ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2109/2009

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 31 din 27 februarie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a admis plângerea formulată de Cabinetul Individual de Avocatura F.M. împotriva ordonanței din 2 octombrie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 703/P/2008 prin care în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul C.T.G., judecător la Judecătoria Orșova, pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 și art. 289 C. pen.

A fost desființată ordonanța și trimisă cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în esență următoarele: La data de 19 august 2008, Cabinetul individual – având sediul în Drobeta Tr. Severin, reprezentat egal de avocat F.M., s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului judecător și grefierului T.A.Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 289 C. pen., cu prilejul soluționării Dosarului nr. 74/271/2008 al Judecătoriei Orșova. Infracțiunile constau în aceea că la data de 23 iulie 2008, după strigarea cauzei, în referatul efectuat, grefierul a învederat instanței că nu s-a depus de către contestatoarea S.A.

diferența taxei de timbru de 28 lei, însă, instanța pronunțându-se pe fond prin sentința civilă nr. 391 în aceeași zi, a consemnat fals că „la dosar s-a depus taxa de timbru”, împrejurări în care, excepția invocată de avocat F.M., în calitate de intimat, privind anularea ca insuficient timbrată a contestației la executare, nu a fost luată în considerare, instanța omițând să se pronunțe și asupra altor excepții respectiv, lipsa calității procesuale pasive a intimatului și inadmisibilitatea probei cu martori. Actele premergătoare efectuate nu au confirmat existența unor date certe din care să rezulte că magistratul judecător a încălcat normele procesuale care să afecteze interesele petiționarului – ce avea în cauza civilă calitatea de intimat, taxa de timbru fiind acordată integral de contestatoare așa încât, legal s-a trecut la soluționarea fondului.

După parcurgerea etapei obligatorii prevăzută de art. 275-277 C. proc. pen., petiționarul, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. s-a adresat instanței competente, după calitatea persoanei, conform art. 28 1 C. proc. pen., solicitând desființarea ordonanței. Efectuând controlul judiciar asupra temeiniciei soluției de netrimitere în judecată, instanța de fond a apreciat că M.P. „nu a administrat toate probele care se impuneau pentru stabilirea existenței faptei, și ulterior a vinovăției persoanelor reclamate, deoarece deși există dovada că diferența de taxă de timbru ar fi fost achitată, totuși aceasta ar fi putut să nu se afle la dosarul civil în momentul dezbaterilor, deoarece această dovadă a fost trimisă prin fax și ulterior a ajuns în original, după începerea ședinței de judecată.

Reține instanța de fond, că pe documentele transmise prin fax nu există o primire și repartizare, conform regulamentului de ordine interioară a instanței. Concluzionând, prima instanță apreciază că pentru stabilirea existenței infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen.

se impune completarea probatoriului cu următoarele probe: - ridicarea de copii de pe caietul grefierului; - audierea grefierului de ședință și a judecătorului cu privire la momentul în care au parvenit documentele ce atestau taxa de timbru la dosar, precum și persoana care le-a predat grefierului ori judecătorului în cauză, moment raportat la dezbaterile pe fond ale cauzei și la consemnările din caietul grefierului; - identificarea și audierea persoanei din cadrul Judecătoriei Orșova care a ridicat documentele de la fax-ul instanței și le-a predat judecătorului ori grefierului; - atașarea de copii de pe întreg dosarul de cercetare penală instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova, cu privire la faptele grefierului T.A.Z.

- audierea avocatului F.M. cu privire la susținerile exacte pe care le-a făcut în cadrul dezbaterilor și procedura folosită de instanță în ședința publică la termenul când s-a pronunțat sentința; - identificarea cu ajutorul avocatului F.M. a unor martori prezenți la dezbateri; - atașarea unei copii de pe soluția pronunțată în recurs de Tribunalul Mehedinți, cu privire la această cauză. În termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și intimata C.T.G. au declarat recurs, criticând soluția ca nelegală. În ambele căi de atac se solicită casarea sentinței și pe fond respingerea plângerii formulate de petiționar, cu consecința menținerii soluției de netrimitere în judecată. Soluționând recursurile, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte, constată fondată calea de atac pentru considerentele care vor fi arătate. Actele premergătoare urmăririi penale, sunt acte procedurale cu natură și funcționalitate specifică, care au drept scop, fie completarea unor informații pe care organele de urmărire penală le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să verifice aceste informații, confirmând sau infirmând concordanța acestora cu realitatea faptică a cauzei. Legiuitorul nu limitează activitățile ce pot fi desfășurate în faza actelor premergătoare, fază exterioară procesului penal, în care nu există persoane cu calitate procesuală de pârâți, cu obligații și drepturi procesuale și în care dispozițiile C. proc.

pen. nu permit strângerea de probe așa cum solicită instanța de fond, ci doar verificări. În cauza dedusă judecății, Înalta Curte, constată că actele premergătoare au făcut astfel de verificări, clarificând inexistența infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen., cu a cărei săvârșire organul de urmărire penală a fost sesizat, temeinic reținându-se incidența dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., caz în care punerea în mișcare a acțiunii penale este împiedicată. Astfel, practicaua sentinței civile nr. 391 din 23 iulie 2008 a Judecătoriei Orșova, consemnează referatul grefierului privind achitarea diferenței de taxă de timbru datorată de contestatoarea S.A., cum și cuvântul intimatului reprezentat de avocat F.M.

asupra fondului cauzei, în lipsa altor cereri prealabile sau excepții invocate. Achitarea integrală a taxei de timbru la momentul dezbaterilor efectuate în condiții de publicitate și consemnate în hotărâre, este o împrejurare reținută și în considerentele deciziei nr. 126/R din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul intimatului – Cabinet Individual de Avocatura F.M., hotărâre prin care se răspunde punctual criticilor de nelegalitate invocate în această cale de atac. Altfel spus, aspectele sesizate în plângerea penală de față, s-au constituit drept critici susținute de Cabinetul Individual de Avocatura F.M. în calitate de recurent, fiind supuse cenzurii instanței de control judiciar și respinse, ca nefondate.

Practic, reclamarea acelorași aspecte în conținutul plângerii penale, în lipsa unor elemente de natură a pune la îndoială buna credință a intimatei în exercitarea activității de judecată în cauza civilă amintită și realitatea celor consemnate în hotărâre, nu poate constitui temei pentru desființarea ordonanței și începerea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen. Relevante în sensul descris sunt și actele depuse de intimată, respectiv Decizia civilă nr. 124/R din 6 februarie 2009 a Tribunalului Mehedinți, copia de pe notele de ședință ale grefierului și rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.A.Z. pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen., soluție neatacată de petiționar.

Pe cale de consecință, conform art. 285 15 alin. (2) lit. d) C. proc. pen. recursurile vor fi admise și se va casa sentința. În temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. rejudecând plângerea petentului, se va respinge, ca nefondată, menținându-se ordonanța atacată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și recurenta intimată C.T.G. împotriva sentinței penale nr. 31 din 27 februarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează sentința penală atacată și, rejudecând: Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul Cabinet Individual de Avocatură F.M. împotriva ordonanței din 2 octombrie 2008 dată în Dosarul nr. 793/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ordonanță pe care o menține. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2009.