ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.03.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 865/2012

HOTĂRÂRE
21.03.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 865/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de

13 martie 2012 pronunțată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2 Curtea de Apel Brașov,

secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 300

2

pen. raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen., a

menținut arestarea preventivă a inculpaților: S.I. deținut în baza mandatului

de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Brașov; O.R.M.

deținut în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de

Tribunalul Brașov și M.C. deținut în baza mandatului de arestare preventivă din

25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Brașov.

Instanța, a verificat legalitatea și

temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților S.I., O.R.M. și M.C. la

acest moment procesual, și a reținut următoarele:

Inculpații au fost privați de

libertate prin încheierea nr. 52 din 25 noiembrie 2010 a Tribunalului Brașov,

pentru faptul că în cursul nopții de 23/24 noiembrie 2010, împreună cu

inculpatul G.A., s-au deplasat cu autoturismul condus de S.I. la SC A.B. SA,

unde, în timp ce inculpatul S.I. a rămas afară asigurând paza, inculpații au

pătruns în interiorul societății purtând cagule pe față și mănuși în mâini,

l-au imobilizat pe un scaun pe paznicul I.D. pe care l-au legat de mâini și de

picioare cu cabluri de alimentare, după care au început să caute bunuri pe care

să le sustragă; fiind surprinși de către organele de poliție inculpații au

fugit; s-a apreciat că această faptă ar putea constitui infracțiunea de

tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. art. 20 C. pen. raportat la art. 211

alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen.

Temeiurile arestării preventive le-au

constituit cazurile prevăzute de art. 148 lit. d) și f) C. proc. pen.

Prin hotărâri succesive ale

instanțelor de judecată, s-a apreciat, în privința inculpaților S.M., O.R. și

M.C., că temeiurile privării de libertate au subzistat în timp, inclusiv după

trimiterea în judecată a inculpaților pentru faptele pentru care au fost

arestați preventiv.

Prin rechizitoriul din data de 20

aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –

D.I.I.C.O.T. – S.T.B., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest

preventiv a inculpaților S.I., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire

a unui grup infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; tentativă la „

furt calificat " prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin.

(1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de

05/06 aprilie 2009 în dauna A.L.P.S.); „furt calificat" prevăzută de art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la

data de 14/15 iunie 2009, în dauna S.R.E. din comuna Belin județul Covasna);

„furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 25/26 iunie 2009, în dauna SC

alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 21/22 iulie 2009 în

dauna SC M.M.C. SRL); „furt calificat cu consecințe deosebit de grave"

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) și i) și

alin. (4) C. pen. (faptă săvârșită la data de 09/10 septembrie 2009, în dauna

SC R. SRL Brașov); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen. (săvârșită la

data de 12/13 septembrie 2010, în dauna SC H.L.V. T. SRL și SC W. SRL);

complicitate la „furt calificat" prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă

săvârșită la data de 11/12 noiembrie 2010, în dauna SC G.G. SRL) și

complicitate la „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 26 C. pen.

raportat la art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a),

b) și alin. (2

1

) lit. a), b) C. pen. (faptă săvârșită la data de

23/24 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen.; O.R.M., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a unui grup

infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 3 9/2003; „furt calificat"

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă

comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL); „furt calificat"

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acte materiale (fapte comise în data

de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.V.D.P. SRL și SC

E.M. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. ( faptă comisă la data de 05 august 2009,

în dauna SC A.T.C. A.T.C. SA); „furt calificat cu consecințe deosebit de

grave" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g)

și i), alin. (4) C. pen. (faptă comisă în data de 09 septembrie 2009, în dauna

SC R. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a)

și b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de

02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL); „furt calificat" prevăzută de

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen.

(săvârșită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL); „tentativă la

tâlhărie" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă

comisă la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA); „tâlhărie"

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC

(1) lit. a), g) și i) C. pen. și „distrugere" prevăzută de art. 217 alin.

(1) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL);

„furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P.

SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b),

alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen. (faptă comisă la data de 12

septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL) și „furt calificat" prevăzută

de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită

la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a)

infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; „tâlhărie" prevăzută de

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

) lit. a) și

b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL);

„furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a), b), c), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna

SC G.G. SRL); „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 20 C. pen.

raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC

A.B. SA); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și

b), alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06

septembrie 2010 în dauna SC S. SA); „furt calificat" prevăzută de art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. și „distrugere"

prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie

2010 în dauna SC A.G. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la data de 10

septembrie 2010 SC C.M.P. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin.

(1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen.

(faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL);

complicitate la „furt calificat" prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) din C. pen. (săvârșită

la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA., cu aplicarea art. 33 lit. a)

„constituire a unui grup infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din

Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 3 9/2003;

„furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la data de 25 iunie 2009, în dauna SC P.

SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b)

și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie

2010, în dauna SC D.M.P. SRL din Brașov); „tentativă la tâlhărie"

prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a),

b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 23

noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA); „furt calificat" prevăzută de art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data

de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, prin același rechizitoriu

s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de deținere (arestați în altă

cauză) a inculpaților M.I., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a

unui grup infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; tentativă la

infracțiunea de „furt calificat" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă

în noaptea de 05 aprilie 2009 în dauna SC C.A. SRL), cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen. și M.I.D., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a unui

grup infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 și „furt

calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g)

și i) C. pen. (săvârșită la data de 21 iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL), cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

De asemenea, prin rechizitoriu s-a mai

dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților A.P.,

pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional

organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2

lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 și „furt calificat" prevăzută de art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la

data de 04 martie 2009, în dauna SC V.I. SRL din Brașov), cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.; G.M.R., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a unui

grup infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 și „furt

calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g)

și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acte materiale (faptă

comisă la data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.D.V.

M.A.I., pentru comiterea infracțiunilor de „constituire a unui grup

infracțional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat

la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 și „furt calificat"

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.

(săvârșită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art.

33 lit. a) C. pen.

Prin sentința penală nr. 324/ S din 25

noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr.

5708/62/20011, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea

încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de constituire a unui grup

infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la

art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, reținută în sarcina inculpaților

S.I., O.R.M., M.C., G.A., M.I., M.I.D., A.P., G.M.R. și M.A.I., în infracțiunea

prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., precum

și schimbarea încadrării juridice a faptei de furt calificat cu consecințe

deosebit de grave prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

c), g), i) și alin. (4) C. pen. (faptă săvârșită la data de 09 septembrie 2009,

în dauna SC R. SRL Brașov), reținută în sarcina inculpaților S.I. și O.R.M., în

infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), c), g) și i) C. pen. În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 323 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la o

pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1)

lit. a), g) și i) C. pen., același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta

săvârșită la data de 14 iunie 2009, în dauna S.R.E.).

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la

art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași

inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate

la tentativa de tâlhărie (fapta săvârșită în dauna SC A.B. SA). În temeiul art.

20 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C.

pen., S.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă săvârșită la data

de 05 aprilie 2009 în dauna A.L.P.S.). În temeiul art. 33 lit. a) raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost contopite,

aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 2

ani închisoare, urmând ca inculpatul S.I. să execute în final pedeapsa de 9 ani

închisoare. În temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa aplicată a fost dedusă

perioada reținerii și arestării preventive, de la 23 septembrie 2009 la 22

octombrie 2009 și de la 24 noiembrie 2010 la zi.

Prin aceeași sentință, S.I. a fost

achitat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc.

pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la

data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL), tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b) și e)

SRL și SC W. SRL), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 25 iunie 2009,

în dauna SC P. SRL Brașov), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 21

iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL), complicitate la furt calificat, prevăzută

de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 11 noiembrie 2010, în dauna SC

G.G. SRL). În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.

pen., Tribunalul Brașov a hotărât condamnarea inculpatului O.R. la o pedeapsă

de 5 ani închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 6

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă

la data de 05 august 2009, în dauna SC A.T.C. A.T.C. SA), iar în temeiul art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) și i) inculpatul O.R. a fost

la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt

calificat (faptă comisă în data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL din

Brașov). În temeiul art. 20C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. a) și b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., aceluiași

inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea

tentativa la tâlhărie (fapta săvârșită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna

SC A.B. SA), iar în temeiul art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și

alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen., la o pedeapsă de 10 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de

12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL). În temeiul art. 33 lit. a)

raportat la art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost

contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, care a

fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul O.R.M. să execute în

final pedeapsa de 12 ani închisoare. În temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa

aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de la 23

septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 și de la 24 noiembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanță a dispus

achitarea inculpatului O.R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC

D.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna

SC P. SRL Brașov), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., (4

acte materiale, comise în data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC

A.S.C. SRL, SC M.D.V. P. SRL și SC E.M. SRL din Brașov de furt calificat

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) și i)

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC

lit. a), g) și i) C. pen. și distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C.

pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt

calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și

i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P. SRL),

de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA).

În temeiul art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

Tribunalul Brașov a dispus condamnarea inculpatului M.C. la o pedeapsă de 3 ani

închisoare. În temeiul art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7

ani închisoare, pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie (faptă săvârșită

la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost contopite,

aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu un

an închisoare, urmând ca inculpatul M.C. să execute în final pedeapsa de 8 ani

închisoare. În temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa aplicată a fost dedusă

perioada reținerii și arestării preventive, de la 24 noiembrie 2010 la zi. În

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima

instanță a dispus achitarea inculpatului M.C. pentru infracțiunile de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC

D.M.P. SRL din Brașov), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen. (faptă comisă la

data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL), de furt calificat, prevăzută

de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen.

(săvârșită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC

lit. a), g) și i) C. pen. și distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C.

pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt

calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și

i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P. SRL), de

complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data

de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA). De asemenea, prin sentința menționată

au fost dispuse soluții și în privința inculpaților care nu au fost privați de

libertate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. –

S.T.B. și inculpații O.R.M., M.C., S.I., A.P., M.I. și G.A., cauza fiind

înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 ianuarie 2012.

În prezent, temeiurile care au stat la

baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, analiza probelor

administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești

conducând la concluzia că există probe și indicii temeinice că inculpații ar fi

putut săvârși fapte prevăzute de legea penală.

În raport cu limitele de pedeapsă

prevăzute de lege pentru infracțiunile de a căror comitere au fost acuzați,

observând natura acestor fapte, gradul deosebit de ridicat de pericol social al

acestora rezultat din modalitatea de săvârșire, caracterul organizat,

consecințele care ar fi putut fi produse, precum și datele care caracterizează

persoana inculpaților s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile necesare

pentru a putea reține în continuare, ca temei al privării de libertate,

dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul

M.C., în plus de argumentele anterior precizate, din actele dosarului a

rezultat, pe de o parte, împrejurarea că ar fi comis prezentele fapte în stare

de recidivă postexecutorie, situație care, deși nu constituie un temei al

menținerii unei persoane în stare de arest preventiv, este de natură să

întărească concluzia instanței în sensul pericolului pentru ordinea publică pe

care l-ar putea prezenta lăsarea în libertate a acestei persoane care,

confruntată fiind anterior cu legea penală, nu a înțeles să își conformeze

conduita normelor de conviețuire socială.

În condițiile în care inculpații au

fost deja condamnați în primă instanță, există mai mult decât o presupunere

rezonabilă că ar fi putut săvârși faptele pentru care sunt cercetați, fapte cu

un grad ridicat de pericol social, ce aduc atingere patrimoniului și

integrității corporale a persoanei și care justifică, prin natura lor și

modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, aprecierea că lăsarea în

libertate a inculpaților, la acest moment, ar prezenta un pericol concret

pentru ordinea publică. Este în continuare incident și cazul prevăzut de art.

148 lit. d) C. proc. pen. întrucât inculpații S.I., O.R.M., M.C., în timp ce

erau cercetați pentru alte fapte penale, pentru care au și fost arestați

preventiv, după punerea lor în libertate au săvârșit faptele ce fac obiectul

prezentului dosar. Circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv faptul

că aceștia erau angajați, au familie s-a apreciat că nu sunt suficiente pentru

a conchide că se pot lua față de aceștia și alte măsuri preventive, de mai

puțină gravitate, având în vedere tocmai cele expuse mai sus.

Relativ la starea de sănătate invocată

de inculpatul S.I., Curtea a reținut că reprezintă doar unul din criteriile de

care se ține seama la alegerea măsurii preventive, enumerate de art. 136 alin.

(8) C. proc. pen., insuficient însă în raport cu gradul de pericol social al

faptelor de care acesta este acuzat să justifice, cel puțin în acest moment,

înlocuirea măsurii privative de libertate cu una din măsurile restrictive,

reglementate prin art. 145 C. proc. pen., respectiv, art. 145

1

C.

proc. pen. Sub aspectul duratei măsurii preventive, având în vedere gradul de

complexitate a cauzei, care a impus un probatoriu vast în cursul urmăririi

penale și în fața primei instanțe, s-a apreciat că se înscrie în limitele

duratei rezonabile, fiind astfel conformă cu dispozițiile art. 5 paragraf 3 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

nefiind de natură să aducă atingere prezumției de nevinovăție de care

inculpații beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri definitive asupra

acuzațiilor care li se aduc. Toate aceste argumente demonstrează că, cel puțin

la acest moment, în cauză temeiurile aflate la baza privării de libertate nu au

încetat să existe și nici nu s-au schimbat, astfel încât solicitările

inculpaților de revocare sau de înlocuire a măsurii privative de libertate sunt

nefondate, în cauză impunându-se a fi menținută arestarea lor preventivă, în

baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc.

pen.

Împotriva acestei încheieri în termen

legal, au declarat recurs inculpații S.I., O.R.M. și M.C., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Examinând recursurile declarate de

inculpații S.I., O.R.M. și M.C. sub toate aspectele, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acestea sunt nefondate,

pentru considerentele ce se vor arăta.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

se constată că, prin sentința penală nr. 324/ S din 25 noiembrie 2011,

pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr. 5708/62/20011, în temeiul

art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din

infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de

art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr.

39/2003, reținută în sarcina inculpaților S.I., O.R.M., M.C., G.A., M.I.,

M.I.D., A.P., G.M.R. și M.A.I., în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea

nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., precum și schimbarea încadrării

juridice a faptei de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prevăzută

de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g), i) și alin. (4) C.

pen. (faptă săvârșită la data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL),

reținută în sarcina inculpaților S.I. și O.R.M., în infracțiunea de furt

calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g),

i) C. pen. în temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C.

pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă de 5 ani

închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C.

pen., același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta săvârșită la data de 14

iunie 2009, în dauna S.R.E. din comuna Belin, județul Covasna).

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la

art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași

inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de complicitate

la tentativa de tâlhărie (fapta săvârșită în dauna SC A.B. SA). În temeiul art.

20 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C.

pen., S.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă săvârșită la data

de 05 aprilie 2009 în dauna A.L.P.S.).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost contopite,

aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani

închisoare, urmând ca inculpatul S.I. să execute în final pedeapsa de 9 ani

închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen., din

pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de

la 23 septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 și de la 24 noiembrie 2010 la zi.

Prin aceeași sentință, S.I. a fost

achitat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc.

pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la

data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL Brașov), tâlhărie, prevăzută de

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b)

și e) C. pen. (faptă săvârșită la data de 12 septembrie 2010, în dauna SC

H.L.V. T. SRL și SC W. SRL), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 25 iunie

2009, în dauna SC P. SRL), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 21 iulie

2009 în dauna SC M.M.C. SRL), complicitate la furt calificat, prevăzută de art.

26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i)

În temeiul art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen., Tribunalul Brașov a hotărât condamnarea

inculpatului O.R. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. (1), art.

209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași

inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

furt calificat (faptă comisă la data de 05 august 2009, în dauna SC A.T.C.

A.T.C. SA), iar în temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c),

g) și i) inculpatul O. a fost la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă comisă în data de 09

septembrie 2009, în dauna SC R. SRL).

În temeiul art. 20 C. pen. raportat la

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a) și

b) C. pen., aceluiași inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani

închisoare pentru infracțiunea tentativa la tâlhărie (fapta săvârșită la data

de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA), iar în temeiul art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen., la o

pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie

(faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost contopite,

aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, care a fost sporită

cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul O.R.M. să execute în final pedeapsa

de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen., din

pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de

la 23 septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 și de la 24 noiembrie 2010 ia zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanță a dispus

achitarea inculpatului O.R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC

D.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna

SC P. SRL), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., (4 acte

materiale, comise în data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C.

SRL, SC M.D.V. P. SRL și SC E.M. SRL de furt calificat prevăzută de art. 208

alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen. (săvârșită la

data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie prevăzută de art.

211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt

calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i)

data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută

de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă

comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P. SRL), de furt

calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și

i) C. pen. (săvârșită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA).

În temeiul art. 8 din Legea nr.

39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.,

Tribunalul Brașov a dispus condamnarea inculpatului M.C. la o pedeapsă de 3 ani

închisoare.

În temeiul art. 20 C. pen. combinat cu

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b)

la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de tentativă la tâlhărie

(faptă săvârșită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la

art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menționate anterior au fost contopite,

aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an

închisoare, urmând ca inculpatul M.C. să execute în final pedeapsa de 8 ani

închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen., din

pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive, de

la 24 noiembrie 2010 la zi. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 lit. c) C. proc. pen., prima instanță a dispus achitarea inculpatului M.C.

pentru infracțiunile de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. a) și b) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la

data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL din Brașov), de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a), b) și e) C. pen. (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna

SC H.L.V. T. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 11 noiembrie

2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin.

(2) lit. a) și b), alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la

data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt calificat, prevăzută de

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. și distrugere,

prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapte comise la data de 10 septembrie

2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la data de 10

septembrie 2010 SC C.M.P. SRL), de complicitate la furt calificat, prevăzută de

art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g)

și i) C. pen. (săvârșită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA). De

asemenea, prin sentința menționată au fost dispuse soluții și în privința

inculpaților care nu au fost privați de libertate.

Împotriva inculpaților S.I., O.R.M. și

M.C. a fost luată măsura reținerii la data de 24 noiembrie 2010, iar ulterior

au fost arestați preventiv.

Ținând seama de probele cauzei-probe

din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele

pentru care au fost trimiși în judecată, și față de care s-a și dispus măsura

arestării preventive, măsură care a fost menținută de către instanță în

continuare, apare ca justificată.

La acest moment, Înalta Curte, nu a

analizat probele ce au fost administrate în faza de urmărire penală și la

cercetarea judecătorească, și nici nu a tras concluzii referitoare la vinovăția

sau nevinovăția inculpaților întrucât s-ar fi antepronunțat.

Înalta Curte, consideră că în ceea ce

îi privește pe inculpați, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive, temeiuri prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

precum, respectiv pedepsele prevăzute pentru infracțiunile reținute în sarcina

inculpaților sunt mai mari de 4 ani și există probe certe că lăsarea în

libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică cât și cel

prevăzut de art. 148 lit. d) C. proc. pen., întrucât inculpații S.I., O.R.M.,

M.C., în timp ce erau cercetați pentru alte fapte penale, pentru care au și

fost arestați preventiv, după punerea lor în libertate au săvârșit faptele ce

fac obiectul prezentului dosar.

Astfel, conform art. 300

2

de arest preventiv, instanța este datoare să verifice din oficiu, legalitatea

și temeinicia măsurii arestării preventive înainte de expirarea duratei

arestării preventive. Din actele și lucrările dosarului rezultă că instanța

Curții de Apel Brașov s-a conformat acestor dispoziții legale.

De asemenea, dacă constată că

temeiurile ce au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există

temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere,

revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Conform dispozițiilor art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au

determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin

încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Prin încheierea atacată, instanța de

apel, constatând că aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile în cauză,

pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpații S.I., O.R.M. și

M.C., au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, pentru care

pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de patru ani, iar lăsarea în libertate

prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menținerea

arestării preventive a inculpaților.

Astfel, de la termenul la care s-a

verificat și menținut starea de arest nu au apărut elemente noi care să

modifice temeiurile avute în vedere la menținerea măsurii, existând indicii

suficiente că inculpații au săvârșit faptele pentru care se află în fața

instanței, de asemenea, se mențin aceste temeiuri și cu privire la pericolul

concret pentru ordinea publică, inculpații, fiind bănuiți că au săvârșit

infracțiuni grave, având în vedere împrejurările comiterii faptei, natura,

gravitatea și pericolul social ridicat al unor astfel de infracțiuni.

Poziția procesuală a inculpaților a

fost avută în vedere la stabilirea pedepselor, iar alte circumstanțe personale

ce pot fi avute în vedere nu se regăsesc în privința inculpaților.

Înalta Curte reține că încheierea

instanței de apel este legală și justificată.

Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de

libertate, inculpatul a fost inițial reținut în vederea aducerii în fața

autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că au

săvârșit o infracțiune (lit. c)).

Ulterior măsura arestării a fost

prelungită pe baza încheierilor pronunțate de un tribunal competent (art. 5

pct. 1 lit. a) din Convenție), în speță în temeiul încheierilor pronunțate de

către Tribunalul Brașov și încheierea recurată pronunțată de Curtea de Apel

Brașov prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților, încheiere

pronunțată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

Așadar, Înalta Curte, consideră că

menținerea arestării preventive a inculpaților este justificată, întrucât

subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,

temeiuri prevăzute de art. 148 lit. f) și d) C. proc. pen., astfel cum a fost

modificat prin Legea nr. 356/2006, respectiv pedeapsa pentru infracțiunile

reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și există probe că

lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, Curtea a apreciat că sunt în

continuare îndeplinite cerințele art. 136 alin. (1) C. proc. pen., potrivit

cărora, în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu detențiunea pe viață

sau cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori

pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea

penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua față de

acesta una din următoarele măsuri preventive: 1) reținerea; b) obligarea de a nu

părăsi localitatea; c) obligarea de a nu părăsi țara; d) arestarea preventivă.

Având în vedere faptul că măsurile

preventive aduc atingere libertății individuale, consfințită ca un drept

fundamental al persoanei, legiuitorul a instituit garanțiile juridice necesare

care să împiedice orice abuz în luarea și menținerea măsurilor preventive.

În reglementarea acestora, se

recomandă instituirea unui grad diferențiat de constrângere a libertății

individuale sau a altor drepturi și libertăți, astfel încât să poată fi aleasă,

în funcție de fiecare cauză concretă, măsura preventivă care poate asigura

scopul urmărit prin cea mai redusă constrângere.

Individualizarea măsurii preventive

este lăsată întotdeauna la latitudinea judecătorului, respectiv instanței în

cursul judecății, pentru a aprecia dacă măsura obligării de a nu părăsi țara

sau localitatea este suficientă sau se impune luarea, respectiv menținerea față

de inculpat a măsurii arestării preventive.

Detenția provizorie poate fi menținută

atunci când instanța constată insuficiența măsurii obligării de a nu părăsi

țara sau localitatea, cu respectarea, pe toată durata procesului, a

principiului proporționalității între măsura preventivă și gravitatea faptei

respectiv a făptuitorului.

Din perspectiva C.E.D.O., în art. 5

paragraful 3 se arată că orice persoană arestată sau deținută, în condițiile

prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, are dreptul de a fi

judecat într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în

libertate poate fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea

persoanei în cauză la audiere.

Pentru a înțelege sensul dispoziției

enunțate, Curtea a stabilit cu exactitate domeniul ei de aplicație. Astfel s-a

apreciat că este esențial ca, în funcție de starea de detenție a persoanei

împotriva căreia se desfășoară urmărirea penală, instanțele naționale să

aprecieze dacă intervalul scurs înaintea judecării inculpatului a depășit, la

un moment dat, limitele rezonabile, adică cele ale sacrificiului care, în

circumstanțele cauzei, putea fi impus în mod rezonabil unei persoane prezumată

nevinovată.

Curtea a decis, cu valoare de

principiu, că termenul final al detenției provizorii la care se referă art. 5

paragraful 3 este ziua când hotărârea de condamnare a devenit definitivă, sau

aceea în care s-a statuat asupra fondului cauzei, fie chiar numai în primă

instanță.

Totodată, s-a statuat că gravitatea

unei fapte poate justifica menținerea stării de arest în condițiile în care

durata acestuia nu a depășit o limită rezonabilă.

Raportând datele speței dedusă

judecății la dispozițiile cuprinse în legea națională corelate cu prevederile

art. 5 paragraful 3 din C.E.D.O., Înalta Curte, apreciază că, în acest moment,

cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura

obligării de a nu părăsi țara sau localitatea sunt neîntemeiate, iar, pentru

realizarea scopului penal astfel cum este reglementat de art. 136 alin. (1) C.

pen., impunându-se menținerea măsurii arestării preventive, fiind respectat în

acest fel și principiul proporționalității între măsura preventivă și

gravitatea faptei respectiv a făptuitorului.

Raportându-ne la gravitatea

infracțiunilor săvârșite, la împrejurarea că la instanța de apel cauza este la

debutul cercetării judecătorești, Înalta Curte, apreciază că în acest moment nu

este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu altă

măsură neprivativă de libertate.

În aceste condiții, Înalta Curte, a

apreciat că detenția provizorie este legitimă, fiind necesară ocrotirii unui

interes general al societății care primează în raport de interesul privat al

inculpaților (aceștia fiind reținuți și ulterior arestați preventiv din data de

24 noiembrie 2010), nu a depășit un termen rezonabil în accepțiunea legislației

naționale dar și din perspectiva C.E.D.O.

Față de aceste considerente, în

conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații S.I.,

O.R.M. și M.C. împotriva încheierii de ședință din data de 13 martie 2012 a

Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în

dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. recurenții inculpați S.I., O.R.M. și M.C. vor fi obligați la plata sumei

de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații S.I., O.R.M. și M.C. împotriva încheierii de ședință

din data de 13 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru

cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21

martie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-17
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1037/2011
, poate fi realizat prin suspendarea sub supraveghere a executării, prev.de art. 86 1 C. pen. În baza art. 86 2 C. pen., s-a fixat termen de încercare, s-au institui în sarcina inculpatului măsurile de supraveghere prev. de art. 86 3 alin.
ÎCCJ 2012-09-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2754/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 04 septembrie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 5708/62/2011, a înlocuit măsura
ÎCCJ 2011-01-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2011
, suma sustrasă fiind recuperată. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apel inculpații. Prin Decizia penală nr. 413/ A din 18 noiembrie 2010, Tribunalul Brașov a respins apelurile declarate de către inculpați și a menținu
ÎCCJ 2011-06-22
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2507/2011
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 14 iunie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 514/1372/2010, printre altele, în
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 491/2012
ând că persoane din anturajul inculpaților C.D., C.I. și V.C. au amenințat că vor face toate demersurile pentru a-i identifica în vederea răzbunării, putând fi pusă în pericol astfel viața sau integritatea lor corporală. În această situație
Sursă