 lei efectuată de reclamantă profita pârâtei în mod direct, rețeaua

electrică furnizată în perioada 1 mai 2005 - 31 iulie 2006 suma de 279.783

lei);

- micșorarea unui patrimoniu (reclamanta și-a

micșorat patrimoniul cu suma de 228.444,7635 lei, cheltuiala investițională

care nu poate fi înregistrată în contabilitate, care nu poate fi amortizată și

care a fost plătită, conform documentelor contabile);

- existența unei legături între sporirea unui

patrimoniu și diminuarea celuilalt (legătura este indubitabilă – reparația

liniei electrice aparținând pârâtei, care deservește punctul de consum).

Sub aspectul efectelor juridice ale

îmbogățirii fără justă cauză, reclamanta specifică faptul că pretențiile sale

se cantonează strict de cheltuielile care s-au efectuat în rețeaua electrică

aparținând pârâtei.

Investițiile pe care SC P.M. SA le-a efectuat

pentru reabilitarea rețelelor electrice se ridică la suma de 440.821,7635 lei, din

care 212.377 lei sunt investiții efectuate în rețelele electrice proprii și

doar 228.444,7635 lei sunt investiții efectuate în rețelele electrice

aparținând pârâtei – sumă care de altfel face obiectul acțiunii.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea

pe dispozițiile art. 7201 – art. 72010 C. proc. civ.

Pârâta a depus întâmpinare, solicitând

respingerea cererii ca nefondată.

Prin sentința civilă nr. 53 din 12 ianuarie

2007, Tribunalul Tulcea a respins cererea formulată de reclamanta SC P.M. SA,

în contradictoriu cu pârâta SC D.F.E.E.E.E.D. SA, sucursala Tulcea, ca

nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța

de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada faptului juridic licit,

urmare căruia să fi intervenit o îmbunătățire în patrimoniul pârâtei și o

sărăcire a patrimoniului său.

Contractul de prestări servicii încheiat cu SC

E. SRL nu a fost avizat de SC D.F.E.E.E.E.D. SA Tulcea și nici nu s-a făcut

dovada respectării dispozițiilor legale cu privire la desemnarea prin licitație

publică a societății atestate pentru efectuarea lucrărilor de reparații.

De asemenea, reclamanta nu a probat o

eventuală îmbogățire, un plus de valoare în patrimoniul pârâtei, ca urmare a

lucrărilor efectuate, determinată și în legătură cu micșorarea patrimoniului său.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel

reclamanta SC P.M. SA.

Intimata, prin întâmpinare, a solicitat

respingerea apelului ca nefondat.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială,  contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr.

277/COM din 17 decembrie 2007 a admis apelul comercial al reclamantei SC P.M.

SA Murighiol în contradictoriu cu pârâta SC D.F.E.E.E.E.D. SA Tulcea și în

consecință a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a admis în parte

acțiunea și a dispus obligarea pârâtei către reclamantă la plata sumei de

204.564 lei precum și la 14.207 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această decizie instanța de

control judiciar a reținut în esență că din probele administrate în cauză

pârâta nu a respectat dispozițiile Legii nr. 318/2003 respectiv nu a asigurat

exploatarea corespunzătoare a instalației sale, astfel că reclamanta a fost

nevoită să efectueze lucrări ce nu erau în sarcina sa.

Răspunderea materială a pârâtei nu s-a

întemeiat pe contractul din 2004, ci pe îmbogățirea fără justă cauză a

patrimoniului acesteia.

Pârâta a recunoscut că nu a avut capacitatea

tehnică și economică pentru reactualizarea acestor categorii de lucrări ce au

fost efectuate de reclamanta.

Pârâta a fost cea care nu și-a onorat

obligațiile izvorâte din contractul din 2005.

Lucrările de punere în exploatare a rețelei

electrice a pârâtei au fost efectuate de SC E. SRL conform contractului din 2004

societate despre care pârâta nu a susținut că nu este agreată să efectueze

lucrări.

Aceste lucrări erau necesare pentru

alimentarea cu energie electrică a reclamantei, lucrări care erau în sarcina

pârâtei.

Prin efectuarea lor s-a mărit patrimoniul

pârâtei pe seama sărăcirii corespunzătoare a patrimoniului reclamantei.

Instanța de apel a apreciat în mod corect că

sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă caută.

Împotriva acestei ultime hotărâri în termen

legal motivat și timbrat a declarat recurs pârâta SC E.D.D. SA fosta SC

D.F.E.E.E.E.D. SA Constanța criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând în esență că în mod greșit instanța de apel a susținut că pârâta SC

E.D.D. SA Constanța este cea care nu și-a respectat obligațiile izvorâte din

contractul de furnizare a energiei electrice din 2005 și că în speță sunt

îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză deoarece prin efectuarea

lucrărilor a avut loc o mărire a patrimoniului reclamantei și nu există un alt

mijloc juridic pentru recuperarea perderii suferite de reclamantă.

Contractul de execuție de lucrări din 2004 a

fost încheiat ulterior executării lucrărilor de către SC P.T. SA.

Contractul de execuție de lucrări s-a

încheiat la data de 11 octombrie 2004 și avea termen de finalizarea lucrărilor

două luni, astfel încât la data încheierii contractului de furnizare a energiei

electrice, lucrările de reabilitare a rețelei erau deja executate.

Îmbogățirea fără justă cauză este un fapt

juridic licit, ori lucrările enunțate de către reclamantă au un caracter

ilicit, atât timp cât lucrările s-au efectuat fără acordul operatorului de

distribuții, intervențiile monitorizate în rețea fiind interzise așa cum

rezultă din prevederile art. 39 lit. d) din Legea nr. 318/2003, act normativ

care era în vigoare la data respectivă.

În cauză nu a fost respectat principiul de drept

potrivit căruia nimeni nu poate invoca în susținerea intereselor sale sub

propria culpă.

Faptul că intervenția în rețea a fost

neautorizată este de natură să exonerexe de orice obligații de plată operatorul

de rețea.

Chiar dacă ar fi aplicabilă instituția

îmbogățirii fără justă cauză, decizia instanței de apel este criticabilă și cu

privire la cuantumul sumei de 204.564 lei la plata căreia a fost obligată

pârâta.

Suma ce ar fi trebuit să fie suportată de

către operatorul de rețea este de 128.555 lei potrivit prevederilor art. 39 și art.

40 din H.G. nr. 867/2003 pentru aprobarea regulamentului privind racordarea

utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, lucrările pentru

analizarea instalațiilor cuprinse între punctul de racordare și punctul de

delimitare cad în sarcina utilizatorului.

Recurenta - pârâtă SC E.D.D. SA Constanța a

solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în principal admiterea recursului

așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în tot a sentinței recurate

și respingerea acțiunii reclamantei și în subsidiar modificarea sentinței în

sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată respectiv doar

pentru suma de 128.555 lei reprezentând suma ce ar fi trebuit suportată de

către operatorul de rețea, cu cheltuieli de judecată.

Recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

Din examinarea actelor de la dosarul cauzei

prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei

rezultă că instanța de apel în mod corect a apreciat actul dedus judecății și

probatoriile administrate în cauză.

Din probele administrate în cauză a rezultat

că pârâta nu a respectat dispozițiile Legii nr. 318/2003 (în vigoare la acea

dată) respectiv nu a asigurat exploatarea corespunzătoare a instalației sale,

astfel că reclamanta a fost nevoită să efectueze lucrări ce nu erau în sarcina

sa.

Pârâta a recunoscut că nu a avut capacitatea

tehnică și economică pentru realizarea acestor categorii de lucrări ce au fost

efectuate de reclamantă.

Pârâta a fost cea care nu și-a onorat

obligațiile izvorâte din contractul din 2005.

Lucrările de punere în exploatare a rețelei

electrice a pârâtei au fost efectuate de SC E. SRL, conform contractului din 2004

societate despre care pârâta nu a susținut că nu este agreată să efectueze

aceste lucrări.

În mod corect instanța de apel a stabilit că

răspunderea materială a pârâtei se întemeiază pe îmbogățirea fără justă cauză

și nu pe contractul din 2004.

Expertiza efectuată în cauză în mod corect a

stabilit că valoarea lucrărilor efectuate la rețeaua proprietatea SC

D.F.E.E.E.E.D. SA și plătite de SC P.M. SA este de 204.564 lei.

Aceste lucrări erau necesare pentru

alimentarea cu energie electrică a reclamantei, lucrări care erau în sarcina

pârâtei.

Prin efectuarea lor s-a mărit patrimoniul

pârâtei pe seama sărăcirii corespunzătoare a patrimoniului reclamantei.

Instanța de apel a reținut în mod corect că

în speță sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.

Față de cele arătate se constată că în speță

nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat

de pârâta SC E.D.D. SA fostă SC D.F.E.E.E.E.D. SA Constanța ca nefondat.

În temeiul art. 274 C. proc. civ. recurenta -

pârâtă va fi obligată la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către

intimata - reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC

E.D.D. SA fostă SC D.F.E.E.E.E.D. SA Constanța împotriva deciziei civile nr. 277/COM

din 17 decembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta - pârâtă la 500 lei

cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie

2008.