ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2266/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2266/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de față ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 200 din 20 mai 2011 a Tribunalului Prahova, în baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. si art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D.G., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămată M.R.C.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
A constatat că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 4 ani inchisoare si 3 ani inchisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 și 64 lit. a) și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și a arestării preventive de la 02 decembrie 2010 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventiva a inculpatului D.G..
În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin 3 lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.R., la pedeapsa de 2 ani și opt luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.R., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămata M.R.C.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
A constatat că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni, de furt calificat, în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 2 ani și opt luni inchisoare si 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani si 8 ( opt) luni închisoare.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 și 64 lit. a) și b C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta, perioada reținerii și a arestării preventive de la 02 decembrie 2010 la zi.
În temeiul art. 86
1
C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpatului A.C.R., pe durata unui termen de încercare de 4 ani si opt luni, compus din durata pedepsei rezultante aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, calculat în temeiul art. 86
2
C. pen.
În baza disp.art. 86
3
alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul a fost supus următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele care vor fi stabilite de acest serviciu;
b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, in prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea din deplasare;
c) să comunice Serviciului de Probațiune precizat schimbarea locului de muncă și justificarea acestei schimbări;
d) să comunice aceluiași serviciu de probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza disp.art. 86
3
alin. (3) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va avea și următoarele obligații:
a) să nu frecventeze locurile în care are cunoștință că locuiesc sau desfășoară activități persoanele împreuna cu care a săvârșit infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze.
b) să nu intre in legătură in mod direct sau indirect cu persoanele împreună cu care a săvârșit infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze.
În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen. și art. 86
4
C. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art. 86
3
alin. (1), 86
3
alin. (3), 83 și 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestuia.
În baza disp. art. 359 alin. (3) C. proc. pen. a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre de la data rămânerii definitive a acesteia și la Poliția Florești, județul Prahova.
În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului.
În baza disp. art. 350 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată in libertate a inculpatului A.C.R., de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 03 decembrie 2010 emis de Tribunalul Prahova in baza încheierii din 03 decembrie 2010 a aceleiași instanțe, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
A luat act ca părțile vătămate SC R. SA. si M.R.C. nu s-au constituit parti civile, prejudiciul fiind integral recuperat.
În baza art. 254 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpata D.M., la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b), c) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, fapta din data de 13 octombrie 2010.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 289 C. pen., a condamnat pe inculpata D.M. la pedeapsa de doua luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, fapta din data de 13 octombrie 2010.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 289 C. pen., a condamna pe inculpata D.M. la pedeapsa de doua luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, fapta din data de 24 mai 2010.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
A constatat că inculpata a săvârșit cele trei infracțiuni, în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 2 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, doua luni închisoare si doua luni inchisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
A aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 și 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.
În baza art. 81 C.P., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei D.M.
În baza art. 82 C. pen. termenul de încercare se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani în final acesta fiind de 4 ani.
În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatei.
În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpata D.M. a sumei de 50 lei ca beneficiu obținut in urma săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
În baza art 348 C. proc. pen. a dispus desființarea înscrisurilor falsificate de inculpata D.M., respectiv a foii de observație clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverinței medicale din data de 14 octombrie 2010 emise pe numele inculpatului C.F., a foii de observație clinică generală din 2010 întocmita pe numele inculpatului C.A. și a celor 2 adeverințe medicale întocmite pe numele inculpatului C.A. la 24 mai 2010, respectiv 23 august 2010.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpații D.G., A.C. și D.M. la plata sumei de cate 1.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că, prin rechizitoriul nr. 618/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților :
- A.C.R., pentru săvârșirea infracțiunilor:
- furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), e), g) și i) și alin. (3) lit. h) din C. pen. faptă din data de 22/23 august 2010.
- furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), g) și i) din C. pen. faptă din data de 11/12 noiembrie 2010, ambele cu aplicarea prevederilor art. 33, lit. a) din C. pen.
- D.G., pentru săvârșirea infracțiunilor:
- furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), e), g) și i) și alin. (3) lit. h) din C. pen. faptă din data de 22/23 august 2010.
- furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), g) și i) din C. pen. faptă din data de 11/12 noiembrie 2010, toate cu aplicarea prevederilor art. 33, lit. a) și art. 37 lit. b) din C. pen.
- D.M., pentru săvârșirea a doua infracțiuni de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și a unei infracțiuni de luare de mita prev.de art. 254 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reținut in actul de sesizare ca, in noaptea de 22/23 august 2010, inc. A.C.R. împreună cu coinculpații C.C.C. și D.G., în baza unei înțelegeri anterioare, s-au deplasat pe D.C 133 Telega-Buștenari, zona Grăușari, unde prin escaladare, au secționat un cablu telefonic în funcțiune, amplasat pe stâlpi, aparținând SC R. SA
Urmare a sesizării telefonice formulate de Dispeceratul SC R. SA cu privire la faptul că în zona respectivă s-a primit o semnalare referitoare la avarierea rețelei de cablu telefonic, la fata locului s-au deplasat organele de poliție, care au procedat la cercetarea locului faptei.
Cu această ocazie, la o distanță de aproximativ 300-400 metri, organele de poliție au depistat autoturismul, condus de inculpatul A.C.R. și având ca ocupanți pe coinculpații D.G. și C.C.C.
În urma examinării autoturismului, lucrătorii de poliție au depistat în acesta un fierăstrău tip bomfaier cu mâner din lemn, un cuțit tip pumnal, un fes de culoare neagră cu două orifîcii tăiate prin decupare, tip cagulă, o foarfecă de tăiat fier tip gură de lup, care pun în evidență intențiile cu care inculpații se aflau la acea oră și în acel loc, fila 115-127, vol. V.
De asemenea, la locul săvârșirii faptei, a fost descoperit cablul telefonic care a fost secționat anterior de către inculpați și abandonat de către aceștia la vederea organelor de poliție, de pe care au fost ridicate urme papilare.
Din adresa SC R. SA din 23 august 2010, rezultă că porțiunea de cablu sustrasă de 40 de metri, de către inculpați, face parte dintr-o linie de telecomunicații activă, ce deservea un număr de 112 abonați, iar valoarea prejudiciului este de 2.380,91 lei. Inculpatul A. a achitat în totalitate valoarea prejudiciului. vol. V (fila 93) întrucât prejudiciul a fost recuperat, societatea sus menționată nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, fila 90, vol. V.
S-a mai arătat in cuprinsul actului de sesizare ca, la data de 12 noiembrie 2010, persoana vătămată M.R.C. a formulat plângere penală reclamând faptul că în cursul nopții de 11/12 noiembrie 2010, dintr-un garaj aflat în comuna Filipeștii de Pădure, i s-au furat mai multe bunuri în valoare totală de aproximativ 3.500 lei.
În urma cercetărilor efectuate de către organele de poliție la fața locului așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 12 noiembrie 2010, rezultă că autorii infracțiunii, pe timp de noapte, au pătruns în garajul p.v., prin efracție, în sensul că au rupt unul din lacătele care asigurau ușa garajului, iar pe celălalt l-au deschis cu o cheie potrivită, de unde au sustras mai multe bunuri, printre care și un compresor de culoare portocalie și un trimer gazon de culoare verde.
Cele două bunuri sustrase au fost vândute de către A.C.R. martorilor T.P., fila 20 vol. IV (compresor) și martorului V.L.T., vol. VI, fila 203 (trimer), de unde au fost recuperate.
Persoanei vătămată M.R.C. i-au fost prezentate bunurile ridicate de la martorii sus-menționați, ocazie cu care aceasta, fără nici un dubiu, și-a recunoscut bunurile ca fiind cele sustrase din garajul său.
Sub aspect probator, plasarea inculpaților în locul, la data și ora comiterii infracțiunii de furt calificat, rezultă din raportul încheiat de către agentul de poliție R.A., fila,227 vol. V.din care rezultă că acesta în cursul nopții a observat un autoturism, ce era staționat în dreptul imobilului din satul Dițești,
Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, instanța retine următoarea situație de fapt:
În noaptea de 22/23 august 2010, inc. A.C.R. împreună cu coinculpații C.C.C. și D.G., în baza unei înțelegeri anterioare, s-au deplasat pe D.C. Telega-Buștenari, zona G., unde prin escaladare, au secționat un cablu telefonic în funcțiune, amplasat pe stâlpi, aparținând SC R. SA
Urmare a sesizării telefonice formulate de Dispeceratul SC R. SA cu privire la faptul că în zona respectivă s-a primit o semnalare referitoare la avarierea rețelei de cablu telefonic, la fața locului s-au deplasat organele de poliție, care au procedat la cercetarea locului faptei.
Cu această ocazie, la o distanță de aproximativ 300-400 metri, organele de poliție au depistat autoturismul, condus de inculpatul A.C.R. și având ca ocupanți pe coinculpații D.G. și C.C.C.
În urma examinării autoturismului, lucrătorii de poliție au depistat în acesta un fierăstrău tip bomfaier cu mâner din lemn, un cuțit tip pumnal, un fes de culoare neagră cu două orificii tăiate prin decupare, tip cagulă, o foarfecă de tăiat fier tip gură de lup, care pun în evidență intențiile cu care inculpații se aflau la acea oră și în acel loc.
De asemenea, la locul săvârșirii faptei, a fost descoperit cablul telefonic care a fost secționat anterior de către inculpați și abandonat de către aceștia la vederea organelor de poliție, de pe care au fost ridicate urme papilare.
Potrivit raportului de constatare tehnico științifică dactiloscopică din 30 septembrie 2010, urmele papilare ridicate cu ocazia investigării tehnico științifice a locului faptei în cauza privind furtul de cablu telefonic în dauna SC R. SA la data de 22/23 august 2010 au fost create de către inculpații A.C.R. și D.G.
Fiind audiat la data de 23 august 2010, imediat după comiterea faptei, inculpatul A.C.R. a recunoscut parțial modul de operare, precizând modul în care coinculpatul C.C.C. a participat la comiterea faptei,
De asemenea, inculpatul D.G., în declarația dată la data de 23 august 2010 prezintă în mod detaliat modul de operare și participarea efectivă a inculpatului C.C.C. la comiterea faptei descrise.
Relevant sub aspectul participației inculpatului Arsesenescu este și împrejurarea că acesta a achitat în totalitate valoarea prejudiciului, fapt dovedit cu chitanța din data de 25 august 2010, Din adresa SC R. SA, din 23 august 2010, rezultă că porțiunea de cablu de 40 de metri ce a fost sustrasă, de către inculpați, face parte dintr-o linie de telecomunicații activă, ce deservea un număr de 112 abonați, iar valoarea prejudiciului este de 2.380,91 lei. întrucât prejudiciul a fost recuperat, SC R. SA a precizat ca nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.
La data de 12 noiembrie 2010, persoana vătămată M.R.C. a formulat plângere penală reclamând faptul că în cursul nopții de 11/12 noiembrie 2010, dintr-un garaj aflat în comuna Filipeștii de Pădure, i s-au furat mai multe bunuri în valoare totală de aproximativ 3 500 lei.
În urma cercetărilor efectuate de către organele de poliție la fața locului așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 12 noiembrie 2010, rezultă că autorii infracțiunii, pe timp de noapte, au pătruns în garajul p.v., prin efracție, în sensul că au rupt unul din lacătele care asigurau ușa garajului, iar pe celălalt l-au deschis cu o cheie potrivită, de unde au sustras mai multe bunuri, printre care și un compresor de culoare portocalie și un trimer gazon de culoare verde.
Cele două bunuri sustrase au fost vândute de către A.C.R. martorilor T.P., și V.L.T. de unde au fost recuperate.
Persoanei vătămată M.R.C. i-au fost prezentate bunurile ridicate de la martorii sus-menționați, ocazie cu care aceasta, fără nici un dubiu, și-a recunoscut bunurile ca fiind cele sustrase din garajul său.
Sub aspect probator, plasarea inculpaților în locul, data și ora comiterii infracțiunii de furt calificat, rezultă din raportul încheiat de către agentul de poliție R.A., fila, 227 vol. V.din care rezultă că acesta în cursul nopții a observat un autoturism, ce era staționat în dreptul imobilului din satul Dițești, locul de unde au fost sustrase bunurile.
Mai mult decât atât subofițerul de poliție a procedat la legitimarea conducătorului auto, în persoana inculpatului A., care a prezentat o legitimație tip M.A.I.
Din interceptările telefonice realizate la 12 noiembrie 2010, ora 00:19, rezultă fără echivoc modul de operare în sensul că în timp ce A.C. asigura paza, inculpatul D.G. și făptuitorul E.L.D. au pătruns în garajul părții vatamane de unde au sustras bunurile.
Mai mult decât atât, din interceptarea din 18 noiembrie 2010, ora 12:47, rezultă că inculpatul A.C., aflând că a fost reclamat furtul compresorului, solicita acte în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a bunului.
În ceea ce privește pe inculpata D.M. în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Băicoi la data de 13 octombrie 2010 aceasta a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei drept pentru care în baza aceleiași rezoluții infracționale a întocmit în fals, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, foaia de observație clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverința medicala din data de 14 octombrie 2010, în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului ca, inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orășenesc Băicoi Secția Infecțioase in perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta", Adeverința medicala falsificata a fost folosită de către inculpatul C.F. în Dosarul nr 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploiești, la termenul din 14 octombrie 2010, data la care cauza a fost amânata pentru acest motiv.
Inculpata D.M. a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, precizând că a procedat la internarea fictivă a inculpatului C.F., întocmind în fals atât foaia de observația clinică, cât și adeverința medicală, știind că aceasta din urmă, urmează a fi folosită de inculpat pentru amânarea judecării unei cauze la Tribunalul Prahova, drept pentru care a primit suma de 50 lei.
Din declarația martorilor D.M., Z.M.G. și I.R., rezultă fără echivoc, că învinuita D.M. a falsificat documentele mai sus menționate, iar inculpatul nu a rămas nici un moment internat în spital, nu i s-a atribuit pat și nu a fost alocat la hrană.
Împrejurarea că inculpatul nu a rămas internat efectiv în spital pe perioada înscrisă în foaia de observație, rezultă atât din procesul verbal încheiat de către organele de poliție la 14 octombrie 2010, care atestă că inculpatul C.F. a fost văzut la sediul parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, în jurul orelor 17:15, cât și din formularul de consimțământ în vederea tratamentului, completat la data de 13 octombrie 2010, care nu este semnat de inculpat.
La data de 23 mai 2010 inculpata D.M., în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Băicoi, a întocmit în fals, a parafat și a semnat foaia de observația clinică generală din 2010, pe numele inculpatului C.A., consemnând împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că acesta suferă de gastroenterocolita acută, care să permită internarea inculpatului pentru intervalul 23-25 mai 2010, în scopul întocmirii în fals a adeverinței medicale din 24 mai 2010, care atesta în mod mincinos că inculpatul C.A. se afla internat în spital, adeverință folosită de acesta în Dosarul nr. 4042/105/2008, aflat pe rolul tribunalului Prahova, unde prin încheierea din data de 25 mai 2010 s-a dispus amânarea cauzei.
Totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, învinuita a eliberat o altă adeverință la data de 21 august 2010, aceluiași inculpat, pe care acesta a folosit-o în Dosarul nr. 4042/P/2008 al Tribunalului Prahova, la termenul din data de 23 august 2010, în vederea amânării judecării cauzei, vol. I, pag. 211-212)
Din declarația martorilor D.M., Z.M.G. și I.R., rezultă fără echivoc, că învinuita D.M. a falsificat documentele mai sus menționate, iar inculpatul nu a rămas nici un moment internat în spital, nu i s-a atribuit pat și nu a fost alocat la hrană.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea probatoriilor administrate în faza urmăririi penale, respectiv, procese-verbale de cercetare a locului faptei, vol. V. (filele nr. 100-127:208-210), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. IV, plângere și declarații p.v., vol. V. (filele 201-205), adresă prejudiciu vol. V. fila nr. .90, declarații inculpați,VOL.V.(filele nr. 250-251, 254, 265-269), procese-verbale de cercetare a locului faptei,vol. V: (filele nr. 100-127; 208-221), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. IV. plângere și declarații p.v.,vol. V (filele nr. 201-205), adresă prejudiciu p.v. vol. V., (fila nr. 90), declarații inculpați, vol. V. filele nr. 284-288; 295-297), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. III. filele nr. 241), declarații martori, vol. VI. filele nr. 8-16, declarații învinuita, vol. VI. filele nr 6, 7, 41-45, foaie de observație clinică generală pe numele C.F., vol. VI. filele nr. 18-28; adeverințe falsificate pe numele C.F., vol. VI. filele nr. 29-30, foaie de observație clinică generală pe numele C.A., vol. I. filele nr. 214-223; adeverințe falsificate pe numele C.A., Vol. I. filele nr. 200, 204 si declarațiile de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost trimiși in judecata în prezenta cauza de inculpații A.C., D.G. și D.M.
Audiați cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorilor aleși, inculpații A.C., D.G. și D.M. au avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând infracțiunile săvârșite.
Apreciind ca fiind pe deplin dovedită situația de fapt și vinovăția inculpatului, instanța a reținut că:
În drept, fapta inculpatului A. Con stan tin-Remus care, în noaptea de 22/23 august 2010, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu C.C.C. și D.G., s-a deplasat pe D.C. 133 Telega-Buștenari, zona Grăușari, unde prin escaladare, a secționat un cablu telefonic în funcțiune, amplasat pe stâlpi, aparținând SC R. SA, în valoare de 2.380,91 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), alin. 3 lit. h) C. pen.
Fapta inculpatului A.C.R. care, în noaptea de 11/12 noiembrie 2010, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu D.G. și E.L.D., s-au deplasat pe raza comunei Filipeștii de Pădure, sat. Dițești, jud. Prahova și, prin efracție, au pătruns în interiorul garajului aparținând părții vătămate M.R.C. și au sustras bunuri și unelte în valoare totală de 3.500 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- 209, alin. (1), lit. a), g) și i) din C. pen.
Inculpatul A.C.R. a săvârșit infracțiunile mai sus menționate in concurs real fiind incidente disp art. 33 lit. a) C. pen.
În drept, fapta inculpatului D.G. care, în noaptea de 22/23 august 2010, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu C.C.C. și A.C.R., s-au deplasat pe Telega-Buștenari, zona Grăușari, unde prin escaladare, au secționat un cablu telefonic în funcțiune, amplasat pe stâlpi, aparținând SC R. SA, în valoare de 2.380,91 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), alin. 3 lit. h) C. pen.
Fapta inculpatului D.G. care, în noaptea de 11/12 noiembrie 2010, în baza unei înțelegeri prealabile, împreună cu A.C.R. și C.C.C., s-au deplasat pe raza comunei Filipeștii de Pădure, sat. Dițești, jud.Prahova și, prin efracție, au pătruns în interiorul garajului aparținând părții vătămate M.R.C. de unde au sustras bunuri și unelte în valoare totală de 3.500 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. (1)- 209, alin. (1), lit. a), g) și i) din C. pen.
Din examinarea fisei de cazier judiciar, se constată inculpatul D.G. a săvârșit faptele reținute în sarcina sa în stare de recidivă post executorie prev de art 37 lit. b) C. pen.
Totodată inculpatul D.G. a săvârșit infracțiunile mai sus menționate in concurs real fiind incidente si disp. art. 33 lit. a) C. pen.
În drept, fapta inculpatei D.M. care, în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Băicoi, la data de 13 octombrie 2010 a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei în schimbul întocmirii in fals, a foii de observație clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverinței medicale din data de 14 octombrie 2010 pe numele inculpatului C.F., în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orășenesc Băicoi Secția Infecțioase în perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta", folosita de către inculpatul C.F. în Dosarul nr. 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploiești, la termenul din 14 octombrie 2010 întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită și fals intelectual, prev. și ped. 254 alin. (1) C. pen. și art. 289 C. pen.
Fapta inculpatei D.M. care în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Băicoi, a întocmit în fals, a parafat și a semnat foaia de observație clinică generală din 2010, pe numele inculpatului C.A., care atesta în mod mincinos că inculpatul C.A. s-a aflat internat în spital în perioada 23-25 mai 2010 și a eliberat în fals 2 adeverințe medicale pe numele aceluiași inculpat la 24 mai 2010, respectiv 23 august 2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen.
Infracțiunile săvârșite de inculpata D.M. sunt in concurs real fiind incidente disp. art. 33 lit. a) C. pen.
Fata de cei trei inculpați sunt incidente in prezenta cauza disp. art 320
1
C. pen., intrucat aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute in sarcina lor in actul de sesizare a instanței înainte de începerea cercetării judecătorești.
II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și inculpații D.G., A.C.R. și D.M.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a criticat hotărârea primei instanțe numai cu privire la inculpata D.M., susținând în esență că, deși în cursul judecății, fiind audiată, inculpata D.M. a recunoscut infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată și a solicitat să-i fie aplicate dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., instanța a omis să rețină aceste dispoziții, deși pedeapsa aplicată acesteia pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. a fost coborâtă sub minimul de 3 ani, respectiv la 2 ani închisoare, în condițiile în care nu se făcuse aplicarea vreunei circumstanțe atenuante care să justifice coborârea pedepsei sub minim.
De altfel, parchetul consideră că nu este necesară reținerea unor astfel de circumstanțe atenuante.
În ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. instanța a omis de asemenea să rețină dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., iar pedepsele aplicate de câte 2 luni închisoare sunt nelegale. S-a susținut că și în situația luării în considerare a dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., pedepsele de câte 2 luni închisoare sunt nelegale deoarece sancțiunea minimă ar fi fost de câte 4 luni închisoare, având în vedere limitele de pedeapsă sus menționate, precum și reducerea cu o treime a acestora, conform art. 320
1
C. proc. pen.
Astfel, în final s-a solicitat, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond și pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice, respectiv aplicarea unor sancțiuni legale inculpatei D.M. Apelantul inculpat A.C.R. a precizat că cererea sa vizează doar individualizarea pedepsei aplicate sub aspectul cuantumului, nu și a modalității de executare a acesteia.
Astfel, s-a solicitat ca la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina sa să se rețină și disp. art. 74 și 76 C. pen., întrucât a avut o conduită ireproșabilă atât înainte de comiterea infracțiunilor, cât și după aceea, el fiind singurul care a făcut eforturi însemnate pentru a achita prejudiciul.
Apelanta inculpată D.M., a criticat hotărârea pronunțată de Tribunalul Prahova pe motive de nelegalitate, susținând că este lovită de nulitate absolută, deoarece în cuprinsul acesteia nu se menționează motivele care au dus la reducerea pedepselor aplicate și într-o astfel de situație s-ar impune admiterea apelului, desființarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se motiva hotărârea sub acest aspect.
În subsidiar, în situația în care se va trece peste primul motiv de apel, s-a solicitat să fie avute în vedere circumstanțele personale ale inculpatei, care are vârsta de 62 de ani, profesează de 37 de ani în meseria de medic și atât soțul cât și fiul sunt medici și mai mult decât atât, din adeverința depusă la dosar la acest termen de judecată rezultă că aceasta este angajatul U.M.F. Carol Davila la Disciplina Nefrologie, în funcția de asistent universitar.
Astfel, apreciază că față de toate acestea se poate dispune admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțate de Tribunalul Prahova și pe fond achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. b)
1
C. proc. pen. și aplicarea unei sancțiuni administrative potrivit art. 18
1
C. pen. sau prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 și 76 lit. c) și d) C. pen. să se dispună reducerea pedepsei aplicate, sub minimul special prevăzut de lege.
Apelantul inculpat D.G. a criticat sentința tot în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate acestuia, care, din punctul său de vedere, este mult prea aspră în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, relevate de înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, care justificau pe deplin reținerea dispozițiilor art. 74 și 76 C. pen.
Examinând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului de fond, motivele de apel invocate atât de parchet, cât și de cei trei inculpați, de dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., care impun analizarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, curtea constată că apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalului Prahova și al inculpatului D.G. sunt fondate, cele ale inculpaților A.C.R. și D.M., fiind nefondate.
Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova ce o vizează numai pe inculpata D.M. este fondat sub ambele aspecte de nelegalitate invocate în această cerere.
Astfel, curtea constată că inculpata D.M. ca și ceilalți apelanți inculpați D.G. și A.C.R. au solicitat ca judecata să aibă loc după procedura simplificată prev. de art. 320
1
C. proc. pen., recunoscând faptele reținute în sarcina lor prin actul de acuzare, însușindu-și probele administrate în cursul urmării penale și solicitând să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de alineatul 7 al acestui text de lege.
Ori, spre deosebire de ceilalți doi inculpați apelanți pentru care prima instanță a reținut aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., în dispozitivul hotărârii la încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni, în cazul acestei inculpate, a omis să menționeze acest text legal, deși pentru una din infracțiuni, aceea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. a procedat la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, odată ce a aplicat pentru această infracțiune pedeapsa principală de 2 ani închisoare.
În ce privește celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatei, de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., curtea constată că de asemenea s-a omis aplicarea disp. art. 320
1
C. proc. pen., iar pedepsele aplicate de câte 2 luni închisoare sunt sub limita minimă redusă cu o treime ce ar fi fost de 4 luni închisoare, în condițiile în care această infracțiune este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.
În aceste condiții, considerând că nu se impune reținerea în favoarea acestei inculpate a unor circumstanțe atenuante prev. de art. 74 C. pen., aspect ce va fi analizat mai pe larg cu ocazia examinării apelului inculpatei, curtea, în conformitate cu disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelul parchetului, va reține dispozițiile art. 320
1
alin. (7), la încadrarea juridică a fiecăreia dintre infracțiunile pentru care inculpata a fost dedusă judecății, va majora pedepsele aplicate acesteia pentru infracțiunile de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. la câte 4 luni închisoare și recontopind aceste pedepse cu cea de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., va stabili ca aceasta să execute pedeapsa principală, cea mai grea, de 2 ani închisoare. 2. Apelul inculpatei D.M.. în ce privește prima critică invocată de către aceasta, curtea constată că nu are nici un fundament, în condițiile în care hotărârea primei instanțe conține argumentele în baza cărora s-a făcut individualizarea pedepselor, e drept greșindu-se sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile de fals intelectual.
Astfel, s-a apreciat de către prima instanță că, inculpatei trebuie să i se aplice pedepse minime și apoi suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, întrucât „se află la prima încălcare a legii penale, a manifestat o conduită penală sinceră, recunoscând comiterea faptelor deduse judecății, iar în fața instanței a făcut dovada că își poate asigura existența prin mijloace oneste".
Punând în balanță aceste circumstanțe care tin de persoana inculpatei și de atitudinea sa procesuală și care îi sunt favorabile, cu circumstanțele referitoare la faptele comise, ce demonstrează o anumită gravitate, dată de faptul că în schimbul unei sume de bani și a unor rugăminți a eliberat două acte medicale false pe care beneficiarii acestora le-au folosit în scopul obstrucționării justiției, curtea consideră că aplicarea unor pedepse situate chiar la limita minimă prevăzută de fiecare text legal reprezintă o sancționare justă și proporțională cu toate aceste circumstanțe.
Chiar dacă suma de bani primită de la una dintre persoanele ce i-au solicitat adeverința medicală falsă a fost mică, iar inculpata nu a cunoscut scopul pentru care persoanele respective i-au solicitat cele două adeverințe, curtea apreciază că faptele comise de inculpată nu pot fi considerate lipsite de importanță sau ca atingeri minime ale valorilor sociale ocrotite de legea penală, întrucât se circumscriu fenomenului micii corupții, sunt infracțiuni și trebuie să fîe sancționate ca atare.
Așa fiind, curtea nu va face aplicația în cauză a dispozițiilor art. 18
1
C. pen., și nici nu va reține în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prev. de art. 74 C. pen., pedepsele minime aplicate acesteia prin reducerea cu o treime a limitelor dispusă în conformitate cu art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., fiind sancțiuni juste și echitabile, în condițiile în care se menține și aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei principale rezultante.
Față de considerentele expuse pe larg mai sus, curtea consideră că apelul acestei inculpate este nefondat și va fi respins în conformitate cu art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Apelul inculpatului A.C.R.
După cum s-a arătat mai sus și acest inculpat a solicitat să fie judecat după procedura simplificată prev. de art. 320
1
C. proc. pen., drept pentru care, în conformitate cu disp. alin. (7) al acestui text, după reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, prima instanță a aplicat acestuia, pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina sa, pedepse situate chiar la limita minimă a fiecărui text legal incriminator.
În plus, în cer privește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare, tribunalul a apreciat că executarea acesteia poate fi suspendată sub supraveghere, argumentele reținute fiind acelea că, a avut o conduită procesuală sinceră, a recunoscut comiterea faptelor deduse judecății și a făcut dovada că pe viitor își poate asigura existența prin mijloace oneste.
Curtea consideră că, în mod corect, judecătorul fondului a susținut că nu se impune ca aceleași împrejurări ca cele avute în vedere la aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și orientarea către pedepse minime, să fie din nou reținute ca fiind circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., cu consecința reducerii pedepselor sub aceste limite minime.
În opinia curții, în cazul acestui inculpat, individualizarea pedepselor aplicate și modalitatea neprivativă de libertate aleasă, a fost rezultatul realizării unui echilibru între circumstanțele favorabile inculpatului, menționate mai sus și cele defavorabile acestuia, subliniate și de prima instanță, referitoare la: gravitatea concretă a celor două infracțiuni de furt, comise pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună și faptul că era angajat în M.A.I., ce impunea să aibă un alt standard de conduită decât cel al unui cetățean ce nu avea o astfel de calitate.
Așa fiind, curtea consideră că și în cazul acestui inculpat pedeapsa aplicată în final este justă și proporțională cu toate aceste circumstanțe, nefiind necesar ca hotărârea să fie reformată sub acest aspect.
Apelul inculpatului D.G.
În esență, acest inculpat a fost trimis în judecată și condamnat, pentru participarea sa la săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, în aceleași condiții cu inculpatul A.C.R.
Curtea a constatat că și acest inculpat a solicitat judecarea după procedura prev. de art. 320
1
C. proc. pen., iar prima instanță a reținut la încadrarea juridică a fiecăreia dintre cele două fapte, pentru care inculpatul a fost dedus judecății, aplicarea disp. art. 320
1
alin. (7) C. proC. pen.
Cu toate acestea, curtea consideră că, pedepsele aplicate inculpatului D.G. sunt prea aspre în raport de tratamentul sancționator aplicat coinculpatului A.C.R.
Este adevărat că, inculpatul D.G. are statutul de recidivist postexecutoriu și că în sarcina sa sa reținut incidența disp. art. 37 lit. b) C. pen., însă curtea constată că, starea de recidivă este atrasă de o singură condamnare anterioară la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru un alt gen de infracțiune decât cele pentru care acesta a fost dedus judecății în prezentul dosar. Astfel, din fișa de cazier judiciar a acestui inculpat (fila 292 dosar urmărire penală), rezultă că acesta a suferit condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. de art. 86
1
din O.U.G. nr. 195/2002 prin sentința penală nr. 362 din 07 octombrie 2008 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă prin Decizia nr. 161din 02 martie 2009 a Curții de Apel Ploiești, pedeapsă pe care a executat-o în perioada 23 octombrie 2008-10 iunie 2009.
În acord cu judecătorul fondului, curtea subliniază că este necesară o diferențiere între sancționarea unui inculpat recidivist și unul primar, dar realizarea acestei diferențieri se poate face în cazul de față și prin alegerea unui regim distinct de executare a pedepsei. Așa fiind, curtea consideră că sancționarea inculpatului apelant D., pentru care, în mod corect, s-a dispus executarea în regim privativ de libertate, este prea aspră și, cel puțin pentru una din infracțiuni, pedeapsa trebuie coborâtă mai aproape de limitele minime reduse cu o treime în condițiile reținerii dispozițiilor art. 320
1
alin. (7) C. proC. pen.
În concluzie, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., curtea va admite apelul inculpatului, va desființa în parte sentința primei instanțe și rejudecând cauza, după descontopirea pedepsei rezultante, va reduce pedeapsa aplicate acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din 22/23 august 2010, prev. și ped. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. 3 lit. h) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., la 3 ani închisoare, iar după recontopire va dispune ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
În baza disp. art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va computa din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a acestuia din 2 decembrie 2010, la zi, iar în conformitate cu disp. art. 383 alin. (1)
1
C. proc. pen. va fi menținută starea de arest a acestui inculpat.
Celelalte dispoziții ale sentinței apelate vor fi menținute. Așa fiind, prin Decizia penală nr. 154 din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și de către inculpatul D.G., împotriva sentinței penale nr. 200 din 20 mai 2011 pronunțată de către Tribunalul Prahova, pe care a desființat-o în parte, cu privire la inculpații D.G. și D.M. și rejudecând cauza:
A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului D.G., în componentele sale, pe care le repune în individualitatea lor.
A redus pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din 22/23 august 2010, prev. și ped. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., la 3 ani închisoare.
A recontopit această pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din 11/12 noiembrie 2010, prev și ped. de art. 208 -209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare.
Compută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive a acestuia din 2 decembrie 2010, la zi.
A menținut starea de arest a inculpatului D.G.. A descontopit pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată inculpatei D.M. în componentele sale, pe care le repune în individualitatea lor.
A reținut în favoarea acestei inculpate aplicarea disp. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., pentru fiecare infracțiune.
A majorat cele două pedepse aplicate acestei inculpate pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., la câte 4 luni închisoare.
A recontopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca nefodate apelurile inculpaților A.C.R. și D.M. și îi obligă pe aceștia la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
A dispus avansarea sumei de 300 lei onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului D.G. din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Prahova.
III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpații D.M. și A.C.R.
În recursul declarant de inculpate D.M., decizia atacată a fost decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385
9
pct. 172 și pct. 14 C. proc. pen., arătând că în mod greșit instanțele de fond și apel nu au ajuns la concluzia că se impunea achitarea sa în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)
1
C. proc. pen., a invocat jurisprudența cu privire la dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., a arătat că ar fi trebui verificată existența faptei, iar cu privire la al doilea motiv de casare a arătat că deși s-au aplicat dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., trebuia ca pedeapsa să fie redusă sub minim, iar pedepsele accesorii trebuie înlăturate având în vedere că a fost condamnată pentru o infracțiune cu un grad de pericol social redus, apreciind că suma de 50 lei primită este una modică, apreciind că poate fi aplicată o sancțiune cu caracter administrativ.
În recursul declarant de inculpatul A.C.R., decizia recurată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385
9
pct. 1, 9 și 14 C. proc. pen. și a arătat că instanța nu a fost legal sesizată, nu există conexitate și indivizibilitate, la dosarul cauzei nu au existat vol. V și VI, astfel încât instanțele nu s-au pronunțat și cu privire la probele din acele volume, a arătat că nu s-a ținut seama că a avut o contribuție minoră, că are familie, copii, nu are antecedente penale, că pe lângă circumstanțele atenuante trebuiau să i se aplice și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a avut o atitudine procesuală pozitivă.
Față de aceste susțineri, în principal a solicitat admiterea recursului cu privire la cazul de casare prevăzut la pct. 14.
Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică mai sus-expuse și de cazurile de casare sus-indicate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că recursul declarat de inculpatul A.C.R. se privește ca fondat și urmează a fi admis ca atare în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 2 lit. d) teza a II-a C. proc. pen., iar recursul declarat de inculpata D.M. se privește ca nefondat și va fi respins în consecință, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
A. 1. Este nefondat primul motiv de critică din recursul declarat de inculpata D.M., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen., prin care se tinde la achitarea sa în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)
1
C. proc. pen.
Aceasta, întrucât ambele instanțe de fond și control judiciar, prin examinarea corespunzătoare a mijloacelor de probă administrate în cauză, au reținut corect situația de fapt imputată în sarcina acesteia, constând în esență, în aceea că inculpata recurentă D.M. în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Băicoi la data de 13 octombrie 2010 aceasta a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei drept pentru care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a întocmit în fals, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, foaia de observație clinica generala din data de 13 octombrie 2010 și adeverința medicală din data de 14 octombrie 2010, în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că, inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orășenesc Băicoi Secția Infecțioase în perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta ".Adeverința medicală falsificată a fost folosită de către inculpatul C.F. în Dosarul nr 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploiești, la termenul din 14 octombrie 2010, dată la care cauza a fost amânata pentru acest motiv.
Inculpata recurentă D.M. a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, precizând că a procedat la internarea fictivă a inculpatului C.F., întocmind în fals atât foaia de observația clinică, cât și adeverința medicală, știind că aceasta din urmă, urmează a fi folosită de inculpat pentru amânarea judecării unei cauze la Tribunalul Prahova. drept pentru care a primit suma de 50 lei.
Din declarația martorilor D.M., Z.M.G. și I.R., rezultă fără echivoc, că recurenta inculpată D.M. a falsificat documentele mai sus menționate, iar inculpatul C.F. nu a rămas nici un moment internat în spital, nu i s-a atribuit pat și nu a fost alocat la hrană.
Împrejurarea că inculpatul ultim indicat nu a rămas internat efectiv în spital pe perioada înscrisă în foaia de observație, rezultă atât din procesul verbal încheiat de către organele de poliție la 14 octombrie 2010, care atestă că inculpatul C.F. a fost văzut la sediul parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, în jurul orelor 17:15, cât și din formularul de consimțământ în vederea tratamentului, completat la data de 13 octombrie 2010, care nu este semnat de inculpat.
Astfel, rezultă fără dubiu că recurenta inculpată D.M. în schimbul unei sume de bani și a unor rugăminți a eliberat două acte medicale false pe care beneficiarul acestora le-a folosit în scopul obstrucționării justiției.
Chiar dacă suma de bani primită a fost mică, iar inculpata recurentă deja arătată nu a cunoscut scopul pentru care persoanele respective i-