ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin rezoluția nr. 205/P/2008, Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, a dispus
neînceperea urmăririi penale față de V.E.G. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 6 și art.
7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, modificată și față de R.S.V. sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la
art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, modificată, întrucât faptele
nu există, neînceperea urmăririi penale față de V.E.G. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzută de art. 17 lit. b), art. 17 lit. c) și art. 17 lit. d)
din Legea nr. 78/2000, modificată întrucât nu sunt întrunite elementele
constitutive ale acestor infracțiuni; s-a dispus disjungerea cauzei și
declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel București, față de V.E.G. (fost prim procuror adjunct la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu) sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 265 C. pen. și art. 289 C. pen. și față de
numiții R.V.R., S.S.G., P.M. și S.I. (membri în Consiliul de administrație,
respectiv membrii ai comisiei de licitație din cadrul SC D. SA) sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 214 alin. (2) C. pen., art. 215 alin.
(1) și (2) C. pen. și art. 290 C. pen.:
În temeiul art. 278 C. proc. pen. petentul a formulat
plângere iar prin ordonanța nr. 127/II/2/2009 procurorul șef al Secției de
combatere a corupției, Direcția Națională Anticorupție, a infirmat soluțiile de
la punctul 3 din ordonanța nr. 205/P/2008 din 25 februarie 2009 având ca obiect
disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, menținerea soluțiilor de
neîncepere a urmăririi penale de la punctele 1 și 2 din aceeași ordonanță.
împotriva ordonanței nr. 205/P/2008 din data de 12 martie 2009,
pronunțată de Secția de Combatere a Corupției din cadrul DNA, a formulat
plângere petentul, în temeiul art. 278
1
C. proc. pen.
În ședința publică de la 26 iunie 2009 reprezentantul
parchetului a invocat excepția necompetenței Înaltei Curți de Casație și
Justiție, față de împrejurarea că intimatul V.E.G. a avut funcția de prim
procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Excepția invocată este fondată.
Conform art. 278
1
C. proc. pen.
plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a
ordonanței ori după caz, a rezoluției de casare, de scoatere de sub urmărire
penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror se judecă de
instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii competența să judece cauza în primă
instanță.
Î
n temeiul art. 28
1
Curtea de Apel
judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele
care funcționează pe lângă tribunale.
Î
n consecință, competența de soluționare a
cauzei revine Curții de Apel București, instanță căreia îi va fi trimisă cauza,
conform art. 42 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H
O T Ă R Ă Ș T E
Trimite cauza, privind pe petiționarul S.D.P.,
spre competentă soluționare Curții de Apel București.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 26 iunie 2009.