ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2044/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2044/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 128 din 21 octombrie 2008, inculpatul N.G.D. - fiul lui N. și
F.E., a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
omor calificat prev. de art. 174-175 lit. i) C. pen. cu aplic.art. 73 lit. b) C.
pen. și 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,
cu aplic.art. 57 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-au
interzis drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsa
aplicată durata arestării preventive de la 27 decembrie 2007.
Inculpatul a fost obligat la
696,71 lei despăgubiri civile către Spitalul Clinic jud.de Urgență Craiova și
3500 lei despăgubiri civile către partea civilă V.M.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a
reținut că la data de 25 decembrie 2007,
victima N.C. împreună cu fiul, fratele și ginerele
său, respectiv martorii N.I., N.V. și M.Ș. au mers la barul din comuna Călui,
jud.Dolj, unde au consumat bere.
În local a intrat și
inculpatul N.G.D. împreună cu alte 3 persoane, iar patronul localului N.I. i-a
atras atenția să nu provoace scandal, cunoscându-i comportamentul violent.
La un moment dat, între
inculpat și fratele victimei N.C., N.V. a avut loc un incident, în cursul
căruia cei doi s-au lovit reciproc, a intervenit martorul N.I., care a
transportat apoi pe membrii familiei N. cu autoturismul său la domiciliul
acestora.
La scurt timp, victima N.C. s-a
întors în bar, împreună cu fiica sa – M.M., a cumpărat bere și apoi au plecat.
Martorul N.I. a sugerat
inculpatului și persoanelor ce îl însoțeau să îi transporte la domiciliu pentru
a evita un nou scandal, dar a fost refuzat, din bar plecând apoi numai tatăl
inculpatului, N.N.
Ulterior a plecat și
inculpatul, s-au întâlnit toți pe drum, la aproape 30 m de casa victimei, au
fost ajunși din urmă de acesta și fiul său, primul având în mână o secure, iar
celălalt o lopată.
Victima N.C. a lovit în zona
capului pe tatăl inculpatului, N.N. fiind apoi deposedat de secure de inculpat,
care l-a lovit cu aceasta, de mai multe ori peste cap și corp.
După incident, victima N.C. a
fost transportată la spital, unde a decedat.
Raportul medico-legal nr. 77/A9
din 9 mai 2008, concluzionează că moartea victimei a fost violentă, cauzată de
un traumatism cranio-cerebral forte cu multiple fracturi ale oaselor bolții și
bazei craniului, produse prin loviri repetate, cu muchia unui corp
tăietor-despicător, probabil secure.
Tribunalul a reținut că
fapta inculpatului constituie infracțiunea de omor calificat, comisă în stare
de provocare.
Împotriva sentinței a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, inculpatul N.G.D. și partea
civilă V.M.
Parchetul a solicitat
desființarea în parte a sentinței și majorarea pedepsei, precum și interzicerea
unor drepturi prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
Partea civilă a solicitat
înlăturarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., cu consecința majorării
pedepsei și a despăgubirilor civile, iar inculpatul reducerea pedepsei.
Apelurile au fost respinse
de Curtea de Apel Craiova, cu motivarea că situația de fapt a fost corect
stabilită, fapta s-a comis în stare de provocare, iar pedeapsa aplicată
corespunde criteriilor de individualizare prev.de art. 52 C. pen.
De asemenea, corect a fost
interzis inculpatului și dreptul de a alege, în raport de natura faptei
săvârșite.
Împotriva deciziei, au
declarat recurs - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, recurentul
inculpat N.G.D. și recurenta parte civilă V.M.
Recursurile sunt nefondate.
Parchetul a solicitat
majorarea pedepsei cu menținerea însă a circumstanței atenuante a scuzei
provocării, fapta prezentând un pericol social ridicat și în consecință,
necesită un tratament sancționator sever, motiv de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
De asemenea, a solicitat interzicerea
unor drepturi de a alege, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, ca pedeapsă
accesorie, invocând jurisprudența C.E.D.O. în materie.
Partea civilă V.M. a
solicitat casarea celor două hotărâri și înlăturarea circumstanței atenuante a
scuzei provocării, majorarea pedepsei aplicate inculpatului și a cuantumului despăgubirilor
civile - motive de casare prev.de art. 385
9
pct. 17 și 14 C. proc.
pen.
Inculpatul N.G.D. a
solicitat reducerea pedepsei aplicate, fapta fiind săvârșită sub imperiul unei
puternice tulburări.
Din examinarea probelor
administrate în cauză, rezultă că instanțele au stabilit corect situația de
fapt și încadrarea juridică, inculpatul acționând sub imperiul unei puternice
tulburări determinată de agresiunea exercitată de victimă asupra tatălui său.
Pedeapsa de 8 ani
închisoare, sub minimul special, de 15 ani închisoare, este în măsură să
răspundă scopului preventiv educativ special și general al pedepsei, ea
reflectând pericolul social concret al faptei - infracțiuni contra vieții-
persoanei infractorului, dar și condițiile în care fapta s-a comis, astfel că
recursurile formulate de parchet, partea civilă și inculpat –în temeiul
motivului de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., sunt
nefondate.
Cât privește motivul vizând
greșita interzicere a dreptului de a alege, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a,
Curtea constată că și acesta este nefondat.
Este adevărat că interzicerea
dreptului de a alege - ca pedeapsă accesorie - nu este obligatoriu a fi aplicat
de instanță, dar judecătorul este liber în a aprecia că, în raport de fapta
comisă, condițiile săvârșirii ei, și persoana inculpatului, iar în speță,
aceasta se impunea.
Inculpatul a comis o
infracțiune gravă contra vieții, iar împrejurarea că s-a comis în stare de
provocare nu îi diminuează pericolul social generic, circumstanța atenuantă
relevată având relevanță însă sub aspectul reducerii pedepsei sub minimul
special prevăzut de lege.
Față de aceste considerente,
se constată că în mod temeinic și legal i-a fost interzis dreptul prev.de art. 64
lit. a) teza a II-a C. proc. pen., astfel că motivul de casare invocat de
procuror este nefondat.
Examinând din oficiu
temeinicia și legalitatea hotărârilor, se constată că nu există motive care să
determine casarea hotărârilor, astfel că recursurile vor fi respinse ca
nefondate, conform dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen.
Se va deduce arestarea
preventivă a inculpatului de la 27 decembrie 2007 la 1 iunie 2008.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, de recurentul
inculpat N.G.D. și de recurenta parte civilă V.M. împotriva Deciziei penale nr.
55 din 16 martie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze
cu minori și familie.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, durata arestării preventive de la 27 decembrie 2007 la 1 iunie
2009.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul M.J.L.C.
Obligă recurenta parte civilă la
plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1
iunie 2009.