ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 786/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2267 din 6 octombrie 2008 a Tribunalului Tulcea, secția civilă, comercială și contencios administrativ, a fost respinsă contestația reclamantei SC A. SRL împotriva pârâtului C.L. Smârdan, județul Tulcea ca nefondată și s-a stabilit că pentru anul 2006 contestatoarea trebuie să plătească impozit pentru folosința terenului pentru că nu s-au achitat obligațiile fiscale iar pentru faptul că nu a fost plătit până în anul 2008, s-au calculat și majorări de întârziere.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea SC A. SRL, iar Curtea de Apel Constanța, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat ca nefondat prin decizia civilă nr. 128 din 1 aprilie 2009. În motivarea sentinței s-a reținut că suprafața de teren în litigiu nu poate fi considerată, prin natura sa, improprie agriculturii și nici ca fiind ocupată de iaz sau baltă atâta timp cât ea a fost utilizată în anul 2007 cu destinație agricolă, fiind impusă ca atare, or, este cert că scutirea de impozit operează doar pentru acele situații strict și limitativ prevăzute de lege, situație în care terenul deținut de reclamantă în baza contractului de asociere încheiat cu C.N.A.F.P.

și utilizat de aceasta cu destinație agricolă nu poate fi încadrat. SC A. SRL a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 128 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța, invocând dispozițiile art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ. Referitor la motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se arată că decizia nr. 128 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța este potrivnică sentinței civile nr. 360 din 11 iunie 2008 a Judecătoriei Măcin ce a avut ca obiect anularea somației de plată nr. 1172 din 21 aprilie 2008 și a titlului executoriu aferent, respectiv nr. 1165 din 18 aprilie 2008, sentința fiind motivată pe încălcarea art. 257 din Legea nr. 571/2003. Referitor la cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc.

civ., nu au fost invocate motivele care ar determina incidența acestuia. Cererea de revizuire a fost înregistrată sub nr. 3836/1/2009 la secția civilă și de proprietate intelectuală iar prin încheierea nr. 8654 din 23 octombrie 2009 a acestei secții a fost scoasă cauza de pe rol și înaintată Secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție unde cererea a fost înregistrată sub nr. 9187/1/2009. S-a dispus atașarea dosarului nr. 405/253 din 6 mai 2008 al Judecătoriei Măcin, dosar în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 360 din 11 iunie 2008. A fost formulată cerere de suspendare a executării silite iar prin încheierea din 10 decembrie 2009, în baza art. 325 raportat la art. 403 alin. (4) C. proc.

civ., a fost respinsă cererea pentru neplata cauțiunii. După examinarea încheierii de revizuire și a hotărârilor invocate, Înalta Curte constată următoarele: - Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, reclamanta SC A. SRL, în temeiul art. 205 din O.G. nr. 92/2003, a formulat contestație împotriva: - deciziei de impunere nr. 3132 din 31 decembrie 2007; - a înștiințării de plată nr. 628 din 4 martie 2008; - a somației nr. 1172 din 21 aprilie 2008; - a titlului executoriu nr. 1165 din 18 aprilie 2008; - a adresei de soluționare a contestației nr. 1093 din 21 aprilie 2008 emise de C.L. Smârdan pentru suma de 22.800 lei reprezentând impozit pe teren pe anul 2006 și majorări de întârziere în sumă de 11.987 lei.

Tribunalul Tulcea, secția civilă, comercială și contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2267 din 6 octombrie 2008, a respins contestația, ca nefondată, reținându-se că dispozițiile art. 257 din Legea nr. 571/2003 nu sunt aplicabile în cauză și contestatoarea trebuie să plătească impozit pentru folosința terenului și pentru anul 2006 și majorări de întârziere pentru neplata acestuia. Sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 128/ CA din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. - Prin cererea adresată Judecătoriei Măcin, cu aceeași motivare cu cererea adresată Tribunalului Tulcea, SC A. SRL a formulat contestație împotriva somației de plată nr. 1172 din 21 aprilie 2008 și titlului executoriu nr. 1165 din 18 aprilie 2008, ambele emise de C.L.

Smârdan, în baza art. 172 din O.G. nr. 92/2003. Prin sentința civilă nr. 360 din 11 iunie 2008 a Judecătoriei Măcin a fost admisă contestația la executare și a dispus anularea titlului executoriu nr. 1165 din 18 aprilie 2008 și a somației de plată nr. 1172 din 21 aprilie 2008 emise de C.L. Smârdan, județul Tulcea cu motivarea că titlul executoriu a fost emis fără respectarea prevederilor art. 141 raportat la art. 43 C. proc. fisc. Această sentință a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 575 din 10 septembrie 2008 a Tribunalului Tulcea, secția civilă, comercială și contencios administrativ, prin care a fost respins recursul C.L. Smârdan, ca tardiv formulat. Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge cererea de revizuire pentru următoarele considerente: Revizuirea este o care extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor irevocabile, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de aceleași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate; aceste dispoziții se aplică și în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. Invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul legal anterior enunțat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: - Există hotărâri definitive contradictorii. Textul nu distinge, ceea ce înseamnă că această condiție este îndeplinită chiar dacă prin hotărârile potrivnice nu s-a rezolvat fondul.

Este necesar, însă, ca ambele hotărâri să fie pronunțate ori pe considerente procedurale ori pe fond, pentru că dacă una este pronunțată în temeiul unei excepții procesuale, iar cealaltă este pronunțată în fond, nu există contrarietatea susceptibilă să facă admisibilă revizuirea. - Hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Ca atare, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză care sunt elementele lucrului judecat. - Hotărârile să fie date în dosare diferite. Revizuirea nu este admisibilă dacă hotărârile contradictorii au fost pronunțate în aceeași cauză, pe parcursul mai multor cicluri procesuale, determinate de căile de atac exercitate de părți. - În al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei.

Dacă instanța sesizată cu cea de-a doua acțiune a respins excepția autorității de lucru judecat, această apărare nu mai poate fi reiterată pe calea revizuirii, deoarece s-ar opune tocmai puterea de lucru judecat a hotărârii date asupra primei acțiuni. - Să se ceară anularea celei de a doua hotărâri. Condițiile indicate trebuie îndeplinite cumulativ, iar neîndeplinirea uneia dintre condiții duce la respingerea cererii de revizuire. În speță, chiar dacă sunt îndeplinite unele dintre acestea, nu este îndeplinită condiția ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Așa cum am arătat, această condiție presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.

Chiar dacă în ambele dosare părți sunt SC A. SRL și C.L. Smârdan, obiectul ambelor dosare este o contestație, obiectul nu este identic și nici cauza. În dosarul nr. 1026/88/2008 al Tribunalului Tulcea, contestația a fost formulată în temeiul art. 205 și urm. C. proc. fisc., iar cel aflat pe rolul Judecătoriei Măcin a fost o contestație, dar la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 172 și urm. C. proc. fisc. Pentru că nu este îndeplinită această condiție, nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și cererea de revizuire va fi respinsă ca inadmisibilă. Nefiind indicate motivele pentru care a fost invocat și cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc.

civ., nu pot fi analizate condițiile cerute de acest caz.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de SC A. SA Constanța împotriva deciziei nr. 128 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2010.