ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2171/2008

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului din dosar, a făcut constatările în fapt/drept subsecvente pe baza cărora a decis următoarele: 1.1. Prin rechizitoriul nr. 453/P/2006 din 27 septembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor a fost dispusă trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului M.T. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prin cruzimi - prev. de art. 174, art, 176 lit. a) C. pen. comisă în seara zilei de 2 august 2006 în jurul orelor 22,00 prin aceea că folosind un corp tăietor (coasă ori seceră bina ascuțită și extrem de bine utilizată) i-a secționat capul vecinei sale M.M., în vârstă de 70 de ani, aflată în grădina locuinței la recoltat ceapă, decapitarea vecinei fiind descoperită de vecini în ziua următoare în jurul orei 12,00.

Rezolvarea cauzei prin emiterea rechizitoriului și trimiterea în judecată a inculpatului - în conformitate cu dispozițiile art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - a fost dispusă de procuror pe baza constatării că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului și că urmărirea penală este completă existând probe necesare și legal administrate ce atestă că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și acesta va răspunde penal respectiv: - la data de 3 august 2006, Postul de Poliție Girișu de Criș a fost sesizat cu privire la faptul că numita M.M.

a fost găsită moartă în grădina locuinței sale, jud. Bihor și prezintă semnele unei morți violente, fiind decapitată; - din raportul de constatare medico-leqală a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului hipovolemic survenit în contextul unei hemoragii externe masive, consecința unei plăgi tăiate cu depensarea extremității cefacile la nivelul corpului vertebral C6-C7, și secționarea pachetelor vasculo-nervoase adiacente regiunii.

Leziunea de violență constatată, respectiv plaga tăiată a regiunii cervicale la nivelul bazei acesteia cu secționarea pachetelor vasculo-nervoase și depensarea extremității cefalice s-a putut produce prin acțiunea extrem de violentă și puternică a unui corp tăietor, având în vedere că plaga are caracterul unei plăgi tăiate dintr-o singură mișcare (corpul tăietor respectiv, poate fi o coasă sau seceră bine ascuțită, extrem de bine utilizată; agresorul s-a aflat în momentul acțiunii în spatele victimei care era mai mult probabil în poziție de genuflexiune fiind preocupată de recoltarea produselor agricole (ceapă); agresorul a aplicat lovitura cu corpul tăietor de la dreapta la stânga; în afara plăgii de depensare a extremității cefalice la autopsie s-au observat sfacelări ale țesuturilor moi și osoase adiacente cutiei craniene, precum și dispariția unor porțiuni mai din acestea ca urmare a acțiunilor animal (rozătoare, câini etc); pe trunchi și membre nu s-au constatat alte semne de violență interne sau externe, iar moartea poate data din 2 august 2006, în jurul orelor 22,00); - în același sens sunt și procesul verbal de cercetare la locul faptei (f.6-8), planșe fotografice cu aspecte de la cercetarea tehnico - științifică a locului faptei din data de 3 august 2006 (f.9-22);

fotografiile judiciar operative executate cu ocazia ridicării articolelor de îmbrăcăminte/încălțăminte (șapcă cu cozoroc, cămașă, pantalon, papuci, cizme) și alte obiecte din locuința inculpatului din satul, o seceră, o cămașă, un flacon plastic și o pungă din nailon (fil. 31- 33) și procesul verbal de examinare criminalistică (f. 34) ce atestă că la examinarea olfactivă și tratarea cu reactivul „hemophan": (i) cămașa cu mâneca scurtă de culoare albastru cu alb prevăzută de părțile laterale si mâneca stq.

urme de natură sanguină; (ii) perechea de cisme de cauciuc tratată cu iluminol, prezenta pe talpă - partea superioară este curată și pare spălată recent - urme de natură biologică ( sanguină); [examinările respective fiind negative pentru șapca cu cozoroc, papuci și pantalon]; - raportul de expertiză biocriminalistică nr. 211218 din 18 septembrie 2006 întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR ce a concluzionat că în vârful cismei de cauciuc de culoare neagră (urma U 2 ): (Dau fost identificate microurme de sânge uman, iar (ii) genotiparea acestor microurme a pus în evidență un amestec de profile genetice ce provin de la minim două persoane. Profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la victima M.M.

și numitul M.T. sunt incluse în acest amestec (cămașa cu mânecă scurtă evidențiază u profil genetic identic cu cel al probelor biologice de referință recoltate de la numitul M.T., pungă din material plastic ambalată a evidențiat urme de sânge ce nu aparțin speciei umane); - martora L.M. vecina de la nr. 60 (victima a locuit la nr. 59) a descoperit moartea victimei în ziua de 3 august 2006 în jurul orelor 12,00, a fost anunțat pe mobil fiul acestuia M.P.M., în municipiul Oradea - prin intermediul martorei P.M. - ce a sesizat organul de poliție din localitate și a relatat ulterior că: (i) după decesul soțului victimei din vara anului 1999 aceasta a fost ajutată permanent la muncile în gospodărie de inculpat până în urmă cu 3 săptămâni înainte de moartea acestuia când s-au certat; (ii) fiind vecină cu victima, - la solicitarea altei vecine P.M.

(martora a intervenit pentru aplanarea scandalului aflând de la victimă că acest incident a fost declanșat de neachitarea unor restanțe bănești inculpatul reproșându-i „ că nu i-a dat bani în urma vânzării unui cal, a unei vaci"; (iii) în interval de 2 ore de la altercație a fost căutată însă de inculpat aflat sub influența băuturilor alcoolice care „ i-a reproșat diverse lucruri m-a jignit aproximativ 10 minute „ și că (iiii) de la acest incident „ nu I-a mai văzut în locuința acesteia"; ( aceleași aspecte fiind relatate și de martora P.M. - cu mențiunea că în timpul scandalului cei doi se înjurau reciproc "M.M., C.M. - cu mențiunea că „ prin sat se vorbea că ei întrețineau relații intime" - P.M., O.A., L.I., M.I., M.A.).

- martora P.A. a declarat că în seara zilei de 2 august 2006 - când a fost ucisă victima inculpatul s-a aflat în locuința sa și a vizionat programe la televizor între orele 20,30 - 22,00 când a plecat spre domiciliul acestuia ( în intervalul amintit a lipsit cca. 10 minute spunând ca „merge să închidă găinile" și a revenit purtând aceleași obiecte de îmbrăcăminte: cămașă gri cu carouri , ruptă la spate, pantalon maroniu - vișiniu, șapcă închisă pe cap, iar în picioare o pereche de șlapi); în ziua următoare în jurul orelor 13,00 - la scurt timp după sesizarea organelor de poliție - inculpatul a venit la locuința martorei si a relatat că „M.L.,, a murit fiind tăiată la gât; referitor la persoana inculpatului I-a caracterizat „o fire mai nervoasă, destul de iute la mânie, dar verbal înjurând de Dumnezeu" - Martora T.M.

a relatat că în ziua de 3 august 2006 după ora 12,30 inculpatul a venit în gospodăria acesteia și i-a cerut țigări, I-a întrebat dacă a auzit ce s-a întâmplat cu vecina M.M. acesta răspunzându-i „că ce să se fi întâmplat că ieri acesta a săpat ceapa din grădină „; martora i-a spus „ că a fost găsită moartă în ogradă fără să-i spună amănunte despre felul sau cauza morții"; - martora L.F. a arătat că „ în repetate rânduri l-am văzut pe numitul M.T. sărindu-mi gardul grădinii mele în fața casei lui și mergând prin grădina mea la domiciliul văduvei M.M.": - martora P.M. în dimineața zilei de 3 august 2006 în jurul orei 6,25 aflată în drum spre serviciu I-a întâlnit în stradă pe inculpatul și „văzându-l că are țigara aprinsă l-am întrebat dacă fumează, deși știam că de ceva timp acesta nu mai fumează" iar M.T.

„ a intrat în curtea casei lui"; - folosirea la primele investigații a câinelui de urmărire „Racab" a condus echipa de cercetare de la locul faptei până în apropierea locuinței inculpatului pe un traseu incluzând grădinile învecinate din imediata vecinătate; - audiat în cauză cu respectarea garanțiilor procedurale prevăzute în art. 6, art. 70 și art. 171 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei , declarându-se nevinovat cu motivarea că „în data de 2 august 2006... au mers la P.A. la televizor, aceasta era în jurul orei 19,00. Am stat la ea mai mult timp ... iar la ora 22,00 după terminarea primei reprize din meciul Steaua - Goreta Slovenia am plecat acasă.

Acasă am urmărit a doua repriză (.) pe urmă m-am culcat". A arătat că „nu corespund adevărului susținerile acelor vecini, în sensul că treceam prin grădinile lor", iar faptul că „poliția folosind câinele de urmă acesta a mers de la decedată până în gardul din apropierea casei mele, declar de asemenea că nu îmi explic acest lucru". Referitor la urmele de sânge de natură umană găsite pe obiectele de îmbrăcăminte si încălțăminte a declarat că „nu cred că este adevărat pentru că nu aveau de unde să apară". - raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 110) atestă o „personalitate introvertită cu tendințe către iritabilitate, nervozitate, depresie (idei de inutilitate, stimă de sine scăzută, perioade de inapetență, instabilitate predominantă, concluzionând că numitul M.T.

nu suferă de boală psihică, având păstrat discernământul; - raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat evidențiază că pentru răspunsurile subiectului M.T. la întrebările relevante ale cauzei (4. „Dumneata ai fost miercuri 2 august în grădina vecinei M.M.?" Răspuns: Nu. 7. „Dumneata ai omorât-o pe M.M. în 2 august 2006 în grădina ei? Răspuns: Nu. Și 10. „Dumneata i-ai tăiat gâtul lui M.M.? Răspuns: Nu.) în trasele biodiagramelor poligraf s-au evidențiat modificări psihofiziologice (tensiune arterială, puls, creșteri de amplitudine și durata curbei bioelectrice G.SR) care conduc la concluzia prezentei detecției comportamentului simulat al subiectului (cu următoarea NOTĂ: întrucât subiectul prezintă în antecedente TDC rezultatele vor fi interpretate ca și probabilitate).

1.2. În faza de cercetare judecătorească s-au administrat și confirmat în totalitate condițiile art. 288 și urm. C. proc. pen. probele strânse la urmărirea penală, respectiv: ascultarea inculpatului (f. 46) și audierea martorilor, O.A., P.A., care a revenit parțial la declarațiile anterioare arătând că inculpatul s-a aflat în locuința sa până în jurul orelor 24,00 - T.M., H.I.P., P.M., M.I., M.E., L.M. – confirmă revenirea martorei P.A. la declarațiile anterioare, P.M., L.F., C.M., P.V., C.A., L.M. Prin noul raport de expertiză medico-legală (examen ADN) întocmit de Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici" s-au reanalizat papilele- urme biologice obținute din cămașa cu mânecă scurtă, cizma de cauciuc de culoare neagră și pungă din plastic concluzionându-se că: la analiza prin teste de identificare rezultă și genotiparea probelor amintite.

Nu a fost pusă în evidență prezența sângelui de natură umană și nici a vreunui profil ADN (cu explicația, cel mai probabil datorită cantității extrem de mici de material biologic sau absenței acestuia). La solicitarea instanței privind „neclarități" formulate prin expertiza inițială prin adresa nr. 211218 din 30 mai 2007 se precizează la pct. d) că „urmele de sânge evidențiate pe vârful cizmei sunt de sânge uman (reacție pozitivă cu testul Hexagon ABTI), iar la pct.e) că „victima M.M. are de 2,4x10 3 (1/la 2410 microurme) mai multe șanse să fie contribuția la crearea acestui amestec decât o altă persoană din populația caucaziană). Prin sentința penală nr. 352/P/2007 din 30 noiembrie 2007 Tribunalul Bihor, s ecția penală, a pronunțat achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc.

pen. („fapta nu a fost comisă de inculpat") în considerarea argumentelor probatorii justificative formulate pe baza mijloacelor de probă strânse și administrate în cauză arătate în continuare: - inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei (f. 85) făcând o descriere amănunțită a modului în care și-a petrecut zilele de 2 și 3 august 2006, aspectele relatate fiind confirmate cu depozițiile martorilor" (f. 85-92); - reaudiate în fața instanței, partea vătămată și martorii și-au menținut declarațiile în mare parte și au făcut unele precizări importante cauzei (relevantă este declarația martorei P.A.

„la care inculpatul a venit în seara zilei de 2 august 2006 în jurul orelor 20,30 pentru a se uita la televizor, a relatat că inculpatul era îmbrăcat cu o cămașă de culoare gri cu carouri, la spate ruptă, iar în picioare cred că șlapi, iar pe cap o șapcă de culoare închisă, după terminarea filmului inculpatul a lipsit 10 minute spunând că merge să închidă găinile, apoi a revenit și s-a uitat la meciul de fotbal de la televizor. Inculpatul a revenit având aceeași îmbrăcăminte și a plecat în jurul orelor 22.00"); - martora P.A. „nu cunoaște despre nici o ceartă dintre victimă și inculpat" și reține exact că inculpatul a purtat în seara zilei de 2 august 2006 și a doua zi - confirmare făcută și de martorii M.E.

și M.I.

- aceleași obiecte de îmbrăcăminte/încălțăminte; -„este de notorietate" că inculpatul se înțelegea bine cu victima, se ajutau reciproc nu s-a auzit de nici o ceartă între ei, iar inculpatul a avut un comportament corespunzător la aflarea veștii morții", „inculpatul a fost caracterizat ca i persoană care „se înțelegea bine cu toți"; - raportul de expertiză medico-legală examen ADN concluzionează că urmele de sânge de pe cămașa și cizma inculpatului nu sunt de natură umană; - faptul că echipa de cercetare a fost condusă de câinele de urmărire până în apropierea locuinței inculpatului se explică prin „desele vizite pe care i le făcea victimei în virtutea relațiilor apropiate ce le aveau"; - este de precizat că „obiectul folosit la comiterea crimei nu s-a găsit, (.) ca de altfel nici motivul/mobilul acestei fapte reprobabile" (simpla ceartă - dacă într-adevăr ar fi avut loc între inculpat și victimă -nu este un argument suficient de puternic care să justifice o astfel de finalitate și nici temei pentru a se reține că inculpatul ar putea fi autorul infracțiunii". 3. In cauză s-a declarat apel de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor cu solicitarea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) raportat la art. 62 și art. 63 alin. (1) și (2) C. proc.

pen., de a se desființa sentința atacată ca nelegală și netemeinică, iar în rejudecare, de a se decide condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174, art. 176 lit. a) C. pen. cu motivarea că prima instanță a ajuns la concluzia că acesta nu este autorul faptei prin aprecierea greșită a probelor administrate în cauză, respectiv: a) în primul rând instanța de fond a ignorat cu desăvârșire concluziile raportului de expertiză biocriminalistică dispusă și efectuată în faza de urmărire penală (filele 121-128 dosar urmărire penală) asupra unor obiecte ridicate de la inculpat și de la domiciliul acestuia întocmindu-se un proces verbal de examinare criminalistică (filele 34-35 dosar urmărire penală).

Din acest raport, respectiv din examinarea perechii de cizme, respectiv a vârfului și talpei acestora aparținând inculpatului, precum și a cămășii cu mânecă scurtă ridicată de la acesta, a rezultat că pe aceste obiecte se găsesc microurme de sânge uman, un amestec de profile genetice ce provin de la minim două persoane. Profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la victima M.M. și numitul M.T. sunt incluse în acest amestec (fila 126 dosar urmărire penală). Mai mult, pe cămașa cu mânecă scurtă s-a identificat sânge uman cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la inculpatul M.T. Faptul că instanța nu a luat în considerare concluziile acestui raport constituie și o încălcare a normelor procedurale întrucât probele administrate în faza de urmărire penală sunt probe câștigate judecății, iar concluziile unui astfel de raport științific nu pot fi contrazise decât tot printr-un demers asemănător sau identic.

Or, din raportul de expertiză medico-legală - examen ADN, efectuat în cursul cercetării judecătorești de I.N.M.L. Mina Minovici București (filele 238-239), rezultă că analiza prin teste de identificare a microurmelor biologice recoltate de pe obiectele ridicate de la inculpat nu a pus în evidență prezența sângelui de natură umană și nici un profil ADN, cel mai probabil cantității extrem de mici de material biologic sau absenței acestuia, ceea ce înseamnă că concluziile primului raport de expertiză biocriminalistică nu au fost contrazise. b) în al doilea rând instanța nu a valorificat concluziile raportului de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, deși l-a reținut în considerentele hotărârii.

Acest raport de constatare tehnico-științifică relevă faptul că la întrebările relevante ale cauzei s-au evidențiat modificări psihofiziologie care conduc la concluzia prezenței detecției comportamentului simulat al subiectului (filele 131-133 dosar urmărire penală). Or, concluziile unui astfel de demers științific nu pot fi combătute sau înlăturate prin simpla declarație de nerecunoaștere a comiterii faptei de către inculpat așa cum a procedat instanța de fond, luând în considerare doar aspectele pozitive ale declarațiilor martorilor în privința acestuia. Dimpotrivă, din declarația martorei P.A. (filele 70-71 dos.u.p.) rezultă că inculpatul s-a certat în mai multe rânduri cu victima și că acesta era „o fire mai nervoasă, destul de iute la mânie" . c) faptul că inculpatul era agresiv este confirmat și de declarația martorei L.M.

(filele 72-74 dos.u.p.) din care rezultă că aceasta a asistat personal înainte cu două trei săptămâni de data decesului la o ceartă dintre inculpat și victimă și fiind vecină cu aceasta din urmă a intervenit în apărarea ei. De altfel, martora declară că ea a fost chemată să intervină între cei doi de către o altă vecină, martora P.M., căreia „i-a fost frică ca inculpatul să nu o omoare pe M.M.". Martora P.M. (filele 59-60 dos.u.p.) a aflat la rândul ei de la martorele L.M. și P.M. că cea dintâi s-a dus să vadă ce se întâmplă între victimă și inculpat, auzind gălăgie în curtea vecinei sale și auzindu-l pe inculpat strigând la victimă că „o omoară". De altfel, episodul privind cearta dintre inculpat și victimă, petrecut cu două - trei săptămâni înainte de decesul victimei în curtea locuinței acesteia, este confirmat și prin declarațiile martorilor T.M., O.A., M.M., G.A., C.M.

pe lângă cei amintiți mai sus. După acest moment , relațiile dintre inculpat și victimă s-au deteriorat, acestuia interzicându-i-se de către victimă și familia acesteia să o mai viziteze. Deși calificată de instanță ca o „simplă ceartă", altercația dintre inculpat și victimă este semnificativă în speță, acesta fiind momentul de la care inculpatul susține că nu a mai vizitat-o pe victimă și de la care relațiile dintre cei doi au fost de dușmănie. d) un alt aspect care, deși relevant, nu a reținut atenția instanței, cu toate că este amintit în considerentele hotărârii, este faptul că aflând despre moartea victimei, a doua zi, după decesul acesteia, respectiv în data de 03 august 2006 inculpatul a afirmat în fața martorei T.M.: „Cum a murit?

Că ieri am văzut-o săpând cepele în grădină.", ceea ce conduce la concluzia că inculpatul nu numai că a văzut-o pe victimă cu o zi înainte, deci în ziua decesului, ci și știa că aceasta s-a aflat în grădină lucrând; or, acest lucru nu era posibil decât dacă s-ar fi deplasat în grădina victimei, întrucât din stradă nu se vede ce se întâmplă în grădina acesteia, iar în grădină nu se poate ajunge decât ori prin curtea din față, ori traversând grădinile învecinate, așa cum de altfel inculpatul intra adesea la victimă. Surprinzător este faptul că victima a fost găsită moartă tocmai în apropierea sfaturilor cu ceapă, în grădina locuinței sale, acolo unde chiar inculpatul a arătat că se afla cu o zi înainte de deces, deși susține că nu a vizitat-o în acea zi.

e) mai mult, inculpatul și-a construit un alibi pentru seara de 02 august 2006, seara decesului victimei; acesta a susținut că s-a aflat în casa familiei P., unde a urmărit un film la televizor, aspect confirmat de declarația martorei P.A. (filele 70-71 dos. u.p.). în această locuință s-a aflat până în jurul orelor 22,00 (declarația inculpatului filele 89-92 dos.u. p. și a martorei P.A.), oră la care a plecat de la locuința acesteia, în stradă nefiind nimeni și oră care coincide cu ora morții victimei. Astfel, inculpatul n-a putut proba că s-a aflat în alt loc după ora 22,00 în seara zilei de 02 august 2006, dimpotrivă din declarația martorei P.A.

rezultă că și chiar în timpul vizionării programelor la televizor, inculpatul a lipsit circa 10 minute din locuința sa, susținând că a fost acasă la el să-și „închidă găinile". Or, în acest interval de timp, inculpatul ar fi avut răgazul să omoare victima întrucât aceasta locuia în vecinătate și inculpatul știa că este singură, profitând și de adăpostul întunericului. f) nu este lipsită de interes și declarația martorei C.A. (fila dos. u. p.) vânzătoare la magazinul ABC din sat din care rezultă că în data de 03 august 2006, în jurul orelor 10,30-11,00, inculpatul a venit la magazinul martorei, dar nu a intrat ca de obicei să cumpere ceva, martora observând că „acesta a rămas sfară în stradă, așezat în fund pe raftul de bicicletă și cu fața era între cele două palme ale lui, cu fața îndreptată în jos către pământ, dând impresia că este supărat", fără a-și motiva atitudinea și plecând fără să ia sau sa spună ceva.

Nu putem să nu remarcăm că aceasta se întâmpla în jurul orelor 10,30-11,00, în timp ce din declarațiile martorilor P.M. și T.M. rezultă că inculpatul ar fi aflat despre decesul victimei abia în jurul orelor 12,00, în data de 03 august 2006. De altfel, faptul că inculpatul cunoștea împrejurarea că victima este moartă înainte de ora amiezii în ziua următoare decesului este confirmată și prin declarația martorei Muntean Eugenia (fila 78 dos.

u. p.) din care rezultă că atunci când l-a întrebat pe inculpat în dimineața acelei zile dacă știa că victima fusese găsită moartă în grădină, acesta a răspuns că victima a cules ceapa în grădină și că poate i s-a făcut rău, "dând impresia că știa de moartea ei." g) în ceea ce privește susținerea instanței că obiectul folosit la comiterea faptei nu a fost găsit, „ca de altfel nici motivul sau mobilul acestei fapte reprobabile", considerăm că s-a putut formula o astfel de concluzie numai prin ignorarea declarațiilor martorilor audiați în cauză, care, în covârșitoarea lor majoritate, confirmă faptul că între inculpatul M.T. și victima M.M. existau relații de dușmănie începând cu momentul cerții amintite mai sus, relații care există de regulă ulterior destrămării unora de concubinaj în care s-au aflat părțile în ultimii ani de dinaintea decesului.

Față de aceste aspecte, considerăm că mobilul crimei a existat cu prisosință, iar ascunderea instrumentului idoneu nu era dificilă, în condițiile în care victima a fost descoperită abia la circa 14 ore de la comiterea faptei de către inculpat. h) lipsită de substanță este și explicația instanței privitoare la faptul că echipa de cercetare a fost condusă de câinele de urmărire până în apropierea locuinței inculpatului datorită „deselor vizite pe care acesta i le făcea victimei în virtutea relațiilor apropiate ce le aveau." Or, având în vedere că inculpatul susține că nu mai vizitase victima de vreo trei săptămâni și că urmele olfactive ale corpului uman nu se păstrează decât un timp relativ scurt în preajma unei alte persoane, rezultă că este exclus ca altă persoană să se fi aflat lângă victimă în momentele comiterii crimei în afara inculpatului, întrucât, în caz contrar, aceste urme n-ar mai fi putut fi identificate sau ar fi condus spre altcineva.

i) din declarația martorei L.M. (fila 72-74 dos.u.p.), vecina victimei și cea care a găsit-o pe aceasta moartă, rezultă că în dimineața zilei de 03 august 2006, aceasta a strigat-o în mai multe rânduri pe victimă, pentru a vedea ce face, știind că locuiește singură. în jurul orelor 10,00, martora, văzând că victima nu-i răspunde, a intrat în curtea casei acesteia constatând că poarta curții, deși era închisă, era descuiată, ceea ce i-a atras atenția întrucât știa că victima locuind singură încuia în fiecare seară poarta de la stradă, de aici se deduce faptul că victima a fost omorâtă în cursul serii, înainte de lăsarea nopții, întrucât nu a mai apucat să încuie poarta de la stradă sau că cel care a omorât-o a intrat prin grădină și când a plecat a lăsat poarta descuiată.

Momentul decesului victimei coincide astfel cu momentul în care inculpatul a părăsit casa familiei P., spre a se îndrepta spre casa sa, conform propriilor susțineri (argumente probatorii justificative pe baza cărora se poate reține că - înlăturându-se apărarea în sens contrar formulată de acesta - că inculpatul a vizitat victima în ziua decesului precum și faptul că acesta este autorul infracțiunii de omor, în care sens este dovedit și mobilul, ocazia comiterii acesteia, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu a putut proba că s-ar fi aflat în altă parte sau în prezența altor persoane la momentul săvârșirii activității infracționale).

Prin decizia penală nr. 32/A din 15 aprilie 2008 Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor cu motivarea la modul general și abstract că „prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit nevinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză". Dată fiind însă norma imperativă prevăzută în art. 378 alin. (3) C. proc. pen. („instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate") curtea a considerat însă oportun să adauge, în aceeași modalitate anterior arătată, argumentele justificative de ordin general arătate în continuare: „nu s-a putut dovedi că între inculpat și victima M.M.

ar fi existat relații de dușmănie de asemenea natură încât să determine o reacție din partea inculpatului, dusă până la decapitarea acesteia". Eventualele certuri dintre cei doi, intră în categoria „certurilor dintre vecini" determinate în general de motive banale (faptul că victima nu i-a vândut inculpatului un cal, că i-ar fi servit inculpatului mâncare stricată) dar, rezultă din materialul probator administrat că, de-a lungul anilor cei doi s-au întrajutorat, nefiind în relații de dușmănie. Din probele testimoniale administrate rezultă că inculpatul a purtat aceleași haine descrise în procesul verbal de examinare criminalistică (filele 34-35) atât în data de 2 august 2006 (data decesului victimei) cât și în data de 3 august 2006 când a fost reținut de parchet.

Petele de sânge prelevate de pe aceste obiecte de îmbrăcăminte au fost expertizate prin proba ADN care a concluzionat că urmele de sânge de pe cămașa și cizma inculpatului nu sunt de natură umană (filele 238-239). Posibilitatea ca în cadrul cercetării la fata locului, câinele de urmă a condus echipa până în apropierea locuinței inculpatului, se explică prin aceea că inculpatul o vizita des pe victimă, în virtutea relațiilor apropiate dintre cei doi. A secționa gâtul unui om presupune și existența unei cantități mare de sânge, ori inculpatul a fost îmbrăcat și a doua zi după deces cu aceleași haine ce Ie-a purtat și în ziua decesului victimei. Este de precizat faptul că obiectul folosit la săvârșirea faptei nu s-a găsit până în prezent.

Singurul indiciu în defavoarea inculpatului este rezultatul raportului de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat (filele 131-133) dar și asupra acestui indiciu planează dubiul posibilității ca rezultatele să fi fost viciate de antecedentele TBC ale acestuia. Împotriva deciziei amintite s-a declarat în termen recurs de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, întocmindu-se concluziile de nelegalitate și netemeinicie din apel circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. Recursul declarat de procuror este fondat, pentru motivul prioritar de nelegalitate, invocat din oficiu, circumscris art. 385 9 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor precizate hotărârile sunt supuse casării sau atunci când „instanța nu s-a pronunțat (.) cu privire la unele probe administrate (.) de natură să influențeze soluția procesului". Cazul de casare amintit se ia în considerare întotdeauna din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. Din examinarea motivelor scrise de recurs rezultă că instanța de apel - similar judecătorului ce a soluționat fondul cauzei - a ignorat cu desăvârșire concluziile raportului de expertiză biocriminalistică dispusă și efectuată în faza de urmărire penală (filele 121-128 dosar urmărire penală) asupra unor obiecte ridicate de la inculpat și de la domiciliul acestuia întocmindu-se un proces verbal de examinare criminalistică (filele 34-35 dosar urmărire penală).

Din acest raport, respectiv din examinarea perechii de cizme, respectiv a vârfului și talpei acestora aparținând inculpatului, precum și a cămășii cu mânecă scurtă ridicată de la acesta, a rezultat că pe aceste obiecte se găsesc microurme de sânge uman, un amestec de profile genetice ce provin de la minim două persoane. Profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la victima M.M. și numitul M.T. sunt incluse în acest amestec (fila 126 dosar urmărire penală). Mai mult, pe cămașa cu mânecă scurtă s-a identificat sânge uman cu un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la inculpatul M.T. Faptul că instanța nu a luat în considerare concluziile acestui raport constituie și o încălcare a normelor procedurale întrucât probele administrate în faza de urmărire penală sunt probe câștigate judecății, iar concluziile unui astfel de raport științific nu pot fi contrazise decât tot printr-un demers asemănător sau identic.

Or, din raportul de expertiză medico-legală - examen ADN, efectuat în cursul cercetării judecătorești de I.N.M.L. Mina Minovici București (filele 238-239), rezultă că analiza prin teste de identificare a microurmelor biologice recoltate de pe obiectele ridicate de la inculpat nu a pus în evidență prezența sângelui de natură umană și nici un profil ADN, cel mai probabil cantității extrem de mici de material biologic sau absenței acestuia, ceea ce înseamnă că concluziile primului raport de expertiză biocriminalistică nu au fost contrazise. Aceeași instanță de apel a omis să examineze în concret - și eventual să înlăture motivat în conformitate cu obligația legală instituită în acest sens prevăzut de art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. și art. 378 alin. (3) C. proc. pen. - și celelalte argumente de fapt relevante sub aspectul vinovăției inculpatului arătate la pct. c, d, e, f, g, i din motivele scrise de apel. Cu ocazia rejudecării apelului se va reexamina de asemenea pertinența constatărilor de ordin justificativ făcute de prima instanță de control judiciar asupra motivelor arătate la pct. b și h. În consecință în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) raportat la art. 385 9 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. se va admite apelul parchetului, casându-se decizia atacată și se va trimite cauze spre rejudecare la instanța de apel. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu al intimatului inculpat în sumă de 100 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei penale nr. 32/A din 15 aprilie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul M.T. Casează decizia penală sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 17 iunie 2008.