ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1072/2010

Prin ordonanța nr. 2911P/2009 din 19

august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus,

în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.,

neînceperea urmăririi penale față de avocatul P.L.T.,

cercetată pentru infracțiunile de înșelăciune prev. de art.

215 alin. (1) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen.

Pentru a dispune astfel, procurorul de

caz a reținut că petiționara T.M. a formulat plângere împotriva

avocatei sus-numite, susținând în fapt că aceasta din urmă - cu

ocazia judecării dosarului civil având ca obiect "Legea nr. 10/2001",

dintre T.M. (în calitate de reclamant) și P.D., respectiv Primăria

Dumbrava (în calitate de pârâte) - a pus concluzii de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată și a semnat cererea datată

17 martie 2009 în locul pârâtei P.D.

De către procuror, din actele

premergătoare efectuate în cauză, s-a constatat că, potrivit

dispozițiilor art. 37 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea

și exercitarea profesiei de avocat, acesta din urmă nu răspunde

penal pentru susținerile făcute oral sau în scris în formă

adecvată și cu respectarea solemnității ședinței

de judecată, susțineri ce sunt în legătură cu apărarea

în acea cauză și sunt necesare stabilirii adevărului.

De asemenea, potrivit art. 90 din

Statutul profesiei de avocat, acesta poate întocmi și formula cereri în

numele și/sau interesul clientului, notificări, memorii sau

petiții către autorități, instituții și alte

persoane, în scopul ocrotirii și apărării drepturilor și

intereselor legitime ale acestuia.

În consecință a dispus

neînceperea urmăririi penale.

Împotriva acestei ordonanțe a

formulat plângere petenta R.N., la procurorul ierarhic superior care, prin

rezoluția de la data de 11 septembrie 2009, stată în dosarul nr.

1613/II/2/2009, a dispus în temeiul art. 275 și urm. C. proc. pen.,

respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Împotriva soluției de neîncepere a

urmăririi penale dispusă de procurorul de caz, menționată

mai sus, a formulat plângere - potrivit dispozițiilor art. 278/1 C. proc.

pen. – petenta, prin procurator T.I., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, plângerea fiind în final respinsă prin S.P. 183/2009 a

Curții de Apel Craiova.

În continuare petenta a exercitat și

calea de atac a recursului.

În motivarea recursului, în scris ,,petenta

a susținut în esență că a făcut dovada

susținerilor sale din plângerea inițială - în sensul că

făptuitoarea a săvârșit, cu ocazia exercitării profesiei de

avocat în dosarul civil nr. 61/101/2004 aflat pe rolul Tribunalului

Mehedinți, infracțiunile de înșelăciune și uz de fals ­cu

probatoriul administrat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Craiova și cu înscrisurile ce se află în dosarul civil anterior

menționat. Cu toate acestea, procurorul de caz nu a reținut faptul

că a fost prejudiciată de către avocată prin înscrisurile

prezentate instanței, notificările și cererile formulate în baza

contractului de asistență juridică încheiat de părți,

deși s-a făcut dovada împrejurării că nu și-a

exercitat cu bună credință atribuțiile specifice profesiei,

încălcând flagrant art. 16 din Constituție, precum și normele

deontologice ale profesiei de avocat.

Astfel, a solicitat admiterea recursului,

desființarea sentinței și rezoluției nr. 2911P/2009 din 19

august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și a

rezoluției nr. 1613/II/2/2009 din 11 septembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cu

consecința trimiterii cauzei la procuror pentru începerea urmăririi

penale.

Analizând actele și lucrările

aflate în dosarul de urmărire penală atașat în cauză spre

justa soluționare a recursului formulat de petentă, Înalta Curte

constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a-l

respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

Pe rolul Tribunalului Mehedinți, în

anul 2009 s-a aflat un litigiu civil privind petenta T.M. - în calitate de

reclamantă, împotriva pârâtelor P.D. și Primăria comunei

Dumbrava, județ Mehedinți, în condițiile Legii nr. 10/2001. În

cadrul dosarului nr. 61110112004, pârâta P.D. a fost asistată de intimata P.T.,

în calitate de avocat, în baza contractului de asistență

juridică nr. 59 din 13 august 2008.

La 22 noiembrie 2008, între intimată

și numita P.D. s­a încheiat un nou contract de asistență

juridică, pentru dosarul civil menționat anterior.

Ca urmare a faptului că

înțelegerea privind încheierea contractului și implicit acordarea de

asistență juridică s-a realizat după o convorbire

telefonică, dar printr-o scrisoare ulterioară, pârâta din litigiul

civil P.D. și-a exprimat în mod expres acordul cu privire la

asistență, intimata P.S.T. a formulat cereri în scris și oral,

în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 privind

exercitarea profesiei de avocat. Și cererea formulată de

intimată la 17 martie 2009 s-a apreciat a fi semnată în mod legal, în

nume propriu, în condițiile în care a fost depusă la dosar

împuternicirea avocațială, fiind respectate condițiile prev de

art. 90 din Statutul profesiei de avocat.

Susținerile petiționarei cu

privire la pretinsul caracter fals al înscrisurilor depuse de intimată,

sunt nefondate, ele putând constitui, eventual, obiectul unor plângeri penale

cu indicarea autorului pretinsului fals, sau motive de recurs, în situația

în care instanța unde au fost depuse înscrisurile ar fi pronunțat o

hotărâre cu reținerea acestora ca probe în cauza dedusă

judecății.

În consecință, constatând

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, care a indicat în

detaliu toate aceste aspecte, și prin care s-a menținut cu deplin

temei soluția procurorului, instanța de recurs urmează a

respinge recursul ca nefondat pe considerentele art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2)

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

petiționara T.M. prin procurator T.I. împotriva deciziei penale nr.183 din

14 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă

recurenta petiționară la plata sumei de 300 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 martie 2010.