ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3180/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: U.J.C.M. Constanța a chemat în judecată pârâții A.N.T. și Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceștia și pe calea contenciosului administrativ, să constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M.08 nr. 0727 și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate i s-a atribuit SC N.O. SA suprafața de 779.073, 44 mp teren intravilan, deși pe o parte a acestei suprafețe se construise încă din 1975 un imobil cu destinație de spațiu comercial proprietatea reclamantei și că, SC N.O.

SA nu ar fi putut obține în proprietate acel teren deoarece nu s-a aflat niciodată în patrimoniul său, Judecătoria Sectorului 1 București prin sentința civilă nr. 18468 din 30 noiembrie 2006 a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Astfel sesizată, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 773 din 15 martie 2007 a respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de reclamanta U.J.C.M. Constanța. De asemenea, a admis excepția tardivității formulării acțiunii invocată din oficiu și pe cale de consecință a respins ca tardiv formulată acțiunea reclamantei U.J.C.M.

Constanța. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta U.J.C.M. Constanța, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, recurenta a susținut în esență că „în calitate de terț de bună credință față de actul juridic (al împroprietării) nu a avut cunoștință de faptul că, societatea în cauză a fost împroprietărită cu teren, întrucât nu a fost notificată de către aceasta sau de către Consiliul Local al Orașului Mangalia care, îi atribuise ei acest teren în folosință, fără termen și fără plată. A mai susținut că, termenul de 1 an de zile pentru sesizarea instanței ar fi trebuit calculat nu de la data împroprietării cu teren a SC N.O. SA ci, de la data când recurenta a luat efectiv cunoștință în mod legal despre acest act juridic printr-o comunicare, emanând de la părțile între care avusese loc împroprietărirea.

Recursul este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ „cererile prin care se solicită anularea unui act individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: (a; b; c;)”. La alin. (2) al acestui articol se prevede că „pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1) dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului”. Cu privire la natura juridică a acestor două termene, trebuie menționat faptul că, termenul de la alin. (1) este de prescripție iar cel de la alin. (2) de decădere.

În speță, certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M-08 nr. 0727 din 3 august 1999 a cărei anulare se solicită este un act administrativ în sensul prevăzut de dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, emis de o autoritate publică centrală, iar litigiile vizând un astfel de act sunt de competența de soluționare a curților de apel. În raport de data emiterii actului (3 august 1999) de data sesizării instanței (21 septembrie 2006), precum și de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ urmează a se constata că acțiunea reclamantei a fost formulată tardiv, urmând a fi respinsă ca atare. Examinând și din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența vreunui motiv de casare recursul declarat de U.J.C.M.

Constanța, urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de U.J.C.M. Constanța împotriva sentinței civile nr. 773 din 15 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 iunie 2007.