ÎCCJ, Secția penală

Asupra

cauzei de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Prin decizia penală nr. 3773 din 26 octombrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara Z.L.S. împotriva sentinței penale nr. 107 din 19 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

A

fost obligată recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei cheltuieli

judiciare către stat.

S-a

reținut că prin sentința penală nr. 107 din 19 mai 2010, pronunțată de Curtea

de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 424/54/2010,

s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru soluționarea plângerii

formulată de petiționara Z.L.S. împotriva rezoluției nr. 333/P/2009 din 29

iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe

intimații P.B., S.E., C.C., judecători în cadru Tribunalului Mehedinți și pe

intimatul J.C., agent de poliție în cadrul I.P.J. Mehedinți, în raport de

dispozițiile art. 278 C. proc. pen.

Pentru

a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Prin

rezoluția nr. 333/P/2009 din 29 iulie 2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, în baza art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la

art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

magistrații procurori S.E., C.C. și P.B., cercetați pentru infracțiunile prevăzute

de art. 246 și art. 264 C. pen., precum și față de subinspectorul de poliție J.C.,

cercetat pentru aceleași fapte.

Procurorul

de caz a reținut că, la 31 martie 2009, persoana vătămată Z.S.L. a formulat

plângere, solicitând tragerea la răspundere penală a magistraților procurori P.B.,

S.E., C.C., precum și a subinspectorului de poliție judiciară J.C., pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., motivând, în esență,

că cei trei magistrați procurori și subinspectorul de poliție, prin modul

defectuos în care și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu cu ocazia

soluționării dosarelor nr. 663/P/2007, nr. 3933/P/2006, nr. 3952/P/2006 și nr. 3456/P/2006

– în care a avut calitatea de persoană vătămată – au favorizat pe funcționarii

din cadrul I.S.J. Mehedinți, în sensul că nu au dispus tragerea lor la

răspundere penală cu privire la infracțiunile reclamate în plângerea inițială,

respectiv: în dosarul nr. 663/P/2007, subinspectorul de poliție judiciară și-a

îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod defectuos cu ocazia efectuării

actelor premergătoare față de C.D.M., M.E. și L.M. (cercetați pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 289 și art. 291 C. pen.); magistratul

procuror S.E., cu ocazia verificării actelor premergătoare efectuate de J.C.,

și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, cu consecința dispunerii greșite

a soluției de neîncepere a urmăririi penale față de cei trei făptuitori;

magistratul procuror C.C. nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod

corect, astfel că a dispus respingerea plângerii.

Procurorul

de caz a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat

pretinsele fapte penale sesizate de petentă în sarcina celor trei magistrați și

subinspectorului J.C., acesta din urmă dispunând soluția de neîncepere a

urmăririi penale într-un termen rezonabil (circa 3 luni de la data când

persoana vătămată a depus plângerea) și a respectat dispozițiile art. 228 C.

proc. pen.

Ulterior,

dosarul s-a repartizat spre soluționare magistratului procuror S.E., care a

constatat că actele premergătoare s-au efectuat cu respectarea dispozițiilor

art. 228 C. proc. pen. și, întrucât nu au rezultat indicii cu privire la

comiterea infracțiunilor sesizate, prin rezoluția din 27 septembrie 2007, a dispus neînceperea urmăririi penale față de persoanele indicate în plângerea petentei.

La

rândul său, magistratul procuror C.C. și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu

prevăzute de art. 278 C. pen., verificând actele premergătoare efectuate în

cauză potrivit dispozițiilor art. 228 C. proc. pen., constatând că și rezoluția

nr. 663/P din 27 septembrie 2007 este legală și temeinică și dispunând respingerea

plângerii formulată de persoana vătămată.

În

dosarul nr. 3933/P/2006, magistratul procuror P.B. a dispus la 19 februarie

2007 neînceperea urmăririi penale față de C.D.M. și F.I. – cercetate pentru

infracțiunile prevăzute de art. 247, art. 248, art. 249 și art. 318 alin. (2) C.

pen., sesizate de Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință

București.

Astfel,

s-a reținut că soluția magistratului nu se referă la o plângere a persoanei

vătămate, așa încât, drepturile procesuale ale acesteia nu au fost lezate cu

ocazia efectuării actelor premergătoare în dosarul nr. 3933/P/2006.

Referitor

la dosarul nr. 3952/P/2006 (având ca obiect plângerea petentelor Z.L.S. și P.L.L.,

prin care au fost sesizate infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 215 C. pen.

ca fiind săvârșite de către reprezentanții I.P.J. Mehedinți și ai Școlii

Generale nr. 8 Drobeta Turnu Severin), magistratul procuror B.P. a dispus la 22

octombrie 2007 neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. d) C. proc.

pen., actele premergătoare confirmând că acesta a respectat dispozițiile art. 228

C. proc. pen. cu ocazia pronunțării acestei soluții și i-a îndeplinit

atribuțiile prevăzute de lege, nefavorizând în niciun fel pe cei doi reclamanți

să se sustragă de la urmărirea penală, judecată sau executarea judecătorească.

Privitor

la dosarul nr. 3956/P/2006, procurorul de caz a reținut că procurorul P.B. a

respectat dispozițiile art. 228 C. proc. pen. cu ocazia soluționării acestui

dosar, astfel că nu s-a confirmat săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246

și art. 264 C. pen. reclamate în plângerea petentei.

Prin

plângerea penală formulată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 03

februarie 2010 și înregistrată sub nr. 424/54 din 04 februarie 2010, petenta Z.L.S.

a criticat soluția dispusă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova în dosarul cu nr. 333/P/2009, prin rezoluția de la 29

iulie 2009.

În

motivarea plângerii, petiționara a susținut, în esență, că soluția dată prin

această rezoluție este nelegală, netemeinică și „tendențioasă”, deoarece nu

răspunde celor reclamate și invocate, organele de urmărire penală refuzând

efectuarea unei contraexpertize care ar consta doar în compararea a două

rânduri disparate ce se pretind că ar aparține paginii 102/103 din Registrul de

Mobilitate al Inspectoratului Județean Mehedinți, registru a cărui copertă

apare fotocopiată pe aceeași filă (pag. 49) cu cele două rânduri anterior

menționate, dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin

având nr. 663/2007; de asemenea, s-a arătat că rezoluția nu a avut în vedere

plângerea (memoriul) adresat în luna martie 2009 domnului ministru M.A.I., care

a ajuns în atenția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în care

reclama lipsa de deontologie profesională și etica subinspectorului C.J. de la Poliția Mehedinți (a cărei profesoară de franceză a fost timp de 4 ani), conivența

frauduloasă între acesta și Inspectoratul Școlar Mehedinți, favorizarea acestei

instituții și a I.P.J. Mehedinți de către Parchetul de pe lângă Judecătoria

Drobeta Turnu Severin; în final, a precizat că la data de 22 mai 2009 a formulat o altă plângere împotriva subinspectorului de poliție C. Jenaru, pentru a se efectua

cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de asociere în vederea

săvârșirii infracțiunii de fals și uz de fals, iar în luna iunie 2009 a solicitat efectuarea unei contraexpertize și aducerea unor documente, pentru a putea dovedi

modul defectuos în care Parchetul a instrumentat cu superficialitate și

dezinteres infracțiunile pe care le-a sesizat în plângerea penală inițială (abuz

în serviciu, fals și uz de fals).

În

susținerea plângerii, petenta a depus la dosar, în copie, o serie de acte.

În

vederea soluționării plângerii penale, instanța a dispus atașarea dosarului de

urmărire penală nr. 333/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Craiova, în care s-a pronunțat rezoluția criticată în cauza de față, iar prin

sentința penală nr. 107 din 19 mai 2010 a pronunțat soluția susmenționată, apreciind că petenta nu a respectat dispozițiile legale obligatorii care prevăd

că aceasta trebuia să se adreseze procurorului general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova înainte de a sesiza instanța căreia i-ar reveni

competența să judece cauza în primă instanță.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs petiționara Z.L.S., solicitând casarea

acesteia și, pe fond, admiterea plângerii.

Examinând

recursul, conform art. 385

14

C. proc. pen., pe baza actelor și

înscrisurilor existente la dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție a

constatat că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau

actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de

acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, în cazul rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, de

scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea

urmând să se facă în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe

ordonanță sau rezoluție.

Numai

după respingerea plângerii formulată de persoana interesată, conform art. 275–278

C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a

ordonanței, persoana vătămată, ca și orice alte persoane ale căror interese

legitime sunt vătămate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data

comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art.

278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit

legii, competența să judece cauza în primă instanță.

În

speța de față, petiționara a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 333/P/2009

din 29 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova direct la

instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în

primă instanță, fără a se adresa mai întâi procurorului general al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Craiova, conform dispozițiilor legale susmenționate,

care sunt obligatorii.

Față

de aceste considerente, Înalta Curte a constatat că soluția dispusă de prima instanță

este temeinică și legală

În

consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara Z.L.S.

În

temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată

la plata cheltuielilor judiciare către stat

II.

La data de 13 mai 2011 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, cererea de revizuire a hotărârii sus-menționate,

întrucât după darea acesteia s-au descoperit înscrisuri doveditoare, formulată

de revizuienta Z.L.S.

Înalta Curte, din

oficiu, văzând că petiționara revizuientă nominalizată nu s-a conformat

dispozițiilor imperative ale art. 399 C. proc. pen. cu denumirea marginală

„efectuarea actelor de cercetare de către procuror”, urmează ca în baza art. 397

alin. (1) C. proc. pen. să trimită cererea de revizuire de față procurorului de

la parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță și

anume Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru competentă

soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H

O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 397

alin. (1) C. proc. pen., trimite cererea formulată de revizuenta Z.L.S. privind

revizuirea sentinței penale nr. 107 din 19 mai 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova în dosarul nr. 424/54/2010, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, spre competentă soluționare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 05 octombrie 2011.