ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2109/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2109/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 31 din 27 februarie 2009,
Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art.
278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a admis plângerea formulată de
Cabinetul Individual de Avocatura F.M. împotriva ordonanței din 2 octombrie
2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 703/P/2008
prin care în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit.
a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul C.T.G.,
judecător la Judecătoria Orșova, pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 și art.
289 C. pen.
A fost desființată ordonanța
și trimisă cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.
Pentru a hotărî astfel
instanța de fond a reținut în esență următoarele:
La data de 19 august 2008,
Cabinetul individual – având sediul în Drobeta Tr. Severin, reprezentat egal de
avocat F.M., s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,
solicitând tragerea la răspundere penală a magistratului judecător și grefierului
T.A.Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 289 C.
pen., cu prilejul soluționării Dosarului nr. 74/271/2008 al Judecătoriei
Orșova.
Infracțiunile constau în
aceea că la data de 23 iulie 2008, după strigarea cauzei, în referatul
efectuat, grefierul a învederat instanței că nu s-a depus de către
contestatoarea S.A. diferența taxei de timbru de 28 lei, însă, instanța
pronunțându-se pe fond prin sentința civilă nr. 391 în aceeași zi, a consemnat
fals că „la dosar s-a depus taxa de timbru”, împrejurări în care, excepția
invocată de avocat F.M., în calitate de intimat, privind anularea ca
insuficient timbrată a contestației la executare, nu a fost luată în
considerare, instanța omițând să se pronunțe și asupra altor excepții respectiv,
lipsa calității procesuale pasive a intimatului și inadmisibilitatea probei cu
martori.
Actele premergătoare
efectuate nu au confirmat existența unor date certe din care să rezulte că
magistratul judecător a încălcat normele procesuale care să afecteze interesele
petiționarului – ce avea în cauza civilă calitatea de intimat, taxa de timbru fiind
acordată integral de contestatoare așa încât, legal s-a trecut la soluționarea
fondului.
După parcurgerea etapei
obligatorii prevăzută de art. 275-277 C. proc. pen., petiționarul, în temeiul art.
278
1
C. proc. pen. s-a adresat instanței competente, după calitatea
persoanei, conform art. 28
1
C. proc. pen., solicitând desființarea
ordonanței.
Efectuând controlul judiciar
asupra temeiniciei soluției de netrimitere în judecată, instanța de fond a
apreciat că M.P. „nu a administrat toate probele care se impuneau pentru
stabilirea existenței faptei, și ulterior a vinovăției persoanelor reclamate,
deoarece deși există dovada că diferența de taxă de timbru ar fi fost achitată,
totuși aceasta ar fi putut să nu se afle la dosarul civil în momentul
dezbaterilor, deoarece această dovadă a fost trimisă prin fax și ulterior a
ajuns în original, după începerea ședinței de judecată.
Reține instanța de fond, că
pe documentele transmise prin fax nu există o primire și repartizare, conform
regulamentului de ordine interioară a instanței.
Concluzionând, prima
instanță apreciază că pentru stabilirea existenței infracțiunii prevăzută de art.
289 C. pen. se impune completarea probatoriului cu următoarele probe:
- ridicarea de copii de pe
caietul grefierului;
- audierea grefierului de
ședință și a judecătorului cu privire la momentul în care au parvenit
documentele ce atestau taxa de timbru la dosar, precum și persoana care le-a
predat grefierului ori judecătorului în cauză, moment raportat la dezbaterile
pe fond ale cauzei și la consemnările din caietul grefierului;
- identificarea și audierea
persoanei din cadrul Judecătoriei Orșova care a ridicat documentele de la
fax-ul instanței și le-a predat judecătorului ori grefierului;
- atașarea de copii de pe
întreg dosarul de cercetare penală instrumentat de Parchetul de pe lângă
Judecătoria Orșova, cu privire la faptele grefierului T.A.Z.
- audierea avocatului F.M. cu
privire la susținerile exacte pe care le-a făcut în cadrul dezbaterilor și
procedura folosită de instanță în ședința publică la termenul când s-a
pronunțat sentința;
- identificarea cu ajutorul
avocatului F.M. a unor martori prezenți la dezbateri;
- atașarea unei copii de pe
soluția pronunțată în recurs de Tribunalul Mehedinți, cu privire la această
cauză.
În termen legal, Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Craiova și intimata C.T.G. au declarat recurs,
criticând soluția ca nelegală.
În ambele căi de atac se
solicită casarea sentinței și pe fond respingerea plângerii formulate de
petiționar, cu consecința menținerii soluției de netrimitere în judecată.
Soluționând recursurile,
conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, constată
fondată calea de atac pentru considerentele care vor fi arătate.
Actele premergătoare
urmăririi penale, sunt acte procedurale cu natură și funcționalitate specifică,
care au drept scop, fie completarea unor informații pe care organele de
urmărire penală le au cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, fie numai să
verifice aceste informații, confirmând sau infirmând concordanța acestora cu
realitatea faptică a cauzei.
Legiuitorul nu limitează
activitățile ce pot fi desfășurate în faza actelor premergătoare, fază exterioară
procesului penal, în care nu există persoane cu calitate procesuală de pârâți,
cu obligații și drepturi procesuale și în care dispozițiile C. proc. pen. nu
permit strângerea de probe așa cum solicită instanța de fond, ci doar
verificări.
În cauza dedusă judecății,
Înalta Curte, constată că actele premergătoare au făcut astfel de verificări,
clarificând inexistența infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen., cu a cărei
săvârșire organul de urmărire penală a fost sesizat, temeinic reținându-se
incidența dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., caz în care punerea în
mișcare a acțiunii penale este împiedicată.
Astfel, practicaua sentinței
civile nr. 391 din 23 iulie 2008 a Judecătoriei Orșova, consemnează referatul
grefierului privind achitarea diferenței de taxă de timbru datorată de
contestatoarea S.A., cum și cuvântul intimatului reprezentat de avocat F.M. asupra
fondului cauzei, în lipsa altor cereri prealabile sau excepții invocate.
Achitarea integrală a taxei
de timbru la momentul dezbaterilor efectuate în condiții de publicitate și
consemnate în hotărâre, este o împrejurare reținută și în considerentele deciziei
nr. 126/R din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, prin care
s-a respins, ca nefondat, recursul intimatului – Cabinet Individual de Avocatura
F.M., hotărâre prin care se răspunde punctual criticilor de nelegalitate
invocate în această cale de atac.
Altfel spus, aspectele
sesizate în plângerea penală de față, s-au constituit drept critici susținute
de Cabinetul Individual de Avocatura F.M. în calitate de recurent, fiind supuse
cenzurii instanței de control judiciar și respinse, ca nefondate.
Practic, reclamarea
acelorași aspecte în conținutul plângerii penale, în lipsa unor elemente de
natură a pune la îndoială buna credință a intimatei în exercitarea activității
de judecată în cauza civilă amintită și realitatea celor consemnate în
hotărâre, nu poate constitui temei pentru desființarea ordonanței și începerea
urmăririi penale sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 289 C. pen.
Relevante în sensul descris
sunt și actele depuse de intimată, respectiv Decizia civilă nr. 124/R din 6
februarie 2009 a Tribunalului Mehedinți, copia de pe notele de ședință ale
grefierului și rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față
de T.A.Z. pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen., soluție neatacată
de petiționar.
Pe cale de consecință,
conform art. 285
15
alin. (2) lit. d) C. proc. pen. recursurile vor
fi admise și se va casa sentința.
În temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. rejudecând plângerea petentului, se va
respinge, ca nefondată, menținându-se ordonanța atacată.
Conform art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., petiționarul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și recurenta intimată C.T.G. împotriva
sentinței penale nr. 31 din 27 februarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Casează sentința penală atacată și,
rejudecând:
Respinge, ca nefondată, plângerea
formulată de petiționarul Cabinet Individual de Avocatură F.M. împotriva
ordonanței din 2 octombrie 2008 dată în Dosarul nr. 793/P/2008 al Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ordonanță pe care o menține.
Obligă petiționarul la plata sumei
de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4
iunie 2009.