ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța nr. 528/D/P/2005

din 18 decembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a învinuiților F.V. ș.a. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și art. 23 din Legea nr. 656/2002,

neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii B.R., B.I., B.E. ș.a. sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C.

pen., art. 323 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, disjungerea și

declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad în

vederea continuării cercetărilor pentru infracțiunile de evaziune fiscală,

asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și exercitarea unui comerț în

favoarea unor societăți constituite în țară, față de învinuiți.

Prin Ordonanța din 30

aprilie 2009 a procurorului șef direcție de la Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., în temeiul dispozițiilor art. 275-278

1

C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de numiții M.G. și M.K.

împotriva ordonanței nr. 528/D/P/2005 din 18 decembrie 2008 a D.I.I.C.O.T. –

Structura Centrală, ca neîntemeiată.

Împotriva soluțiilor dispuse prin Ordonanța nr. 528/D/P/2005 din 18

decembrie 2005 au formulat plângere petiționarii M.G. și M.K., care au fost

înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând lucrările

dosarului, Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc.

pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale persoana vătămată

și orice alte persoane ale căror interese au fost vătămate pot face plângere în

termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de

rezolvare, potrivit art. 277-278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanța

căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă

instanță.

Pe de altă parte, Înalta

Curte de Casație și Justiție judecă, în primă instanță, în baza art. 29 pct. 1 C.

proc. pen., infracțiunile săvârșite de senatori și deputați, de membrii

Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Curții de Conturi,

de mareșali, amirali, generali și chestori, de șefii cultelor religioase cu

rangul de arhiereu, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii ori de

judecătorii de la instanța supremă și de la curțile de apel și de procurorii de

la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Având în vedere că

persoanele împotriva cărora petenții au formulat plângere nu fac parte din

categoriile de persoane prevăzute de textul de lege menționat anterior,

plângerea adresată direct Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost greșit

îndreptată.

Împrejurarea că în cauză

cercetările penale au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. nu influențează stabilirea competenței de

soluționare a prezentei plângeri, deoarece competența Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție nu se suprapune peste cea a instanței

corespunzătoare, atunci când este vorba despre cauze cercetate de structuri

specializate, respectiv D.I.I.C.O.T. sau D.N.A.

În consecință, Curtea,

constatând că plângerea formulată de petiționari nu este de competența sa, în

temeiul art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen., urmează a-și declina

competența de soluționare a plângerii în favoarea Tribunalului Caraș Severin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Declină competența de soluționare a plângerii

formulată de petiționarii M.G. și M.C. împotriva ordonanței nr. 528/D/P/2005

din 18 decembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție – D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, în favoarea Tribunalului Caraș

Severin.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18

ianuarie 2010.