ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4083/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost investită cu soluționarea recursului formulat, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, privind C.S.M., republicată, de doamna judecător A.R., împotriva hotărârii nr. 916 din 21 mai 2009 a Plenului C.S.M., prin care a fost respinsă contestația împotriva hotărârii nr. 322 din 15 mai 2009 a Secției pentru judecători, cu precizarea că recursul declarat vizează și această din urmă hotărâre.

În motivarea recursului său recurenta, în prezent judecător în cadrul Judecătoriei Chișineu Criș, urmare a numirii prin decret prezidențial începând cu data de 25 iunie 2008, a arătat că și-a exprimat opțiunea de a se prezenta la concursul de promovare în funcție de execuție organizat la data de 31 mai 2009, optând pentru promovarea efectivă, pe locurile vacante existente pe raza Curții de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș. Învederând că îndeplinea condiția de vechime solicitată pentru participarea la concursul de promovare în funcție de execuție, recurenta a precizat că, în opinia sa, lipsa evaluării profesionale, nu poate fi un impediment împotriva participării la concurs, câtă vreme se datorează unor motive obiective, în condițiile în care obținerea unui raport de evaluare profesională este o condiție de asemeni impusă de lege pentru astfel de concursuri.

Intimatul C.S.M. a formulat în cauză întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului formulat. În esență, s-a arătat că hotărârile atacate sunt legale și temeinice în condițiile în care potrivit art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul „foarte bine" la ultima evaluare și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu îndeplinirea unor condiții minime de vechime, expres arătate. Totodată, potrivit art. 39 alin. (2) din același act normativ prima evaluare a judecătorilor și procurorilor se realizează la 2 ani de la numirea în funcție, regulamentele privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, ca și cel de evaluare, aprobate prin hotărâri distincte ale Plenului C.S.M.

reluând dispozițiile legale menționate. Întrucât recurenta avea la data înscrierii la concurs o vechime în funcția de judecător definitiv de numai 9 luni și 7 zile, activitatea sa profesională nu a putut fi evaluată, astfel că hotărârile adoptate, atacate pe calea prezentului recurs sunt legale și temeinice, deoarece recurenta nu îndeplinea cumulativ cerințele expres prevăzute de lege pentru promovarea în funcția de judecător de tribunal, respectiv aceea privind evaluarea activității profesionale. Recursul nu este fondat. Înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului raportat la criticile recurentei și față de prevederile legale incidente în cauză reține că nu subzistă motive de nelegalitate care să impună admiterea recursului formulat, fată de considerentele în continuare arătate.

Prin hotărârea Plenului C.S.M. nr. 916 din data de 21 mai 2009, atacată cu recurs în prezenta cauză a fost respinsă contestația recurentei A.R., formulată împotriva hotărârii nr. 322 din 14 mai 2009 a Secției pentru judecători a C.S.M., prin care a fost soluționată, de asemenea în sensul respingerii, contestația aceleiași recurente îndreptată împotriva hotărârii nr. 53 din 29 aprilie 2009 a Comisiei de organizare a concursului pentru promovarea în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, din data de 31 mai 2009. Prin această din urmă hotărâre a fost respinsă cererea recurentei de înscriere la respectivul concurs de promovare în funcții de execuție, pentru neîndeplinirea cerinței impusă de art. 44 alin. (1), coroborat cu art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, sub aspectul lipsei evaluării profesionale.

Necontestat, din cuprinsul hotărârilor sus menționate rezultă că recurenta a fost numită prin Decretul Președintelui României nr. 595/2008, judecător definitiv, la data de 1 iulie 2008, în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, exercitând anterior profesia de avocat timp de 5 ani. Nu este întemeiată critica recurentei în sensul că îndeplinirea condiției de vechime impusă de art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru participarea la un concurs de promovare în funcții de execuție este suficientă în vreme ce condiția obținerii calificativului „foarte bine" la ultima evaluare profesională este de natură a induce criterii subiective de apreciere și ca atare nu se impune cu necesitate, lipsa evaluării din motive obiective nefiind așadar un impediment împotriva participării la concurs, pentru cel puțin următoarele considerațiuni.

În primul rând, este de observat conținutul art. 44 alin. (1), ca și cel al art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, potrivit cu care participarea la concursul de promovare în funcția de judecător de tribunal este legal condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor expres enunțate, respectiv, existența calificativului „foarte bine" la ultima evaluare, lipsa sancțiunii disciplinare în ultimii 3 ani și o vechime de minim 5 ani în funcțiile de judecător, procuror sau avocat. Totodată, legea prevede că prima evaluare a judecătorilor și procurorilor se face Ia 2 ani de la numirea în funcție. În raport de data numirii recurentei (1 iulie 2008) în profesie în mod evident, la data concursului în discuție activitatea profesională a acesteia nu avea cum să fie evaluată.

În al doilea rând, este de menționat că cerința existenței unui raport de evaluare profesională, alături de celelalte condiții mai sus arătate, se impune a fi îndeplinită în vederea înscrierii și participării la un concurs de promovare, ea neavând caracter facultativ, după cum, în manieră, este adevărat, indirectă, sugerează recurenta. În contextul noilor prevederi ale Legii nr. 303/2004 ca și al regulamentului și ghidului emise în aplicarea acestora, evaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor este concepută ca un proces amplu și complex în scopul de a stabili nivelul de competență dar și de a spori performanța profesională individuală ca și, implicit, performanța instanței și/sau a parchetului în vederea consolidării calității actului de justiție.

În aceste condiții este nu numai imperios necesar, după cum o prevăd textele din Legea nr. 303/2004, republicată, dar și absolut firesc, ca evaluarea profesională să fie avută în vedere și în cadrul politicilor de resurse umane, mai precis în procesul de ocupare a posturilor de execuție și de conducere la instanțele și parchetele din sistemul judiciar. Reținând așadar că în cazul de față în mod legal procedura de evaluare a recurentei nu putea fi declanșată anterior împlinirii celor doi ani de la numirea în funcție, dar și că, parcurgerea acesteia și obținerea calificativului „foarte bine" este o condiție esențială pentru participarea la concursul de promovare la instanța superioară, impusă de legiuitor în vederea consolidării standardelor de calitate ale sistemului judiciar, pe care recurenta nu a îndeplinit-o, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., recursul de față va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.R. împotriva hotărârii Plenului C.S.M. nr. 916 din 21 mai 2009, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2009.