ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2770/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 98 din 5 martie 2010 a Tribunalului Galați, inculpatul

B.C.

(fiul lui N. și T.) a fost

condamnat la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b),

d) și e) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de viol prev. de art.

20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa

accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b), d)

și e) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest

a inculpatului iar potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată

inculpatului durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 21

octombrie 2009 la zi.

Conform dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008,

s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul B.C. în vederea

introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, s-a adus

la cunoștință inculpatului B.C., că probele biologice vor fi utilizate pentru

obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 17 alin. (3) C. proc.

pen. combinat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul B.C. la plata

sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată D.I. -

reprezentată legal de D.M.I.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat

inculpatul B.C. la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în seara de 1

iulie 2009 D.M.I., mama părții vătămate D.I., în vârstă de 6 ani, a lăsat-o pe

aceasta să se joace într-un spațiu din apropierea locuinței lor, situate în

comuna Cudalbi, județul Galați.

În timp ce partea vătămată se afla în acel spațiu inculpatul

B.C. a ieșit din barul din apropiere unde consumase băuturi alcoolice și

observând-o pe partea vătămată singură, a ademenit-o cu promisiunea că-i dă o

ciocolată, să intre în locuința lui. Aici, inculpatul a dezbrăcat-o pe minoră

și după ce a amenințat-o cu un cuțit a încercat să aibă raport sexual cu

aceasta. În încercarea de a consuma raportul sexual a zgâriat-o pe partea

vătămată, minoră, în zona genitală.

Alertați de lipsa minorei, martorii R.Ș. și D.V. au căutat-o

pe minoră și ajungând în fața locuinței inculpatului au auzit-o plângând și

strigând.

La locuința inculpatului s-a deplasat apoi și mama părții

vătămate D.M.I., precum și tatăl acesteia, D.M., care împreună cu rudele sale

au încercat să pătrundă în locuința inculpatului.

Rudele părții vătămate minore au reușit să intre în cele din

urmă în locuința inculpatului, prin spargerea geamului și forțarea ușii,

găsindu-l pe inculpat dezbrăcat, ținând în mână un cuțit, iar în cealaltă pe

partea vătămată minoră, dezbrăcată în partea inferioară a corpului.

Se reține că inculpatul a reușit să iasă din casă în fugă,

fiind găsit de organele de poliție abia la 21 octombrie 2009.

Imediat după consumarea agresiunii au fost alertate organele

de cercetare penală, care au ridicat cuțitul și hainele de care fusese

dezbrăcată minora.

Pe corpul părții vătămate, care a fost examinată din punct

de vedere medico-legal, au fost găsite leziuni, respectiv echimoze și

excoriații, în zona labială, pe brațe și torace, produse prin zgâriere cu corp

dur (unghii) și prin comprimare cu corpuri dure.

Minora parte vătămată, evaluată psihologic de specialist, a

relevat sindrom de stress posttraumatic, tulburări de somn, frică de străini,

iritabilitate crescută, tulburări de alimentație, tristețe, anxietate. S-a

conchis că experiența traumatizantă prin care a trecut va avea implicații

negative pe termen lung asupra dezvoltării psihice sociale și comportamentale a

acesteia, fiind necesar un program de consiliere psihologică.

La stabilirea pedepsei s-au avut în vedere disp. art. 72 C.

pen., referitoare la individualizarea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 29/ A din 27 mai 2010 Curtea de Apel

Galați, secția de minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpatul B.C. împotriva sentinței penale nr. 98 din 05 martie 2010 a

Tribunalului Galați.

Conform art. 383 alin. (1)

1

în referire la art. 350

alin. (1) C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus din

pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 21

octombrie 2009 la zi.

În temeiul art. 192 C. proc. pen., a obligat inculpatul la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva deciziei a declarat recurs

inculpatul B.C., care critică

hotărârile pronunțate pentru greșita individualizare a pedepsei pe care o

consideră prea severă, caz de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct.

14 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Instanțele au reținut o situație de fapt corespunzătoare

probelor administrate în cauză. Încadrarea juridică dată faptelor este legală

și temeinică.

Pedeapsa aplicată inculpatului este just individualizată în

raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

În raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru

infracțiunea săvârșită sancțiunea aplicată se situează în aceste limite.

În mod corect instanțele au avut în vedere împrejurarea că

inculpatul a comis tentativa de viol asupra unei minore în vârstă de 6 ani,

fără puterea de a se apăra, iar după comiterea faptelor a dispărut, ceea ce

relevă lipsa oricărei urme de regret a faptelor.

Este temeinică și examinarea consecințelor produse asupra

minorei prin fapta inculpatului, consecințe care relevă tulburări de

personalitate de natură să tulbure dezvoltarea psihică socială și

comportamentală a minorei pe timp îndelungat.

Așa fiind, este necesar ca inculpatul să execute o pedeapsă

de natură să realizeze scopul educativ și preventiv prevăzut de art. 52 C. pen.

Curtea, examinând cauza și din oficiu potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că nu există alte cazuri de casare ce ar putea

crea inculpatului o situație mai favorabilă.

Prin urmare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, va computa din

pedeapsă durata reținerii și arestării preventive și-l va obliga pe recurent la

cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva

Deciziei penale nr. 29/ A din 27 mai 2010 a Curții de Apel Galați, secția de

minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.C., durata

reținerii și arestării preventive de la 21 octombrie 2009 la 28 iulie 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 iulie 2010.