ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4119/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 138 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 1917/54/2009 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea penală formulată de petentul S.F. împotriva ordonanței nr. 60/P/2009 din 16 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimații magistrați procurori L.C. – prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, C.M. – procuror la același parchet și inspector principal de poliție judiciară D.E. A menținut ordonanța atacată. A obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: Persoana vătămată S.F. a formulat plângere la Parchetul de lângă Curtea de Apel Craiova solicitând tragerea la răspundere penală a magistraților L.C. – prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, C.M. - procuror, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 264, art. 272 și art. 289 C. pen., inspectorul principal de poliție judiciară D.E. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 264 C. pen., B.G. – directorul Spitalului nr. 4 Craiova pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen.

În concret, petiționarul a invocat, în esență, că în dosarul nr. 1914/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a falsificat numărătoarea filelor (s-a tăiat și s-a modificat vechea numărătoare în alta nouă), s-au întocmit unele file din dosar cu altele primite de la Spitalul nr. 4 Craiova, cu scopul de a-i favoriza pe cei care i-au ucis mama în spital inspectorul principal D.E. propunând neînceperea urmăririi penale, iar procurorul C.M. a dispus această soluție. Prin ordonanța nr. 60/P/2009 din 16 mai 2009 a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 38, art. 45 alin. (1) pct. 1 2 raportat la art. 209 alin. (4) C. proc.

pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații L.C. și C.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 264, art. 272 și art. 289 C. pen. și inspectorul principal de poliție judiciară D.E. pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 264 C. pen. întrucât faptele nu există. S-a mai dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru efectuarea urmăririi penale față de B.G. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen. Plângerea împotriva acestei ordonanțe a fost respinsă prin ordonanța nr. 1171/II/2/2009 din 17 iunie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Împotriva soluției dispusă de procuror, petiționarul S.F.

a formulat plângere la instanța competentă, respectiv, Curtea de Apel Craiova care, a dispus respingerea plângerii, ca nefondată. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs petiționarul S.F. Recurentul nu a depus la dosar motivele de recurs, iar la data judecării, respectiv 9 decembrie 2009, nu a fost prezent pentru a susține recursul declarat. Înalta Curtea de Casație și Justiție, examinând sentința recurată în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 C. proc. pen. și art. 278 1 C. proc. pen., constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen.

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării, de către procuror, a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Procedura instituită prin dispozițiile evocate anterior permite persoanelor vătămate să formuleze plângere la instanța competentă pentru a verifica legalitatea și temeinicia soluției adoptate.

Autoritățile judiciare pot dispune neînceperea urmăririi penale numai atunci când din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă indicii privind săvârșirea unei fapte penale. În cauza dedusă judecății, petentul este nemulțumit de modul de soluționare a dosarului nr. 1914/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, însă acest aspect nu poate constitui temei pentru tragerea la răspundere a intimaților, în condițiile în care aceștia și-au desfășurat activitatea în condițiile legii. Petentul a contestat, de altfel, soluția dispusă de procuror în instanță, formulând plângere în baza art. 278 1 C. proc. pen., care a fost respinsă prin sentința penală nr. 2631 din 11 noiembrie 2008 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 164 din 13 martie 2009 a Tribunalului Dolj.

Pe de altă parte, din actele premergătoare efectuate în cauză nu se confirmă susținerile petentului, constatându-se că nu s-au sustras înscrisuri din dosar, nu s-au depus înscrisuri la același dosar fără a se respecta procedura prevăzută de lege, iar renumerotarea filelor dosarului nr. 1914/P/2005 a intervenit ca urmare a administrării noilor mijloace de probă. Așa fiind, Înalta Curte constată că atât sentința atacată, cât și rezoluția procurorului sunt în afara oricăror critici. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art.385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.F. împotriva sentinței penale nr. 138 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.F. împotriva sentinței penale nr. 138 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2009.