ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2754/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2754/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin

încheierea din 04 septembrie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția penală și

pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 5708/62/2011, a înlocuit

măsura arestării preventive a inculpaților: S.I. (arestat în baza mandatului de

arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Brașov), O.R.M. (deținut

în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul

Brașov), M.C. (deținut în baza mandatului de arestare preventivă din 25

noiembrie 2010 emis de Tribunalul Brașov) cu măsura preventivă a obligării de a

nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv mun. Săcele fără încuviințarea instanței.

În baza art. 145 alin. (1

1

)

și (1

2

) C. proc. pen., a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării

de a nu părăsi localitatea, să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire

penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

- să se prezinte la poliția de domiciliu,

respectiv Poliția Municipiului Săcele, conform programului de supraveghere întocmit

de această instituție sau ori de câte ori sunt chemați;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea

organului judiciar care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să

nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu ia legătura unul cu celălalt.

A atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor

art. 145 alin. (3) C. proc. pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea

de apel a reținut, în esență, că deși măsura arestării preventive a fost legală

și temeinică la momentul luării ei, în prezent menținerea ei nu mai este necesară,

garanția desfășurării cauzei în continuare în bune condiții putând fi realizată

și prin aplicarea altor măsuri preventive față de inculpați, neprivative de libertate.

În ceea ce privește incidența în speță

a dispozițiilor art. 148 lit. f) C. proc. pen. s-a reținut că la dosar există date

din care rezultă bănuiala rezonabilă că inculpații pot fi autorii infracțiunilor

pentru care s-a dispus arestarea lor, iar cuantumul pedepselor prevăzut de lege

pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora este mai mare de 4 ani închisoare;

în cauză s-a pronunțat o hotărâre parțială de condamnare, nedefinitivă pentru cei

trei inculpați; cu toate acestea, prin prisma duratei mari a arestării preventive

a inculpaților starea de pericol concret pe care o reprezintă lăsarea în libertate

a acestora pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil, astfel că cea de-a

doua condiție impusă de textul de lege menționat nu mai este îndeplinită, situație

care impune aplicarea față de inculpați a altor măsuri preventive mai ușoare.

S-a mai reținut că infracțiunile de care

sunt acuzați inculpații sunt dintre cele mai grave iar gradul de complexitate a

cauzei este unul ridicat, dată fiind tocmai natura infracțiunilor și numărul mare

al părților implicate în cauză, însă, nu trebuie confundate noțiunile de „termen

rezonabil de judecare a unei cauze” (drept recunoscut de art. 6 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului) cu judecarea unei persoane arestate sau deținute „într-un

termen rezonabil” la care face referire art. 5 parag. 3. Dacă dispoziția cuprinsă

în art. 6 parag. 1 se întinde asupra tuturor justițiabililor și are ca scop să îi

protejeze împotriva duratei excesive a procedurii iar în materie penală ea vizează

în mod special să evite prelungirea pe o perioadă prea mare de timp a incertitudinii

cu privire la soarta inculpatului, art. 5 parag. 3 se referă la persoanele aflate

în detenție preventivă și cere o diligență sporită pentru procedurile de acest tip.

Tocmai din acest punct de vedere intervalul prevăzut de art. 5 se deosebește de

cel prevăzut de art. 6; pe altă parte, chiar dacă durata procesului penal nu depășește

limitele considerate rezonabile, cea a detenției o poate face.

Ținând seama de intervalul mare de timp

scurs de la data comiterii faptelor până în prezent, de stadiul în care se află

judecarea cauzei, Curtea de apel a apreciat că rezonanța socială a infracțiunilor

imputate inculpaților s-a diminuat, astfel încât în prezent nu se mai poate susține

că, prin lăsarea lor în libertate, inculpații ar reprezenta un pericol concret pentru

ordinea publică.

Totodată, a apreciat că toate aspectele

învederate, coroborate cu datele cuprinse în referatele de evaluare întocmite din

dispoziția instanței de apel conduc la concluzia că inculpații prezintă garanții

suficiente în sensul că, lăsați în libertate, nu ar prezenta pericol concret pentru

ordinea publică.

Mai mult, s-a constatat că, deși nu au

încetat, au intervenit schimbări în privința motivelor care au justificat privarea

de libertate a celor trei inculpați; raportat la durata mare de timp în care inculpații

S.I., O.R.M. și M.C. au fost arestați și la împrejurarea că în cauză mai sunt necesare

acte de cercetare judecătorească pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele care

conduc inevitabil la prelungirea procedurii, persistența motivelor plauzibile de

a crede că ei au săvârșit infracțiunile reținute în sarcină prin actul de sesizare

al instanței și gravitatea faptelor de care sunt acuzați nu mai sunt suficiente

pentru a justifica privarea de libertate a acestora, prelungirea ei în continuare

depășește limitele rezonabile impuse de art. 5 parag. 3 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, independent de faptul că ea se va imputa sau nu din pedeapsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Brașov solicitând menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților

S.I., O.R.M. și M.C.

Recursul declarat este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 139 alin.

(1) C. proc. pen., măsura preventivă se înlocuiește cu o altă măsură preventivă,

când se schimbă temeiurile care au determinat luarea măsurii.

Arestarea inculpaților a fost dispusă în

temeiul prevederilor art. 148 lit. d) și f) C. proc. pen., pentru săvârșirea următoarelor

infracțiuni:

S.I., pentru comiterea infracțiunilor de

„constituire a unui grup infracțional organizat” prevăzută de art. 7 din Legea

nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; tentativă la

„furt calificat” prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 05/06

aprilie 2009 în dauna Agenției Loto Săcele); „furt calificat” prevăzută de art.

208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. (faptă săvârșită la data

de 14/15 iunie 2009, în dauna benzinăriei din comuna Belin, județul Covasna); „furt

calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i)

C. pen. (faptă săvârșită la data de 25/26 iunie 2009, în dauna SC P. SRL Brașov);

„furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g),

i) C. pen. (săvârșită la data de 21/22 iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL Feldioara);

„furt calificat cu consecințe deosebit de grave” prevăzută de art. 208 alin. (1),

art. 209 alin. (1) lit. a), c), g), i) și alin. (4) C. pen. (faptă săvârșită la

data de 09/10 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL Brașov); „tâlhărie” prevăzută

de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a),

b) și e) C. pen. (săvârșită la data de 12/13 septembrie 2010, în dauna SC H.T.

SRL Tălmaciu și SC W. SRL Tălmaciu); complicitate la „furt calificat” prevăzută

de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen. (faptă săvârșită la data de 11/12 noiembrie 2010, în dauna SC

G.G. SRL Codlea) și complicitate la „tentativă la tâlhărie” prevăzută de art. 26

C. pen. raportat la art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. a), b) și alin. (2

1

) lit. a), b) C. pen. (faptă săvârșită la data

de 23/24 noiembrie 2010, în dauna SC A. SA București, Centrul de Hibridare și Selecție

Codlea), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

O.R.M., pentru comiterea infracțiunilor

de „constituire a unui grup infracțional organizat „prevăzută de art. 7 din Legea

nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; „furt calificat”

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă

comisă în data de 25/26 iunie 2009, în dauna SC P. SRL Brașov); „furt calificat”

prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 4 acte materiale (fapte comise în data de

08/09 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.P. SRL și SC E.M. SRL

din Brașov); „furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i) C. pen. (faptă comisă la data de 05/06 august 2009, în dauna

SC A.A.T.C. SA Ghimbav); „furt calificat cu consecințe deosebit de grave” prevăzută

de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) și i), alin. (4) C.

pen. (faptă comisă în data de 09/10 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL Brașov);

„tâlhărie” prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02/03 noiembrie 2010, în dauna SC

D.M.P. SRL Brașov); „furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 11/12

noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL Codlea); „tentativă la tâlhărie” prevăzută de

art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 23/24 noiembrie 2010,

în dauna SC A. SA București, Centrul de Hibridare și Selecție Codlea); „tâlhărie”

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06/07 septembrie 2010 în dauna SC

S. SA); „furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1)

lit. a), g) și i) C. pen. și „distrugere” prevăzută de art. 217 alin. (1) C.

pen. (faptă comisă la data de 10/11 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL); „furt

calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și

i) C. pen. (faptă comisă la data de 10/11 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P.

SRL); „tâlhărie” prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b),

alin. (2

1

) lit. a), b) și e) C. pen. (faptă comisă la data de 12/13

septembrie 2010 în dauna SC H.T. SRL Tălmaciu) și „furt calificat” prevăzută de

art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data

de 14/15 octombrie 2010, în dauna SC T. SA Miercurea Sibiului), cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.

M.C., pentru comiterea infracțiunilor de

„constituire a unui grup infracțional organizat” prevăzută de art. 7 din Legea

nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; „tâlhărie”

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) și alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 02/03 noiembrie 2010, în dauna SC

D.M.P. SRL Brașov); „furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1) lit. a), b), c), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 11/12

noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL Codlea); „tentativă la tâlhărie” prevăzută de

art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 23/24 noiembrie 2010

în dauna SC A. SA București, Centrul de Hibridare și Selecție Codlea); „tâlhărie”

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a) și b) C. pen. (faptă comisă la data de 06/07 septembrie 2010 în dauna SC

S. SA); „furt calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1)

lit. a), g) și i) C. pen. și „distrugere” prevăzută de art. 217 alin. (1) C.

pen. (faptă comisă la data de 10/11 septembrie 2010 în dauna SC  A.G. SRL); „furt

calificat” prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și

i) C. pen. (faptă comisă la data de 10/11 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P. SRL);

„tâlhărie” prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b), alin. (2

1

)

lit. a), b) și e) C. pen. (faptă comisă la data de 12/13 septembrie 2010 în dauna

SC H.T. SRL Tălmaciu); complicitate la „furt calificat” prevăzută de art. 26 C.

pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C.

pen. (săvârșită la data de 14/15 octombrie 2010, în dauna SC T. SA Miercurea Sibiului)

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

S-a reținut, în esență, că în cursul nopții

de 23/24 noiembrie 2010, inculpații, împreună cu inculpatul G.A., s-au deplasat

cu autoturismul condus de S.I., la SC A. SA București, Centrul de Hibridare și Selecție

Codlea, unde, în timp ce inculpatul S.I. a rămas afară asigurând paza, ceilalți

inculpați au pătruns în interiorul societății purtând cagule pe față și mănuși în

mâini, prin forțarea lacătului, spargerea geamului ușii de acces și după hrănirea

câinilor de pază, cu intenția de a sustrage bunuri și, fiind surprinși de paznicul

I.D., pe care l-au agresat și imobilizat de un scaun legându-l de mâini și de picioare

cu cabluri de alimentare, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare

8-9 zile de îngrijiri medicale, după care au început să caute bunuri pe care să

le sustragă și apoi au fugit, fiind surprinși de către organele de poliție.

Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. lit.

d) și f) C. proc. pen., arestarea inculpatului se poate dispune dacă sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și dacă inculpatul a săvârșit cu

intenție o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață

sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate

prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prin sentința penală nr. 324/S din 25 noiembrie

2011, Tribunalul Brașov a dispus:

- condamnarea inculpatului S.I. la pedeapsa

rezultantă de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând

ca acesta să execute în final pedeapsa de 9 ani închisoare;

- condamnarea inculpatului O.R. la pedeapsa

rezultantă de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând

ca acesta să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare;

- condamnarea inculpatului M.C. la pedeapsa

rezultantă de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 1 an închisoare, urmând ca

acesta să execute în final pedeapsa de 8 ani închisoare.

Înalta Curte reține că, în raport de faptele

presupus a fi săvârșite de inculpați, condițiile prevăzute de art. 148 lit. d) și

f) C. proc. pen. sunt îndeplinite și constată că în mod greșit prima instanță a

reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au

modificat.

Astfel că apreciem că de la ultima menținere

a arestării dispusă în cauză nu a intervenit vreun element nou care să impună lăsarea

în libertate a inculpaților.

De altfel, prin faptele inculpaților s-a

adus atingere gravă relațiilor sociale privind apărarea dreptului la proprietate,

respectiv relațiile sociale referitoare la integritatea fizică a persoanei, astfel

că lăsarea în libertate a inculpaților este de natură să inducă în rândul cetățenilor

societății un sentiment de nesiguranță că pot deveni și ei victime unor astfel de

fapte antisociale; lăsarea în libertate a inculpaților poate să constituie un motiv

de sporire a neîncrederii cetățenilor în actul de justiție, în incapacitatea organelor

abilitate ale statului de a restabili ordinea de drept încălcată.

Gradul de pericol social crescut rezidă

din modalitatea de comitere a faptelor, urmările produse, periculozitatea acestora,

antecedența acestora, anterior au săvârșit același gen de infracțiuni pentru care

au fost condamnați.

Aprecierea duratei rezonabile a detenției

potrivit art. 5 parag. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se analizează

in concreto în funcție de trăsăturile fiecărui caz în parte.

În cauză, nu se poate vorbi de o depășire

a termenului rezonabil atâta timp cât inculpații au fost trimiși în judecată pentru

infracțiuni complexe, care pentru aflarea adevărului, sunt necesare administrarea

unor probe pertinente și concludente și față de complexitatea cauzei nu se poate

trage concluzia că a fost depășită durata rezonabilă a măsurii preventive, nefiind

vorba de o inactivitate a organelor judiciare.

Mai mult, condamnarea în primă instanță

a inculpaților, chiar nedefinitivă, pentru săvârșirea infracțiunilor ce a dus la

arestarea acestora în temeiul art. 143 raportat la art. 148 lit. d) și f) C.

proc. pen., justifică menținerea arestării inculpaților și prin prisma art. 5 parag.

1 lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului respectiv „dacă este deținut

legal în baza condamnării pronunțată de un tribunal competent”.

Pe cale de consecință, în baza prevederilor

art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen., recursul declarat

de Parchet va fi admis, încheierea penală recurată va fi casată și, rejudecând,

în temeiul prevederilor art. 300

2

C. proc. pen., raportat la prevederile

art. 160

b

C. proc. pen. se va menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul prevederilor art. 192 alin.

(3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în recurs, vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu a inculpaților,

în sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial

Brașov împotriva încheierii din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 5708/62/2011, privind

pe inculpații S.I., O.R.M. și M.C.

Casează, în parte, încheierea atacată și,

pe fond, în baza art. 300

2

C. proc. pen. raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen., mențiune starea de arest a inculpaților S.I., O.R.M.

și M.C.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii

atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina

statului.

Onorariile pentru apărarea din oficiu pentru

intimații-inculpați O.R.M. și M.C., în sumă de câte 100 RON, se vor plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 10 septembrie 2012.