ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2255/2010

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4908, pronunțată

la data de 17 decembrie 2008, secția comercială, a Tribunalului Constanța a

admis, în parte, acțiunea principală, formulată de reclamanta SC C.I. SRL, în

contradictoriu cu pârâtele SC B.T.T. P.C. SA și SC B.C.I. SRL; a obligat pe

pârâta SC B.T.T. P.C. SA să predea reclamantei activul Bufet R.V. (radio –

vacanță), situat în stațiunea Costinești, județul Constanța; a dispus evacuarea

pârâtei SC A. SRL din acest spațiu; a respins, ca rămas fără obiect, capătul de

cerere privind evacuarea SC B.C.I. SRL din același spațiu și a obligat pe

pârâte să plătească reclamantei, în solidar, suma de 3.098 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată; a admis, în parte, cererea conexă, formulată de

reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. P.C. SA, pe care a

obligat-o să plătească acesteia suma de 459.400 lei, reprezentând contravaloare

investiții, respingând, ca nefondate, capetele de cerere privind constatarea

nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr. 204 din 20

martie 2007, pentru activul – unitate administrație publică – bufet R.V.,

respectiv, a contractului de închiriere nr. 119/B din 20 martie 2007, pentru

imobilul teren în suprafață de 1.639 mp, aferent activului litigios, situat în

stațiunea Costinești, județul Constanța și capătul de cerere privind

instituirea unui drept de retenție, iar capătul de cerere privind acordarea

îmbunătățirilor a fost respins pentru lipsa calității procesuale active a

reclamantei din acțiunea conexă, SC A. SRL.

Spre a hotărî astfel, prima instanță a

reținut, în principal, că spațiul litigios, situat în Costinești, județul

Constanța având destinația Bufet R.V. a făcut obiectul contractului de asociere

în participațiune nr. 204 din 19 mai 1999, încheiat între SC A. SRL și SC

B.T.T. P.C. SA, cu o durată de 15 ani; că, ulterior, a avut loc cesionarea

valabilă a menționatului contract între SC A. SRL și SC C.I. SRL, contractul

cedat continuând cu persoana cesionarului, fără modificarea substanțială a

obiectului și cauzei sale, fiind schimbat doar debitorul raportului juridic de

obligație, neavând relevanță faptul că vechiul contract nu a fost desființat -

acesta, cât și contractul de subînchiriere, încheiat la data de 20 martie 2007,

nefiind afectate de vreo cauză de nulitate, iar SC A. SRL, nemaifiind titulară

de drepturi și obligații a convenției evocate, nu mai poate susține

nevalabilitatea acesteia; că nu a fost contestată efectuarea de îmbunătățiri la

acest spațiu de către SC A. SRL, care însumează 459.400 lei, sumă la restituirea

căreia această societate este îndreptățită, nemaiavând însă un titlu cu care să

justifice deținerea menționatului spațiu comercial.

Apelurile formulate împotriva sentinței

tribunalului de către SC A. SRL Costinești și de către SC B.T.T. P.C. SA au

fost respinse, ca nefondate, de Secția comercială, maritimă și fluvială, de

contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța, prin decizia

civilă nr. 74, pronunțată la data de 29 iunie 2009, fiind admis apelul formulat

de către SC B.C.I. SRL împotriva aceleiași hotărâri, cu consecința schimbării,

în parte, a acesteia, în sensul respingerii cererii de obligare a acestei

societăți la plata cheltuielilor de judecată, în solidar cu SC A. SRL, ca fiind

nefondată, menținându-se restul dispozițiilor sentinței și dispunându-se

obligarea apelantelor SC A. SRL și SC B.T.T. P.C. SA să plătească intimatei SC

C.I. SRL suma de 3.570 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța menționata decizie,

instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în

raport cu criticile aduse acesteia, a reținut, în ce privește apelul formulat

în cauză de SC A. SRL, că, prin Hotărârea nr. 1 din 27 martie 2007 a adunării

asociaților SC A. SRL, s-a hotărât retragerea unor asociați și cesionarea

părților sociale, schimbarea sediului societății și faptul că societatea

cesionează, cu titlu gratuit, către SC C.I. SRL contractul de asociere în

participațiune nr. 204 din 19 mai 1999, referitor la spațiul comercial situat

în incinta B.T.T. Costinești - Bufet Radio-Vacanța, hotărâre înregistrată în

Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial din 26 iunie 2007, fiind

astfel opozabilă terților, deci, contrar susținerilor acestei apelante, voința

statutară a societății a fost fără echivoc exprimată prin această hotărâre și

adusă la cunoștința terților prin înregistrarea la O.R.C., acceptul acestei

părți cu privire la cesiunea contractului rezultând și din corespondența

purtată cu SC B.T.T. P.C. SA, iar împrejurarea că, după adoptarea Hotărârii

asociaților nr. 1/2007 și după încheierea contractului de asociere între SC

B.T.T. P.C. SA și SC C.I. SRL, comunică, la data de 24 iulie 2007, că nu este

de acord cu cesiunea dacă reclamanta nu-i achită contravaloarea investițiilor –

în condițiile în care cesiunea fusese cu titlu gratuit - nu poate fi apreciată

ca lipsă a consimțământului; că, în situația realizării unui nou contract de

asociere cu SC C.I. SRL, apelanta SC A. SRL nu mai justifică niciun titlu legal

pentru deținerea spațiului în discuție, iar împrejurarea că același spațiu a

făcut obiectul contractului de asociere nr. 204/2007 nu afectează valabilitatea

contractului ulterior, cât timp SC A. SRL a cesionat dreptul său de exploatare

a spațiului în favoarea societății reclamante SC C.I. SRL și nu a fost dovedită

existența unei cauze ilicite la încheierea contractelor de asociere și de

subînchiriere, considerând că instituirea unui drept de retenție în favoarea

acestei apelante până la achitarea de către proprietarul spațiului, SC B.T.T.

P.C. SA a pretențiilor sale, ar fi abuzivă față de SC C.I. SRL, căreia i s-ar

limita dreptul de exploatare a imobilului fără să aibă vreo culpă.

Cu

referire la apelul declarat în cauză de către SC B.T.T. P.C. SA, instanța de

apel a reținut, în completarea considerentelor deja expuse, că investițiile

realizate de către SC A. SRL îi profită proprietarului bufetului prin sporul de

valoare pe care bunul său l-a dobândit ca urmare a îmbunătățirilor ce i-au fost

aduse; că SC C.I. SRL este parte contractantă în noul contract de asociere,

care va exploata bunul în condițiile impuse de clauzele contractuale, urmare a

cesiunii contractului de asociere, ce a avut ca efect înlocuirea părții

contractante care va exploata spațiul, fără a crea alte raporturi juridice

între SC C.I. SRL și SC A. SRL cu privire la investițiile efectuate și că, în

mod corect, instanța de fond a dat eficiență expertizei imobiliare, întrucât

aceasta a stabilit valoarea reală a imobilului și a îmbunătățirilor ce i-au

fost aduse.

Asupra

apelului SC B.C.I. SRL, instanța de apel, evocând prevederile art. 274 alin. (1)

C. proc. civ., a reținut că, în mod greșit, această parte - care a părăsit

spațiul în litigiu și cu privire la care cererea de evacuare a fost respinsă ca

rămasă fără obiect – a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva menționatei decizii au formulat

recurs apelantele SC A. SRL și SC B.T.T. P.C. SA.

Recurenta SC A. SRL a invocat

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând, în esență, în motivarea

recursului, că, în mod greșit, cu nesocotirea dispozițiilor art. 948 pct. 2 și

a celor ale art. 1130 C. civ., precum și a probatoriului administrat, instanța

de apel a reținut că, în speță, ar fi operat cesiunea contractului de asociere

în participațiune nr. 204 din 19 mai 1999, neprecizând relevanța criticilor

aduse instanței de fond pentru respingerea capetelor de cerere ale acțiunii

conexe, privind constatarea nulității absolute a contractului de asociere în

participațiune nr. 204 din 20 martie 2007, pe care l-a încheiat cu SC B.T.T.

P.C. SA, având ca obiect exploatarea, în comun, a activului Bufet Radio –

Vacanța, precum și a contractului de subînchiriere nr. 119 B din 20 martie

2007, pe care l-a încheiat cu aceeași parte, privind terenul în suprafață de

1.639 mp, aferent menționatului activ, față de decizia atacată și de

prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului

recursului.

Recurenta

SC B.T.T. P.C. SA a invocat, în drept, dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8 și

pct. 9 C. proc. civ., arătând, în esență, în motivarea recursului, că instanța

de apel a omis să se pronunțe asupra motivului de apel referitor la obligarea

sa de a preda spațiul reclamantei, a interpretat greșit actul juridic al

asocierii în participațiune, schimbând natura acestuia într-o închiriere și a

aplicat greșit legea, constatând că investițiile îi profită, exclusiv, în

calitate de proprietar al activului și că este datoare a plăti fostului asociat

contravaloarea întregului spor de valoare, ignorând prevederile art. 969 și

art. 970 C. civ. și aplicând greșit prevederile art. 986 C. civ.

Intimata SC C.I. SRL a solicitat, prin întâmpinare,

respingerea recursului declarat de SC A. SRL și admiterea recursului SC B.T.T.

P.C. SA, cu modificarea hotărârii, în parte, numai în ce privește cuantumul

sumei la plata la care a fost obligată către SC A. SRL, apreciind ca fiind

legală și temeinică soluția instanței de fond, păstrată în apel, în ce privește

constatarea nulității contractului de asociere în participațiune nr. 204 din 20

martie 2007.

Recursurile

sunt nefondate.

Este

de observat că, în mod corect, instanța de apel a reținut că, în speță, a

intervenit cesiunea contractului de asociere în participațiune nr. 204 din 20

martie 2007 ca rezultat al acordului de voință aparținând cedentului SC A. SRL,

cesionarului SC C.I. SRL și cedatului SC B.T.T. P.C. SA, constatând că voința

socială a SC A. SRL s-a materializat prin Hotărârea asociaților nr. 1/2007,

înregistrată în Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial, care nu

a fost anulată, așa încât, nu poate fi primită critica recurentei SC A. SRL

referitoare la nesocotirea de către instanța de apel a art. 948 pct. 2 C. civ.,

în conformitate cu care, una din condițiile esențiale pentru validitatea unei

convenții o constituie și consimțământul valabil al părții care se obligă,

deplin evidențiat în probațiune, în ce o privește pe recurenta SC A. SRL, cum,

cu justețe, a reținut instanța de apel, examinând, în raport cu criticile

formulate, această condiție, iar prevederile art. 1130 C. civ. nu-și găsesc

aplicarea în speță, spre a se putea reține critica nesocotirii lor, întrucât

cesiunea de contract nu este o novație, ci este ea însăși o convenție, prin

care se realizează o transmisiune juridică a raportului juridic obligațional

primar, cesionarul fiind subrogat în poziția contractuală a cedentului, care

este definitiv și complet liberat din raportul contractual inițial, iar

contractul cedat continuă cu persoana cesionarului, fără modificarea substanțială

a obiectului și cauzei sale, cazul în speță, aspecte ce înlătură incidența

prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocate de recurenta SC A. SRL.

Examinarea

considerentelor deciziei atacate relevă că instanța de apel a răspuns tuturor

criticilor apelantei SC B.T.T. P.C. SA, implicit aspectului referitor la

soluția adoptată de instanța de fond cu privire la predarea activului în

litigiu – care, de altfel, nu a fost dezvoltat ca un motiv distinct – arătând

că SC C.I. SRL este parte contractantă în noul contract de asociere care va

exploata bunul, în condițiile impuse de clauzele contractuale, așa încât nu se

poate reține aplicarea prevederilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., invocate de

recurenta SC B.T.T. P.C. SA

Cum

motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează nelegalitatea

hotărârii în cazul în care, deși rezultă fără dubiu natura actului juridic

dedus judecății ori înțelesul lui, instanța de apel, prin interpretarea dată

acestuia îi alterează, în mod substanțial, natura sau înțelesul lămurit vădit

neîndoielnic și cum instanța de apel nu a denaturat contractul de asociere în

participațiune căruia i-a dat o corectă interpretare după natura și înțelesul

său, nu se poate primi critica recurentei SC B.T.T. P.C. SA întemeiată pe

evocatul motiv de recurs, cu atât mai mult cu cât însăși recurenta recunoaște

că pretinsa schimbare de către instanța de apel a naturii acestui contract

într-o închiriere nu a fost făcută „

expresis verbis

”.

Nu

se poate reține nici critica acestei recurente referitoare la ignorarea art. 969

și art. 970 C. civ. de către instanța de apel, care a constatat, cu justețe și

cu respectarea principiilor statuate prin aceste dispoziții legale, că

investițiile realizate de către SC A. SRL îi profită proprietarului activului,

prin sporul de valoare pe care acesta l-a dobândit ca urmare a îmbunătățirilor

ce i-au fost aduse, întrucât contractul de cesiune, intervenit între SC A. SRL,

în calitate de cedent și SC C.I. SRL, în calitate de cesionar, nu are

reglementări referitoare la investițiile făcute la activul în litigiu, cesiunea

contractului de asociere având ca efect, înlocuirea părții contractante care va

exploata spațiul cu obligațiile și drepturile ce decurg din contract, fără a

crea alte raporturi juridice între SC C.I. SRL și SC A. SRL cu privire la

investițiile efectuate, cum corect s-a apreciat, iar critica greșitei aplicări

a art. 986 C. civ. este nejustificată, dat fiind că acest text legal nu a

constituit fundamentul juridic al deciziei atacate, chiar recurenta SC B.T.T.

P.C. SA, arătând în motivarea recursului său, că menționatul articol nu este

precizat „

ad litterim

” - considerente ce înlătură și aplicarea

prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru motivele invocate de

susnumita recurentă.

Așa

fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ. va

respinge recursurile formulate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursurile declarate de

pârâții SC A. SRL Costinești și SC B.T.T. P.C. SA Costinești

împotriva deciziei civile nr. 4/COM din 29 iunie 2009 a Curții de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

15 iunie 2010.