ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.09.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3057/2010

HOTĂRÂRE
30.09.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3057/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 6033

din 16 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins,

ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C.I.

Apelul declarat de reclamant a fost

respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel București, secția a VI-a

comercială, așa cum rezultă din decizia comercială nr. 446 din 12 noiembrie

2009.

Împotriva acestei decizii

reclamantul C.I. a formulat recurs pe care nu l-a motivat în drept, susținerile

neputând fi încadrate în niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., întrucât acestea se referă la situația de fapt și executarea

contractului, precum și la probatoriile administrate în cauză, astfel că

recurentul a dezvoltat numai motive de netemeinicie, neinvocând motive care să

justifice nelegalitatea hotărârii atacate.

A susținut în motivele de recurs că

prin cererea de chemare în judecată a precizat clar nerespectarea unor

prevederi din contractul, linie de credit nr. 163 din 25 aprilie 2006, pe care

le-a reiterat, că B.C.R. SA nu i-a transmis în luna iunie 2007 extrasul de cont

care-i permitea clientului să-și achite suma minimă de plată și nici nu l-a

notificat că a executat polița de asigurare. De asemenea, a menționat că a

solicitat rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, E.K. România nerăspunzându-i

la notificare, întâmpinarea din dosar fiind formulată de V.I.L. Irlanda în

locul E.K. România, fără a avea calitate procesuală pasivă și chiar dacă este

vorba de o cesionare a creanței, clientul nu a fost notificat, astfel că

instanța de fond și apel nu au lămurit toate aspectele invocate referitoare la

nerespectarea Legii nr. 677/2001, recurentul nearătând în ce constă

nelegalitatea hotărârii atacate.

Conform art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc.

civ., prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de

către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu

atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea

lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Așa fiind, cum casarea sau

modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304

1

(1) lit. c) același cod,

cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a conformat acestor

exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de

ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că

motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului

conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția

invocată și va constata nul recursul dedus judecății.

Constată nul recursul declarat de

reclamantul C.I. împotriva deciziei comerciale nr. 446 din 12 noiembrie 2009 a

Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2992/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr. 46581/3/2007, reclamanta SC A.R.A. S
ÎCCJ 2010-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 473/2010
București, secția a VI-a comercială, prin Decizia nr. 26 din 21 ianuarie 2009 a admis apelul declarat de pârâtă, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalului București, secția a
ÎCCJ 2010-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1141/2010
ului a fost greșit soluționată în condițiile în care dovada de comunicare către reclamanta a sentinței pronunțate de Tribunal nu îndeplinește cerințele impuse de art. 100 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., fiind lovită de nulitate. 5. În rejud
ÎCCJ 2010-04-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1317/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 12 septembrie 2007 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr. 30491/3/2007, reclamanta SC I.O
ÎCCJ 2010-10-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3308/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 decembrie 2007, reclamanta SC A.R.A. SA, București, cheamă în judecată pe pârâta SC A.S.I.C., Dubai – Emiratele Arabe Uni
Sursă