ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1937/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1937/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Sălaj, Secția penală, prin sentința penală

nr. 1 din 7 ianuarie 2009 l-a condamnat pe inculpatul O.G. (

fiul lui G. și A.) la

20 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de

art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen. și la 5 ani

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsă

timpul reținerii și arestării preventive începând cu 08 iulie 2008 și în baza art.

350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus

confiscarea de la inculpat, a cuțitului corp delict.

Inculpatul a fost obligat să plătească părților

civile T.C. și C.V. 39000 lei (RON) despăgubiri civile, din care 9000 lei daune

materiale și 30.000 lei daune morale.

Pentru a hotărî astfel a reținut următoarea

situație de fapt:

La data de 7 iulie 2008 inculpatul O.G. l-a

ajutat pe consăteanul său G.M. la efectuarea unor lucrări gospodărești și a

consumat

băuturi alcoolice

la barul din localitatea Stâna județul Sălaj și

la diverși cetățeni, după care s-a deplasat la locuința victimei C.R. în jurul

orelor 17,30-18,00. Aici se aflau martorii

M.I. și M.L. care schimbau un zar la ușa locuinței victimei.

Inculpatul a insistat să-i comunice ceva

victimei dar aceasta i-a solicitat să părăsească curtea spunând că nu dorește

să vorbească cu el și reproșându-i că în

urmă

cu câteva luni

i-a dat foc la casă. La insistențele martorului M.L. inculpatul O.G. a plecat.

După cum rezultă din declarațiile martorilor

audiați inculpatul a încercat în jurul orelor 22,00-22,30 să ajungă la locuința

lui C.R. dar s-a răzgândit văzând grupul de tineri, între care se afla și

martorul audiat, în apropierea locuinței victimei.

Inculpatul a revenit în jurul orelor

23,00-23,30 punându-și în aplicare planul conform amenințărilor anterioare și a

înjunghiat-o pe victima C.R. cu un cuțit în zona abdominală, fapt ce a condus

la decesul victimei.

Deși inculpatul nu recunoaște săvârșirea

faptei, aceasta este dovedită prin probele administrate.

Astfel, martora M.A.I. a declarat că în data de

7 iulie 2008 în jurul orei 18,00 inculpatul i-a spus acesteia să-i transmită

victimei că o s-o omoare pentru că

l

-a făcut de râs în

sat. Martora D.T. a auzit când în data de 7 iulie 2008

inculpatul i-a spus vecinei sale A.M. că în

seara aceea va merge în locul numit D. și va omorî două femei. Victima C.R. locuia

pe strada numită D. iar martora credea că cele două femei despre care a vorbit

inculpatul puteau fi C.R. și R.A.

Martorul P.A. a declarat că în data de 7 iulie

2008 în jurul orelor 22,00-22,30 aflându-se cu niște prieteni în localitatea

Stâna în zona numită D. peste drum de casa victimei C.R. l-a văzut pe O.G. care

venea dinspre V. în sus spre locuința victimei, însă când a ajuns la

aproximativ 20 de metri de casa acesteia s-a oprit, a stat 10-15 minute, după

care s-a întors din drum, posibil văzându-i pe martor și prietenii săi, care

după 5-10 minute au plecat la casele lor.

Martorul O.M.M. a declarat că în noaptea de 7

iulie 2008 în jurul orei 23,30 făcând rondul în calitate de paznic al

localității l-a văzut pe inculpatul O.G. care cobora pe drum din direcția

locuinței victimei C.R. și se îndrepta spre locuința lui care se află în locul

numit L.V.

De asemenea, martora T.E. l-a văzut pe inculpat

în aceeași seară în jurul orelor 23,00-23,30 venind din locul D. unde se află

casa victimei iar când a ajuns în dreptul locuinței martorei, inculpatul a

strigat-o cerându-i un pahar de țuică. Cu ocazia percheziției domiciliare s-au

ridicat de la inculpat un briceag, un cuțit cu vârful ascuțit, o lamă de cuțit

și obiecte de îmbrăcăminte ale inculpatului care au fost înaintate I.N.M.L.

Mina Minovici - București în vederea efectuării unei expertize genetice.

Conform raportului de constatare medico-legală nr.

1195/111/103 din 11 iulie 2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Sălaj,

moartea victimei C.R. este violentă, decesul victimei poate data din noaptea de

7 - 8 iulie 2008 posibil între orele 23

,00

-24

,00

și se datorează hemoragiei externe și interne fudroaiante în cadrul

unei plăgi tăiat-înțepate cu afectarea aortei abdominale.

La ora posibilă a decesului inculpatul a fost

văzut de martori venind dinspre locuința victimei.

În cauză s-a dispus și o expertiză genetică și

potrivit raportului întocmit de I.N.M.L Mina Minovici A15/8543 din 21 iulie 2008

din 14 noiembrie 2008 pct. 3.1 și 3.2 „la nivelul microurmelor biologice de pe

lama cuțitului a fost pus în evidență un profil genetic autozomal unic

aparținând unei persoane de sex feminin. între caracterele genetice autozomale

din profilul de referință al victimei C.R. și cele evidențiate pe proba mai sus

menționată există o corespondență perfectă la nivelul tuturor markerilor

investigați".

La nivelul microurmelor biologice de pe mânerul

cuțitului .. a fost pus în evidență un profil genetic unic, incomplet

aparținând unei persoane de sex masculin. Caracterele genetice evidențiate la

nivelul probei sus-menționate au un corespondent în profilul de referință al

numitului O.G. la nivelul tuturor markerilor".

Inculpatul a fost supus și testului cu aparatul

poligraf iar în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 746078 din 18

iulie 2008 s-a concluzionat că pentru răspunsurile la întrebările relevante

cauzei (nr. 3,5,8,9) au fost evidențiate reacții specifice comportamentului

simulat.

În cauză s-a efectuat și o expertiză

psihiatrică iar din raportul nr. A1/8698/2008 din 25 august 2008 întocmit de

I.N.M.L. Mina Minovici București rezultă că inculpatul O.G. prezintă

diagnosticul tulburare de personalitate de tip disocial. Păstrează capacitatea

psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și

are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

În drept, prima instanță a reținut că fapta

inculpatului O.G. care după ce un timp îndelungat a amenințat-o în mod repetat

pe victima C.R. cu moartea, iar în noaptea de 7 - 8 iulie 2008 s-a deplasat la

locuința acesteia înarmat cu un cuțit cu care i-a aplicat o lovitură în zona

abdominală, fapt ce a dus la decesul victimei, constituie infracțiunea de omor

calificat prev. de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit.

a) C. pen.

Inculpatul a săvârșit fapta în stare de

recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen. fiind condamnat prin sentința penală nr.

763 din 01 octombrie 1997 la 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunilor prev. de art. 20 C. pen., art. 197 alin. (1) C. pen. și art. 20 C.

pen., art. 203 C. pen.

Inculpatul a aplicat lovitura cu cuțitul în

zona abdominală a părții vătămate zonă considerată vitală, a cărei lezare prin

tăiere sau înțepare duce de regulă la moartea victimei, cu consecința

secționării „aortei abdominale cum este cazul în speță”.

Din declarațiile martorilor rezultă că

inculpatul în repetate rânduri într-o perioadă mai mare de timp a amenințat-o

cu moartea pe partea vătămată iar în martie 2008 inculpatul a dat foc la ușa

locuinței părții vătămate C.R. fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de

distrugere prev. de art. 217 C. pen. (f. 43-55).

Astfel, amenințarea repetată a părții vătămate

cu moartea într-o perioadă mai mare de timp, incendierea locuinței părții

vătămate urmată de deplasarea inculpatului noaptea la domiciliul victimei

înarmat cu un cuțit reprezintă acțiuni de premeditare și pregătire a omorului.

Chiar și în data de 5 iulie 2008 și 7 iulie 2008 inculpatul a spus mai multor

persoane că o va omorî pe C.R.

În cauză s-au constituit părți civile fii

victimei T.C. și C.V. în faza de urmărire penală cu suma de 9.000 lei RON

reprezentând daune materiale - cheltuieli de înmormântare (f. 105, 106) iar în

faza de judecată au mai solicitat obligarea inculpatului și la suma de 30.000

lei (RON) reprezentând daune morale (f. 30 inst).

Daunele materiale reprezentând cheltuieli

efectuate de părțile civile cu înmormântarea victimei, parastasul de 6

săptămâni și cheltuieli de transport pentru achiziționarea produselor necesare

înmormântării și organizarea mesei au fost dovedite cu înscrisurile depuse la

(filele 31-41 inst.) și declarația martorei B.B. (f. 65 inst.).

În ceea ce privesc daunele morale solicitate de

părțile civile se reține că temeiul răspunderii civile pentru prejudiciile

cauzate prin săvârșirea unei infracțiuni îl constituie art. 14 alin. (3) C.

proc. pen. dispozițiile de drept material care reglementează răspunderea civilă

delictuală, respectiv art. 998-1003 C. civ. și cele de drept procesual civil. Art.

998 și art. 999 C. civ. prevăd că orice faptă a omului care cauzează altuia un

prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a cauzat a-l

repara, omul fiind responsabil nu numai pentru prejudiciul cauzat

pentru fapta sa dar și pentru acela cauzat prin neglijența sau imprudența sa.

Aceste texte de lege nu fac nici o distincție între caracterul material sau

moral al prejudiciului ceea ce consacră obligativitatea reparării atât a

prejudiciului material cât și a celui moral derivând din fapte ilicite

În speță prin fapta sa, inculpatul a produs

părților civile o pagubă concretizată atât sub forma pagubei materiale -

cheltuieli cu înmormântarea victimei, cât și sub forma prejudiciului moral

reprezentând suferința psihică produsă prin fapta inculpatului. Pentru

suferința psihică încercată de părțile civile datorită morții mamei lor ca

urmare a loviturii aplicate de inculpat cu cuțitul într-o zonă vitală după ce

un timp îndelungat a amenințat-o cu moartea sunt îndreptățite a solicita daune

morale iar suma de 30.000 lei RON s-a apreciat ca fiind îndestulătoare pentru

acoperirea prejudiciului nepatrimonial.

Împotriva sentinței menționate, inculpatul O.G.

a declarat apel în termen.

În memoriul scris, depus la dosar, a arătat că

nu a comis fapta de omor deoarece este adevărat că a mai fost arestat pentru

unele furturi, însă nu pentru asemenea fapte grave.

În susținerea apelului inculpatul a arătat că

nu există probe de vinovăție deoarece expertizarea ADN a microurmelor biologice

descoperite pe cuțitul găsit cu ocazia percheziției la domiciliul inculpatului

a concluzionat că agresorul aparține lanțului ascendent sau descendent al

inculpatului, ca atare nu este cu certitudine inculpatul.

Faptul că pe lama cuțitului există urme de

sânge provenind de la victimă, nu este suficient a dovedi vinovăția acestuia;

în lipsa existenței unor urme papilare la locul faptei urme care să aparțină

inculpatului, s-a arătat că este imposibil să se stabilească vinovăția acestuia

cu certitudine.

Inculpatul a contestat probele prelevate -

salivă și sânge - pe tampoane de vată, considerând că nu este indicată

ridicarea și transportarea acestora pe tampoane de vată; în același timp a

criticat faptul că organul de urmărire penală a examinat articolele de

îmbrăcăminte ale inculpatului și a ridicat aceste probe, sigilându-le fără a

indica numărul sigiliilor, iar sub aspect procedural a învederat că acest act

procedural a fost efectuat fără delegarea expresă a procurorului la fel ca și

percheziția domiciliară efectuată la inculpat.

Prin Decizia penală nr. 28/ A din 26 martie

2009 Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins apelul ca

nefondat.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul

care prin apărător a criticat decizia ca fiind nelegală și netemeinică. A cerut

admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței și în temeiul art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., achitarea deoarece nu este

autorul faptei.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul actelor și lucrărilor aflate de

dosarul cauzei rezultă că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă,

a dat faptei săvârșite de inculpat încadrarea legală și a făcut o justă

individualizare a pedepsei.

Inculpatul a reluat criticile din apel susținând

că probele sunt incomplete și nu îl indică drept autor al faptei. A contestat

modul în care au fost administrate probele.

Instanța de apel a făcut la rândul ei o analiză

completă a probelor administrate și a respins motivat completarea expertizei medico-legale

examen ADN și audierea a altor martori apreciind că în condițiile în care nu au

existat martori oculari iar vinovăția sa rezultă din coroborarea probelor testimoniale

cu cele științifice și mai ales a descoperii armei crimei în casa inculpatului,

audierea și a altor martori nu ar rezolva sau clarifica o situație lămurită.

Raportul de expertiză medico-legală - Examen

ADN efectuat la I.N.M.L. Prof. Dr. Mina Minovici este categoric în ce privește

interpretarea probabilistică și statistică a rezultatelor în cel puțin 3

privințe. Astfel la pct. 4.2 pentru lama cuțitului ridicat de la inculpatul O.G.

proba B.R. 58 „microurmele biologice evidențiate pe lama cuțitului conțin ADN care

provine de la victima C.R. cu o probabilitate de 1,39 x 10

21

față de

probabilitatea ca urmele ADN să aparțină altei persoane de sex feminin.

Chiar dacă cantitatea mică de ADN izolată din

microundele supuse analizei provenind de pe mânerul cuțitului nu a permis

evidențierea unui profil genetic complet – ele aparțin unei persoane de sex

masculin. Caracterele genetice evidențiate la nivelul B.R. 59 (mâner cuțit) au

corespondent în profilul de referință al numitului O.G. (proba B.R. 93) la

nivelul tuturor markerilor.

Și lipsa altor urme în special amprente a fost

și este explicată prin aceea că inculpatul a plănuit uciderea victimei iar în

momentul în care a surprins-o singură, fără alte acțiuni a lovit-o cu cuțitul

în zona abdominală după care a părăsit locul faptei având asupra sa arma

crimei. Cuțitul a fost găsit acasă la inculpat.

Așa fiind Înalta Curte constată că hotărârile

criticate sunt legal și temeinice iar recursul nefondat și urmează să fie

respins ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. .

Văzând și dispozițiile art. 385

17

alin.

(4) cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce reținerea și

arestul preventiv executat până la data deciziei.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul O.G. împotriva Deciziei penale nr. 28/ A din 26

martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 8 iulie 2008 la 26

mai 2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 26 mai 2009.