ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1692/2010

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Secției Comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 28 mai 2009 E.S.C.M. CONSTANȚA a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 1537 din 21 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. În drept, s-a invocat de către contestatoarea E.S.C.M încălcarea dispozițiilor art. 317 pct. 2 C. proc. civ. si art. 318 C. proc. civ. Cu privire la încălcarea art. 317 pct. 2 C. proc. civ. s-a arătat de către contestatoare ca Decizia nr. 1537 din 21 mai 2009 a fost data cu încălcarea dispozițiilor de ordine publica, iar conform art. 317 pct. 2 C. proc.

civ. hotărârile date cu încălcarea ordinii publice pot fi atacate cu contestație in anulare, motivându-se ca doi dintre judecătorii ce au pronunțat decizia menționata au luat parte totodată si la pronunțarea deciziei nr. 932 din 19 martie 2009 (dos. nr. 7809/1/2009), contravenind dispozițiilor art. 24 si art. 25 C. proc. civ. Cu privire la încălcarea art. 318 C. proc. civ. s-a arătat de către contestatoare ca Decizia nr. 1537 din 21 mai 2009 este rezultatul unei grave erori materiale întrucât nu s-au examinat toate actele depuse in apărare care ar conferi calitatea procesuala activa a contestatoarei, încălcându-se astfel dreptul sau de proprietate pentru imobilul din Constanța. Contestația în anulare este nefondată și se va respinge pentru următoarele considerente: Motivul de contestație in anulare prevăzut de art. 317 pct. 2 C. proc.

civ. vizează situația "când hotărârea a fost data de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publica privitoare la competenta", temeiul acestei cai extraordinare de atac reprezentandu-1 nesocotirea regulilor de competenta absoluta, a regulilor de competenta generala, materiala sau teritoriala excepționala. Acest motiv de contestație in anulare nu poate fi invocat in cazul nesocotirii normelor privitoare la incompatibilitate, întrucât aceste norme nu fac parte din categoria dispozițiilor legale privitoare la competenta, iar invocarea art. 24 și art. 25 C. proc. civ. este inadmisibila in acest caz, întrucât deși in calea de atac a recursului contestatoarea avea posibilitatea invocării incompatibilității celor doi judecători, aceasta nu a uzitat de aceasta posibilitate verbal sau in scris, înainte sau după începerea dezbaterilor.

Mai mult decât atât cele doua decizii despre care face vorbire contestatoarea au in vedere doua acțiuni distincte si care se refera la obiecte separate, respectiv: - Decizia nr. 932 din 19 martie 2009 (dosar nr. 7809/1/2009 al Înaltei Curți de Casație si Justiție) a avut drept obiect contestația in anulare împotriva Deciziei nr. 2540 din 23 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție (dosar nr. 10947/1/2007) formulata de E. S.C.M. prin care se respinsese ca nefondat recursul declarat de E. S.C.M împotriva sentinței nr. 215 din 12 noiembrie 2007 a Curții de Apel București (ce privea anularea sentinței arbitrale nr. 223 din 17 ianuarie 2005 a Curții de Arbitraj U.C.E.C.O.M.); - Decizia nr. 1537 din 21 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație si Justiție in dosarul nr. 7032/2/2007 a avut ca obiect recursurile declarate de A.N.C.O.M.U.C.E.C.O.M.

București și U.J.C.M. Constanța împotriva sentinței comerciale nr. 62 din 21 aprilie 2008 a Curții de Apel București ce privea anularea sentinței arbitrale nr. 579 din 26 noiembrie 1998 a Curții de arbitraj U.C.E.C.O.M. Așadar, cei doi judecători nu au luat parte la judecata aceleiași pricini in apel sau recurs și nici in caz de rejudecare după casare, pentru a fi incidentă dispoziția din art. 24 C. proc. civ. Judecătorii nu au procedat la soluționarea in fond a pricinii pentru a le fi interzisa judecarea in apel sau recurs, dispozițiile art. 24 C. proc. civ. nefiind incidente cu privire si la contestația in anulare. Pentru motivele menționate mai sus decizia nr. 1537 din 21 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație si Justiție nu poate fi anulată.

Cu privire la încălcarea art. 318 C. proc. civ. se va reține că, prin Decizia nr. 1537 din 21 mai 2009 instanța de recurs a soluționat recursul promovat de U.J.C.M. Constanța si A.N.C.O.M.U.C.E.C.O.M. admițându-l in baza art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. (3) C. proc. civ., modificând sentința recurată si respingând acțiunea in anulare promovata de E.S.C.M. ca fiind promovata de o persoana fără calitate procesuala activa. Instanța de recurs a soluționat recursul fără a intra in cercetarea fondului cauzei, întrucât potrivit art. 137 C. proc. civ. „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedura, precum si a celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.”.

In aceasta situație, instanța de recurs nu a intrat in cercetarea fondului cauzei pentru a analiza toate documentele despre care face vorbire contestatoarea ce tindeau la soluționarea in fond a pricinii, ci a respins acțiunea in anulare promovata de contestatoare reținând excepția lipsei calității procesual active a acesteia fata de obiectul acțiunii in anulare. Greșelile materiale in înțelesul art. 318 C. proc. civ. vizează greșelile săvârșite in legătura cu dezlegarea data recursului, ele trebuie sa fie evidente si săvârșite de instanța ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante din dosarul cauzei. Contestația in anulare speciala nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greșeli de judecata, de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.

Contestația în anulare reprezintă o cale de atac extraordinara de retractare pentru remedierea unor greșeli materiale si nu pentru reformarea unor greșeli fond. Așa cum se poate observa din motivările contestatoarei, acestea au in vedere reformarea unor greșeli de fond ale instanței recurs, critici cu privire la neexaminarea tuturor documentelor care ar fi conferit calitate procesual activă contestatoarei, aspecte ce nu reprezintă erori materiale in înțelesul art. 318 C. proc. civ. Rezultă, așadar, că dezlegarea dată recursului prin decizia atacată nu este rezultatul unei greșeli materiale, iar prezenta contestație in anulare specială este nefondată și din perspectiva art. 318 C. proc. civ. Pentru considerentele reținute, conform art. 320 și art. 274 C. proc.

civ. se va respinge contestația in anulare formulată de contestatoarea E.S.C.M. CONSTANȚA împotriva deciziei nr. 1537 din 21 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, și se va dispune obligarea contestatoarei la 350 lei cheltuieli de judecată către intimata SC U.J.C.M. CONSTANȚA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația in anulare formulată de contestatoarea E.S.C.M. CONSTANȚA împotriva deciziei nr. 1537 din 21 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Obligă contestatoarea la 350 lei cheltuieli de judecată către intimata SC U.J.C.M. CONSTANȚA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2010.