ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2311/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, prin decizia nr. 169 din 22 septembrie 2008 a admis

cererea de completare a dispozitivului formulată de apelanta reclamantă pârâta

A.D.S. București în contradictoriu cu intimata pârâtă reclamanta SA I. Câlnău,

în sensul că a dispus completarea dispozitivului deciziei nr. 87 din 29 aprilie

2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, cu obligarea intimatei pârâte

reclamante SA I. Poșta Câlnău la plata penalităților de întârziere prevăzute la

art. 5.4 din contract, până la achitarea debitului, precum și la plata sumei de

672.977,095 lei TVA.

În fundamentarea acestei soluții,

s-a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 281

2

C.

proc. civ., prin aceea că în considerentele deciziei nr. 87 din 29 aprilie 2008

Curtea de Apel Ploiești a argumentat că se impune și obligarea pârâtei la plata

penalităților, fiind în culpă contractuală față de dispozițiile art. 5 pct. 4

din contractul de concesiune din 16 noiembrie 2000, până la data stingerii

debitului.

Împotriva deciziei nr. 169 din 22

septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SA I. Poșta Câlnău

care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art.

304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului și casarea deciziei atacate, cu

consecința respingerii cererii de completare a dispozitivului.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat că toate criticile expuse în motivele de recurs îndreptate contra

deciziei nr. 87 din 29 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești se

regăsesc și în prezenta cauză, întrucât penalitățile și TVA sunt accesorii al

obligației principale, care a fost contestată.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse de recurentă,

constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul

pârâtei SA I. Poșta Câlnău pentru următoarele considerente.

Este adevărat că potrivit

reglementărilor cuprinse în art. 281

2

alin. (1) C. proc. civ. dacă

prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere

principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentele, se poate

cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după

caz, apel sau recurs împotriva acestei hotărâri.

Din verificarea întregii

documentații rezultă că prin decizia nr. 87 din 29 aprilie 2008 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admis

apelul declarat de reclamanta pârâtă A.D.S. împotriva sentinței nr. 534 din 19

mai 2004 pronunțată de Tribunalul Buzău, modificată în tot această sentință și

admisă acțiunea conexă formulată de A.D.S. A fost obligată pârâta reclamantă SA

I. Câlnău să plătească reclamantei 977.224,13 lei cu titlu de redevență pe

perioada 1 ianuarie 2001 – 20 martie 2003 și suma de 1.581.040,50 lei

penalități contractuale. De asemenea s-a constatat rezilierea de drept a

contractului de concesiune din 16 noiembrie 2000 încheiat între părți și

respinsă ca nefondată acțiunea conexă formulată de pârâta reclamantă SA I. Câlnău.

De remarcat că A.D.S. prin cererea

de chemare în judecată a avut capăt de cerere la pct. 1 prin care a solicitat

obligarea SA I. Poșta Câlnău și la plata sumei de 672.977,095 lei cu titlu de

TVA iar la pct. 3 obligarea la plata penalităților prevăzute la art. 5.4 din

contractul de concesiune din 16 noiembrie 2000 până la data stingerii

debitului.

Pentru aceste rațiuni, urmează a

respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA I. Poșta Câlnău împotriva

deciziei din 22 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nicio

cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

SA I. Poșta Câlnău județul Buzău împotriva deciziei nr. 169 din 22 septembrie 2008

a Curții de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 17 iunie 2010.