ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra contestației în anulare de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Hotărârea atacată cu
contestație în anulare Prin decizia nr. 3621 din 22 octombrie 2008,
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondat,
recursul
declarat de C.C. Mangalia împotriva sentinței civile nr. 79/CA din 28
ianuarie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ
și fiscal.
Pentru a pronunța această
soluție, Înalta Curte a reținut că instanța de fond, Curtea
de Apel Constanța întemeiat și legal a respins, ca tardive,
acțiunile conexe formulate de reclamantă prin care se solicită
constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de
proprietate seria M.08 nr. 0727 din 3 august 1999 emis de A.N.T. în favoarea SC
N.O. SRL Neptun cu privire la terenul în suprafață de 18.308,95 mp,
situat în Mangalia, județul Constanța.
În acest sens, instanța de recurs a
reținut că este corectă aprecierea Curții de apel în sensul
că acțiunea a fost introdusă cu nerespectarea termenului de 1 an
de la data emiterii actului administrativ atacat, astfel cum se prevedea în cuprinsul
art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data
sesizării instanței de contencios administrativ.
Instanța de recurs a reținut că
soluția dată excepției de tardivitate este legală și
în raport de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel
cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 262/2007, potrivit
cărora, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ
individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni,
dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului sau data
luării la cunoștință de acesta. Sub acest aspect,
instanța de recurs a reținut că termenul de 1 an se calculează
de la data de 10 august 1999 când dreptul de proprietate atestat în favoarea SC
N.O. SRL Neptun prin certificatul contestat de a fost înscris în C.F. nr. 24N a
localității Mangalia, nr. cadastral 2, în baza încheierii nr. 79 din
10 august 1999, când dreptul real al societății respective a devenit
opozabil erga omnes prin îndeplinirea formalităților de publicitate
imobiliară.
Astfel, instanța de recurs a mai reținut
că, în raport cu data de 10 august 2009, la data introducerii
acțiunii (14 iunie 2005) se împlinise termenul de 1 an, calculat în
condițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost
completată și modificată prin Legea nr. 262/2007. Totodată,
instanța a apreciat că nu poate fi primită susținerea recurentei
în sensul că termenul de 1 an trebuia să fie calculat de la data
comunicării adresei nr. 17756 din 13 iunie 2005 emisă de
Primăria municipiului Mangalia.
Contestația în anulare
Împotriva deciziei nr. 3621 din 22 octombrie 2008 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație în
anulare contestatoarea C.C. Mangalia, în temeiul art. 318 C. proc. civ.
În motivarea contestației în
anulare, contestatoarea susține, în esență, că
instanța de recurs a omis din greșeală să analizeze
existența erorii invocată pe calea recursului și a
acțiunilor conex cu referire la modalitatea în care SC N.O. SRL și-a
modificat hotarele proprietății în daune vecinilor săi, cu
ocazia emiterii și înscrierii în cartea funciară a certificatului de
atestare a dreptului de proprietate a cărui anulare a fost solicitată
în cauză.
Contestatoarea reiterează aspectele
din cererea de recurs referitoare la faptul că introducerea în termenul
legal a acțiunilor conexe în contencios administrativ trebuia să fie
apreciată în funcție de data adresei nr. 17756 din 13 iunie 2005 a
Primăriei, iar nu în raport cu data înscrierii în cartea funciară a
dreptului de proprietate atestat în favoarea societății respective
prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat.
Soluția dată contestației în
anulare
Analizând contestația în anulare, prin prisma
motivelor invocate și ținând cont de normele procedurale aplicabile
în materie, Curtea reține următoarele:
În cauză, contestatoarea invocă drept temei
al contestației în anulare prevederile art. 318 C. proc. civ.
Contestația în anulare reglementată de art.
318 C. proc. civ. este o cale extraordinară de atac, de retractare,
admisibilă numai în condițiile expres și limitativ
prevăzute de textele procedurale respective, și anume în următoarele
situații:
-
când dezlegarea dată este rezultatul unei
greșeli materiale (art. 318 teza întâi);
- când instanța, respingând recursul
sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare (art. 318 teza a
2-a).
Așa fiind, atunci când este învestită cu o
contestație în anulare, instanța are a verifica în primul rând
dacă motivele invocate de contestator se încadrează în
situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 318 C. proc.
civ.
Sub acest aspect, Curtea urmează a reține
că motivele invocate de contestatoarea C.C. Mangalia constituie în fapt
critici legate de soluțiile pronunțate în fond și în recurs în
sensul constatării faptului că acțiunile conexe au fost
formulate tardiv de către reclamantă în raport cu dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 554/2004 și data emiterii actului administrativ,
respectiv data înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate
atestate prin certificat, iar nicidecum vreuna dintre situațiile
prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
Totodată, Curtea reține că în decizia
atacată nu poate fi identificată o omisiune de cercetare a vreunuia
dintre motivele de recurs, în sensul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.,
întrucât instanța de recurs a examinat cauza atât prin prisma motivelor de
recurs formulate, cât și în raport cu prevederile art. 304
1
C.
proc. civ. (sub toate aspectele), răspunzând punctual susținerilor
recurentei în combaterea excepției tardivității, ajungând la
concluzia că sentința pronunțată de Curtea de apel și
atacată cu recurs este legală și temeinică.
Pentru motivele arătate, Curtea va respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de C.C. Mangalia,
pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 318 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare
formulată de C.C. Mangalia cu privire la decizia nr. 3621 din 22 octombrie
2008 a
Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal
,
ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2010.