ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3914/2010

Asupra

recursului penal de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 137 din

30 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosar nr. 1130/54/2010

s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul D.P. împotriva

Ordonanței nr. 1090/P/2009 din 1 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Craiova privind pe intimata M.M., avocat în Baroul Gorj.

Pentru a

hotărî astfel, s-a reținut că din materialul probator administrat în cauză nu

rezultă că intimata a săvârșit infracțiunile reclamate, respectiv insultă,

calomnie, instigarea la discriminare și respectiv infracțiunea prevăzută de art.

109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004. Referitor la solicitarea petentului

privind efectuarea de cercetări cu privire și la alte infracțiuni decât cele

menționate în ordonanța atacată, instanța a reținut că dispozițiile art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen. prevăd expres limitele de verificare, sens în care

ordonanța poate fi verificată numai cu privire la infracțiunile pentru care a

formulat inițial plângere la organul de urmărire penală.

În ceea ce

privește critica petentului vizând greșita declinare a competenței în favoarea

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în raport de calitatea

intimatei, aceea de avocat s-a reținut că, intimata avea calitatea menționată

însă era suspendată la cerere din exercitarea profesiei și înscrisă în tabloul

avocaților incompatibili, fapt ce a atras incidența dispozițiilor art. 28

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și art. 209 alin. (3) și (4) C. proc. pen.

Împotriva acestei

hotărâri, în termen legal a declarat recurs petentul D.P. criticând-o în esență

pentru următoarele motive:

- în mod

greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitei M.M. pentru

săvârșirea faptelor prevăzute de art. 205 și art. 206 C. pen. și aplicarea unei

sancțiuni cu caracter administrativ în cuantum de 300 lei deși probatoriul

administrat în cauză releva conturarea conținutului constitutiv al acestor

infracțiuni, aspect menționat chiar în ordonanța atacată;

- în mod

tendențios și nejustificat s-a reținut că intimata este avocat în cadrul

Baroului Gorj și nu avocat suspendat cum în realitate este;

- în mod

greșit nu s-a reținut vinovăția făptuitoarei intimate M.M. referitor la

infracțiunile menționate deși probatoriul administrat în cauză (adresa

Primarului transmisă Secției de votare Crasna, declarațiile martorilor)

dovedesc că aceasta a instigat populația prin manifeste denigratoare și calomnioase

la adresa sa având drept consecință înlăturarea din cursa electorală;

- procurorul

nu a examinat conținutul sesizării penale depusă de numiții S.G. și G.C.,

înregistrate la Postul de poliție Crasna din 1 iunie 2008 care evidenția

manifestarea infracțională a intimatei în procesul electoral;

- nu s-au

respectat dispozițiile art. 201 și art. 202 C. proc. pen. în sensul că nu s-a

luat declarație primarului A.V. și nici martorului G.C., probe care erau

concludente în stabilirea vinovăției intimatei;

A solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecința desființării

ordonanței atacate și trimiterea cauzei procurorului la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova în vederea începerii urmăririi penale față de intimata M.M.

cu privire la infracțiunile pentru care a formulat plângere. Recursul este nefondat.

Examinând

actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de recurentul

petent precum și a dispozițiilor art. 278

1

cu referire la art. 278 C.

proc. pen. și la art. 385

6

alin. (1) și (2) C. proc. pen. constată

că sentința penală nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția

penală și pentru cauze cu minori este legală și temeinică.

Astfel, prin

rezoluția nr. 1090/P/2009 din 1 martie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Craiova a dispus în temeiul art. 220 și art. 228 raportat la art. 1 lit. a),

b), d) și f) C. proc. pen. infirmarea începerii urmăririi penale față de M.M. pentru

infracțiunile prevăzute de art. 205, art. 206 C. pen., dispusă prin rezoluția

din 23 septembrie 2009 a organelor de poliție din cadrul Poliției Novaci și

confirmată la aceeași dată de procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Novaci precum și neînceperea urmăririi penală față de M.M. pentru infracțiunile

prevăzute de art. 205, art. 206, art. 317 alin. (1) C. pen. și art. 109 alin. (1)

din Legea nr. 67/2004, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 317 C. pen. iar cu privire la

infracțiunea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 a reținut că

această faptă nu există întrucât din declarațiile martorilor nu a rezultat că M.M.

ar fi promis sau oferit bani sau alte bunuri în timpul campaniei electorale.

Cu privire la

infracțiunile de insultă și calomnie s-a apreciat că nu sunt întrunite

elementele constitutive ale acestora.

Prin

ordonanța nr. 363/11/2/2010 din 23 martie 2010 s-a respins plângerea formulată

de petent împotriva rezoluției sus-menționate.

Referitor la

criticile formulate de recurentul petent concretizate în motivele de recurs,

înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Instanța de

fond a reținut în considerentele sentinței recurate, în mod corect că, din

analiza întregului material probator administrat în cauză respectiv plângerea

petentului, declarațiile martorilor B.G., V.C., B.E., O.V., R.N., toate

coroborate cu declarația intimatei M.M. nu rezultă întrunirea elementelor

constitutive ale infracțiunilor reclamate de petent.

Din

verificarea actelor premergătoare în cauza de față nu rezultă indicii privind

săvârșirea infracțiunii de insultă de către intimată întrucât cercetările

efectuate au confirmat doar răspândirea de către aceasta a unor fluturași cu

caracter electoral, singura remarcă la adresa petentului fiind aceea

referitoare la faptul că „votându-l pe P.D. veți avea trei primari în loc de

unul, pe G. și V.". În mod corect s-a reținut că această afirmație nu este

aptă să aducă atingere onoarei sau demnității petentului pentru a fi întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 205 C. pen.

Infracțiunea

prevăzută de art. 205 C. pen. este una comisivă care are conținuturi

alternative, elementul material al acesteia putându-se realiza prin săvârșirea

uneia dintre următoarele acțiuni: acțiunea de atingere a onoarei unei persoane,

acțiunea de atingere a reputației unei persoane sau acțiunea de atribuire unei

persoane a unui defect, boală sau infirmitate, care chiar dacă ar fi reale nu

trebuie relevate, pentru existența infracțiunii fiind necesar ca oricare dintre

acțiunile prin care se poate realiza elementul ei material, să privească o

persoană determinată sau determinabilă, pe baza datelor furnizate de făptuitor.

Așa fiind, în

mod corect, prin prisma dispozițiilor legale menționate dar și a analizei

judicioase a materialului probator administrat în cauză s-a reținut că nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 205 C.

pen., în ceea ce o privește pe intimata M.M.

Referitor la

infracțiunea de calomnie reclamată de petent se constată că acesta nu a

menționat în ce constă acțiunea de calomniere, actele premergătoare

neconfirmând săvârșirea acestei infracțiuni de către intimată.

Infracțiunea

de calomnie se realizează printr-o acțiune de afirmare sau imputare în public a

unei fapte determinate, privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevărată, ar

expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară,

ori disprețului public. Așa fiind, din actele dosarului rezultă doar

împrejurarea că intimata M.M. a continuat să răspândească și în ziua alegerilor

fluturași cu caracter electoral care însă nu conțineau afirmații de natura

celor la care se referă textul de lege menționat.

În ceea ce

privește infracțiunea prevăzută de art. 317 C. pen. care incriminează

instigarea la ură pe temei de rasă, naționalitate, apartenență politică etc.

s-a reținut în mod corect că aspectele menționate în fluturașii răspândiți de

către intimată nu pot fi apreciate ca fiind caracter penal întrucât nu se

conturează elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii

subiective, întrucât nu s-a făcut dovada că intimata a acționat cu formă de

vinovăție cerută de lege pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Totodată din

actele premergătoare efectuate în cauză, analizate judicios de către instanța

de fond nu rezultă că intimata ar fi promis, oferit sau dat bani, bunuri sau

alte foloase în timpul campaniei electorale, ori în scopul determinării

alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau de un

anumit candidat astfel încât, în mod just, s-a constatat că, în cauză, nu sunt

întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 109 alin.

(1) din Legea nr. 67/2004.

Criticile

recurentului petent vizând greșita declinare a competenței soluționării cauzei

în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în raport de

calitatea intimatei este nefondată întrucât așa cum în mod corect a reținut și

instanța de fond din cercetările efectuate rezultă că la data respectivă

intimata avea calitatea de avocat, suspendat la cerere din exercitarea

profesiei și înscris în tabloul invocaților incompatibili, fapt ce a atras

incidența în cauză a dispozițiilor art., 278

1

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen. și a dispozițiilor art. 209 alin. (3) și (4) C. proc. pen.

De asemenea,

motivul de recurs formulat de petent referitor la insuficienta cercetare penală

efectuată de organul de urmărire penală constând în neefectuarea tuturor

probelor solicitate de acesta este nefondat întrucât potrivit dispozițiilor art.

224 C. proc. pen., organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare

care au menirea fie să completeze informațiile pe care le are cu privire la

săvârșirea unei infracțiuni fie să verifice aceste informații pentru a dispune

cu privire la începerea sau neînceperea urmăririi penale.

Din

verificările efectuate rezultă că actele premergătoare întocmite în raport de

ansamblul faptic prezentat de petent, au fost circumscrise probelor pe care

organul de urmărire penală Ie-a apreciat ca fiind necesare pentru soluționarea

cauzei, iar faptul că probatoriul nu a fost suplimentat nu atrage nelegalitatea

ordonanței pronunțate.

Pentru

considerentele arătate, văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondat, recursul declarat de petentul

D.P. împotriva sentinței penale nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curții de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pe care o menține ca legală

și temeinică.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a-l obliga pe recurentul

petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar D.P. împotriva sentinței

penale nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli

judiciare către stat și de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către

intimată.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 4 noiembrie 2010.