ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 819/2010

Deliberând asupra recursului de față pe baza

lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin

încheierea de ședință nr. 4888/281/2009 din 19 februarie 2010 - în cursul

judecării recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 4 din

13 ianuarie 2010 a Tribunalului Prahova, secția penală, ce a menținut

condamnarea în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la

furt calificat prevăzută de art. 26 rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 61 alin. (1)

teza a II-a C. pen. la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare cu executare

într-un loc de deținere în condițiile art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și b)

C. pen. – a respins ca neîntemeiată în conformitate cu dispozițiile art. 160

8a

alin. (6) rap. la art. 160

2

C. proc. pen. cererea de liberare

provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul-recurent.

Hotărând

astfel instanța de recurs a motivat că M.V. deși cererea îndeplinește

condițiile de admisibilitate în principiu prevăzute prin art. 160

2

C.

proc. pen. fiind formulată în cursul procesului penal iar infracțiunea

continuată de complicitate la furt calificat reținută în sarcina inculpatului

este pedepsită până la 18 ani închisoare - avându-se în vedere situația

juridică actuală a inculpatului recurent / statutul de recidivist post

executoriu pentru condamnări anterioare de același gen, în considerare și a

caracterului facultativ și subiectiv al măsurii procesuale solicitate se

apreciază că deținerea preventivă a acestuia este în continuare necesară pentru

asigurarea desfășurării normale a procesului și executarea pedepsei aplicate în

caz de condamnare definitivă.

2.

Recursul separat declarat de inculpatul M.V. împotriva încheierii amintite - în

conformitate cu dispozițiile speciale din art. 160

9

alin. (1) și (2)

C. proc. pen., cu solicitarea de a se reexamina situația juridică a acestuia în

sensul admiterii ca întemeiată a cererii de liberare provizorie sub control

judiciar potrivit art. 160

8a

alin. (2) C. proc. pen., este nefondat

urmând a fi respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. pentru considerentele arătate în continuare.

În

conformitate cu dispozițiile art. 160

8a

alin. (2) C. proc. pen. – a

căror aplicare în cauză este cerută de inculpat – liberarea provizorie sub

control judiciar măsură procesuală neprivativă de libertate accesorie arestării

preventive, se poate acorda de instanță în tot cursul procesului penal „în cazul

în care se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cererea

este întemeiată”:

-

avându-se în vedere și caracterul facultativ al adoptării de către instanță a

măsurii amintite – constatarea că, „cererea este întemeiată” - este funcție de

rezultatul verificării condițiilor pentru considerații ce privesc persoana

inculpatului, în sensul că se apreciază deținerea preventivă nu este absolut

necesară, iar scopurile procesului penal pot fi asigurate prin garanția pe care

o oferă persoana inculpatului și obligațiile ce se impun la liberare [în caz

contrar dispunându-se respingerea cererii potrivit art. 160

8a

alin.

(6) C. proc. pen.].

În

speță avându-se în vedere stadiul procesual actual al judecății în recurs și situația

juridică a inculpatului [condamnat în cauză la pedeapsa de 4 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în condițiile

stării de recidivă post-executorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. decurgând

din comiterea în precedent a unor fapte ilicite de același gen (că au impus și

revocarea liberării condiționate pentru un rest neexecutat de 327 zile

închisoare] este justificată constatarea făcută de curte că cererea este

neîntemeiată și implicit soluția adoptată privind respingerea solicitării

inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar în conformitate cu

dispozițiile art. 160

8a

alin. (6) C. proc. pen.

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

obligă recurentul inculpat să plătească statului suma

de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva încheierii din 19

februarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie, pronunțată în dosarul nr. 4888/281/2010.

Obligă recurentul inculpat să plătească

statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 2

martie 2010.