ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1249/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 184/F din 16 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală, în Dosarul nr. 783/44/2008 s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiționara SC P.F. SRL Galați împotriva rezoluției nr. 153/P/2007 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Secția de combatere a corupției. A fost obligată petiționara la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

- Serviciul teritorial Galați în data de 14 decembrie 2007, petiționarul U.P. în calitate de reprezentant al SC P.F. SRL, a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraților procurori S.A.R. și D.V. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, administratorul judiciar M.C., D.M. - funcționar în cadrul D.G.F.P. Galați și lichidatorul judiciar Z.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 248 C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., art. 264 C. pen. și fapte de corupție. Procedându-se la audierea petiționarului de către organele de urmărire penală, acesta a arătat că în cursul anului 2005, a depus două plângeri la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a numitei D.M.

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. și art. 246 C. pen. și pentru M.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. Dosarele la care petiționarul a făcut referire au fost conexate sub nr. 5085/2004, fiind repartizate spre soluționare magistratului procuror S.A.R. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați. Cu privire la faptele de corupție, petiționarul nu a putut indica în ce constau acestea, când au fost săvârșite, probele depuse neavând legătură la pretinsele infracțiuni. În atare condiții, constatându-se incidența dispozițiilor art. 228 alin. (4) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii S.A.R., D.V., M.C., Z.C.

și D.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, art. 256 C. pen. raportat la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și art. 257 alin. (1) C. pen. A fost disjunsă cauza față de aceiași făptuitori pentru celelalte infracțiuni, dispunându-se trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. Prin rezoluția nr. 139/II-2/2008 din 20 martie 2008 dată de procurorul șef al Secției de combatere a corupției din cadrul D.N.A. s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petiționara SC P.F. SRL Galați. În temeiul dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., petiționarul a formulat plângere la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Galați.

Instanța de fond a reținut, în esență, că din actele premergătoare nu se desprinde săvârșirea vreunei fapte de corupție. Ca atare, plângerea formulată împotriva soluției procurorului a fost apreciată ca fiind neîntemeiată. Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond, a formulat recurs petiționara SC P.F. SRL Galați prin administrator U.P., invocând ca și motiv de critică, faptul că dosarul a fost soluționat fără ca organele de urmărire penală să finalizeze cercetările cu privire la înscrisurile ce au fost depuse în Dosarul nr. 783/44/2008. De asemenea, se invocă încălcarea dreptului la apărare, întrucât în data de 16 octombrie 2009, administratorul societății s-a aflat în imposibilitatea de prezentare în fața instanței, întrucât la aceeași dată, a fost prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înalta Curte, examinând recursul prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: Plângerea reglementată de dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., are natura juridică a unei căi de atac îndreptată împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror. Pentru verificarea aspectelor invocate de petiționar, legea procesual penală permite ca, înainte de a dispune începerea urmăririi penale, să fie administrate acte premergătoare. Rolul efectuării actelor premergătoare îl constituie preîntâmpinarea începerii urmăririi penale în cazuri nejustificate, eliminându-se astfel posibilitatea apariției acelui cadru legal în care pot fi dispuse anumite măsuri procesuale care, în final, s-ar dovedi nejustificate.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că nu există indicii care să contureze săvârșirea de către făptuitori a vreunei infracțiuni de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000. De altfel, petiționarul nu a putut indica nici în plângerea inițială și nici ulterior, când a fost audiat de către organele de urmărire penală, în ce constau faptele pretins a fi fost săvârșite. Cât privește critica invocată în recurs, în sensul că instanța de fond a soluționat plângerea fără ca parchetul să finalizeze cercetările, se impune a se reține că potrivit dispozițiilor art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., plângerea se verifică pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor noi prezentate de părți.

Ca atare, în această procedură specială, administrarea de probe nu este permisă, părțile pot doar să depună înscrisurile pe care le apreciază ca fiind utile cauzei. Nici critica invocată de petiționar în sensul încălcării de către instanța de fond a dispozițiilor art. 6 C. proc. pen., nu este întemeiată, deoarece în raport de obiectul cauzei și față de dispozițiile art. 171 C. proc. pen., asistența juridică nu este obligatorie, petiționarul având posibilitatea să-și angajeze apărător și să se prezinte la termenul fixat pentru judecarea cauzei. Faptul că la termenul din 16 octombrie 2009 când au avut loc dezbaterile, petiționarul nu a fost prezent, lipsa acestuia nu a împiedicat judecarea cauzei în condițiile legii.

Acesta nu a justificat lipsa și nici nu a cerut amânarea cauzei. Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul declarat de petiționara SC P.F. SRL Galați prin administrator U.P. împotriva Sentinței penale nr. 184/F din 16 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara SC P.F. SRL prin administrator unic U.P., împotriva Sentinței penale nr. 184/F din 16 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2010.