ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2010

HOTĂRÂRE
20.01.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

contestație în anulare Prin decizia nr. 3621 din 22 octombrie 2008,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat,

recursul

declarat de C.C. Mangalia împotriva sentinței civile nr. 79/CA din 28

ianuarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a pronunța această

soluție, Înalta Curte a reținut că instanța de fond, Curtea

de Apel Constanța întemeiat și legal a respins, ca tardive,

acțiunile conexe formulate de reclamantă prin care se solicită

constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de

proprietate seria M.08 nr. 0727 din 3 august 1999 emis de A.N.T. în favoarea SC

N.O. SRL Neptun cu privire la terenul în suprafață de 18.308,95 mp,

situat în Mangalia, județul Constanța.

În acest sens, instanța de recurs a

reținut că este corectă aprecierea Curții de apel în sensul

că acțiunea a fost introdusă cu nerespectarea termenului de 1 an

de la data emiterii actului administrativ atacat, astfel cum se prevedea în cuprinsul

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data

sesizării instanței de contencios administrativ.

Instanța de recurs a reținut că

soluția dată excepției de tardivitate este legală și

în raport de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel

cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 262/2007, potrivit

cărora, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ

individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni,

dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului sau data

luării la cunoștință de acesta. Sub acest aspect,

instanța de recurs a reținut că termenul de 1 an se calculează

de la data de 10 august 1999 când dreptul de proprietate atestat în favoarea SC

N.O. SRL Neptun prin certificatul contestat de a fost înscris în C.F. nr. 24N a

localității Mangalia, nr. cadastral 2, în baza încheierii nr. 79 din

10 august 1999, când dreptul real al societății respective a devenit

opozabil erga omnes prin îndeplinirea formalităților de publicitate

imobiliară.

Astfel, instanța de recurs a mai reținut

că, în raport cu data de 10 august 2009, la data introducerii

acțiunii (14 iunie 2005) se împlinise termenul de 1 an, calculat în

condițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost

completată și modificată prin Legea nr. 262/2007. Totodată,

instanța a apreciat că nu poate fi primită susținerea recurentei

în sensul că termenul de 1 an trebuia să fie calculat de la data

comunicării adresei nr. 17756 din 13 iunie 2005 emisă de

Primăria municipiului Mangalia.

Împotriva deciziei nr. 3621 din 22 octombrie 2008 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în

anulare contestatoarea C.C. Mangalia, în temeiul art. 318 C. proc. civ.

În motivarea contestației în

anulare, contestatoarea susține, în esență, că

instanța de recurs a omis din greșeală să analizeze

existența erorii invocată pe calea recursului și a

acțiunilor conex cu referire la modalitatea în care SC N.O. SRL și-a

modificat hotarele proprietății în daune vecinilor săi, cu

ocazia emiterii și înscrierii în cartea funciară a certificatului de

atestare a dreptului de proprietate a cărui anulare a fost solicitată

în cauză.

Contestatoarea reiterează aspectele

din cererea de recurs referitoare la faptul că introducerea în termenul

legal a acțiunilor conexe în contencios administrativ trebuia să fie

apreciată în funcție de data adresei nr. 17756 din 13 iunie 2005 a

Primăriei, iar nu în raport cu data înscrierii în cartea funciară a

dreptului de proprietate atestat în favoarea societății respective

prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat.

anulare

Analizând contestația în anulare, prin prisma

motivelor invocate și ținând cont de normele procedurale aplicabile

în materie, Curtea reține următoarele:

În cauză, contestatoarea invocă drept temei

al contestației în anulare prevederile art. 318 C. proc. civ.

Contestația în anulare reglementată de art.

318 C. proc. civ. este o cale extraordinară de atac, de retractare,

admisibilă numai în condițiile expres și limitativ

prevăzute de textele procedurale respective, și anume în următoarele

situații:

-

când dezlegarea dată este rezultatul unei

greșeli materiale (art. 318 teza întâi);

- când instanța, respingând recursul

sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare (art. 318 teza a

2-a).

Așa fiind, atunci când este învestită cu o

contestație în anulare, instanța are a verifica în primul rând

dacă motivele invocate de contestator se încadrează în

situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 318 C. proc.

civ.

Sub acest aspect, Curtea urmează a reține

că motivele invocate de contestatoarea C.C. Mangalia constituie în fapt

critici legate de soluțiile pronunțate în fond și în recurs în

sensul constatării faptului că acțiunile conexe au fost

formulate tardiv de către reclamantă în raport cu dispozițiile

art. 11 din Legea nr. 554/2004 și data emiterii actului administrativ,

respectiv data înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate

atestate prin certificat, iar nicidecum vreuna dintre situațiile

prevăzute de art. 318 C. proc. civ.

Totodată, Curtea reține că în decizia

atacată nu poate fi identificată o omisiune de cercetare a vreunuia

dintre motivele de recurs, în sensul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.,

întrucât instanța de recurs a examinat cauza atât prin prisma motivelor de

recurs formulate, cât și în raport cu prevederile art. 304

1

C.

proc. civ. (sub toate aspectele), răspunzând punctual susținerilor

recurentei în combaterea excepției tardivității, ajungând la

concluzia că sentința pronunțată de Curtea de apel și

atacată cu recurs este legală și temeinică.

Pentru motivele arătate, Curtea va respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de C.C. Mangalia,

pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 318 C. proc. civ.

Respinge contestația în anulare

formulată de C.C. Mangalia cu privire la decizia nr. 3621 din 22 octombrie

2008 a

Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal

,

ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84992)
privire la terenul în suprafață de 18.308,95 mp, situat în Mangalia, județul Constanța. Curtea de Apel Constanța – Secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal a dispus conexarea dosarului nr.474/CA/2005 la do
ÎCCJ 2007-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 828/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 14 iunie 2005, reclamanta SC C.M. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Transpor
ÎCCJ 2007-06-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3180/2007
ntei U.J.C.M. Constanța. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta U.J.C.M. Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, recurenta a susținut în esență că „în calitate de terț de bună credință față de ac
ÎCCJ 2023-06-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3250/2023
ă că instanța de fond a respins în mod corect excepția decăderii reclamantei din dreptul de a formula acțiunea prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, avân
ÎCCJ 2008-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1707/2008
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 66 /CA din 22 ianuarie 2008, pronunțată în Dosar nr. 491/118/2006, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și flu
Sursă