ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3769/2003

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cu cererea înregistrată la 8 august 2003 și completată cu cererea depusă la 12 august 2003, reclamanta SC A.V. SA Brăila a solicitat, ca pe cale de ordonanță președențială, să se dispună suspendarea aplicării H.G. nr. 512/2002 și suspendarea executării lucrărilor începute în baza acestei hotărâri, de Consiliul Local al municipiului Galați, precum și plata de daune, în sumă de 100.000.000 lei pe fiecare zi, în cazul continuării lucrărilor de construcții în arealul de 1000 ha, transmise în proprietatea publică a municipiului Galați. În motivarea cererii, reclamanta a arătat c, prin acțiunea care face obiectul dosarului nr. 533/2003, a solicitat anularea H.G.

nr. 512/2002, privind transmiterea unui teren în suprafață de 1000 ha., situat în județul Brăila, din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galați. Reclamanta a învederat că prin executarea H.G. nr. 512/2002, până la soluționarea dosarului nr. 533/2003, va fi prejudiciată prin exproprierea sa fără justă cauză, deoarece bunurile pentru care s-a dispus scoaterea din funcțiune și casarea sunt proprietatea sa, ca societate comercială cu capital privat în procent de 100%.

Prin sentința civilă nr. 127/F din 26 august 2003, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă și în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, a dispus suspendarea de îndată și fără somație a aplicării H.G nr. 512/2002, precum și a lucrărilor începute de Consiliul Local al municipiului Galați, pe terenul atribuit prin această hotărâre, sub sancțiunea de 100.000.000 lei pe zi daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la data rămânerii irevocabile a sentinței, până la soluționarea dosarului nr. 533/2003 aflat pe rolul aceleiași instanțe. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut ca fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, cu motivarea că reclamanta a dovedit pericolul producerii unor însemnate și imediate prejudicii, prin lucrările pe care Primăria municipiului Galați le efectuează deja pe terenul atribuit prin H.G.

nr. 512/2002, mai înainte de a se statua asupra legalității acestei hotărâri, în dosarul nr. 533/2003. În acest sens, s-a motivat în hotărârea instanței de fond că până la judecarea acțiunii de anulare a H.G. nr. 512/2002, există riscul să fie prejudiciat patrimoniul reclamantei, prin distrugerea unor bunuri proprietatea sa. De asemenea, instanța de fond a constatat că sunt întrunite condițiile generale prevăzute de art. 581 C. proc. civ., la care face trimitere art. 9 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, respectiv urgența și aparența dreptului, precum și prejudiciul ce l-ar încerca reclamanta prin continuarea lucrărilor de construcții. Împotriva acestei sentințe și în termen legal, au declarat recurs pârâții Guvernul României și Consiliul Local al municipiului Galați.

Recurentul Guvernul României a solicitat casarea hotărârii, în baza art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ., susținând că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 581 C. proc. civ., într-un litigiu de contencios administrativ, în care măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi dispusă decât în condițiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990. De asemenea, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond, pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, cu motivarea că intimata-reclamantă nu a dovedit existența unor cazuri bine justificate și pericolul producerii unei pagube iminente, ce nu ar putea fi înlăturat decât prin suspendarea H.G.

nr. 512/2002, care se bucură de prezumția de legalitate, până la cenzurarea sa pe calea acțiunii în anulare. În recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Galați a fost criticată hotărârea instanței de fond, pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 și s-a susținut că intimata-reclamantă nu a justificat cererea sa printr-un drept sau un interes legitim și nici urgența măsurii, spre a se evita o pagubă iminentă. Totodată, recurentul a arătat că instanța de fond nu a analizat actul administrativ, a cărui suspendare s-a dispus și a reținut eronat ca fiind încălcat dreptul de proprietate al intimatei-reclamante cu privire la terenul în suprafață de 1000 ha și cu privire la bunurile scoase din funcțiune, deși în cerere nu s-a invocat un asemenea drept.

Consiliul Local al municipiului Galați a solicitat casarea hotărârii atacate, și pentru omisiunea instanței de fond, de a se pronunța asupra excepției de nulitate a cererii, invocată în baza art. 133 C. proc. civ., întrucât intimata-reclamantă nu a indicat părțile chemate în judecată, încălcând una din condițiile esențiale impuse de art. C. proc. civ., pentru cererea de chemare în judecată. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de casare invocate și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va admite cele două recursuri, pentru următoarele considerente: Prin H.G. nr. 512/2002, s-a aprobat transmiterea unui teren în suprafață de 1000 ha, situat în județul Brăila, din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galați și în administrarea Consiliului Local al municipiului Galați, pentru construcții de locuințe și utilități sociale.

Solicitând suspendarea executării H.G. nr. 512/2002, intimata-reclamantă a motivat că bunurile prevăzute la art. 1 alin. (2) din actul administrativ contestat pe calea acțiunii în anulare, în dosarul nr. 533/2003, alcătuiesc un sistem de irigații-desecare-drenaj, proprietatea sa și că există riscul distrugerii lor prin executarea lucrărilor de construcții de către Consiliul Local al municipiul Galați. Obiectul cererii de suspendare, astfel cum a fost precizat și în completarea depusă la 12 august 2003, nu a fost avut în vedere de instanța de fond, întrucât s-a dispus suspendarea executării întregului act administrativ și nu numai a acelor prevederi susceptibile prin aplicarea lor, să producă efecte juridice față de intimata-reclamantă și să prejudicieze iminent un drept al său, recunoscut de lege sau un interes legitim.

De asemenea, instanța de fond nu a avut în vedere conținutul actului administrativ dedus judecății, pronunțându-se greșit și cu privire la lucrările de construcții, care reprezintă numai scopul transferului de proprietate aprobat de Guvernul României. Lucrările de construcții care se vor efectua pe terenul transmis în proprietatea publică a municipiului Galați, nu au făcut obiectul actului administrativ contestat de intimata-reclamantă în condițiile Legii nr. 29/1990 și deci instanța de contencios administrativ nu avea competența materială să dispună suspendarea executării lor. Hotărârea pronunțată în cauză este nelegală și pentru aplicarea greșită într-un litigiu de contencios administrativ, a dispozițiilor art. C. proc.

civ., privind ordonanța președințială și pentru acordarea, fără temei legal, a unor daune cominatorii în cazul neexecutării măsurii de suspendare a efectelor actului administrativ. Acțiunea de anulare a H.G. nr. 512/2002 a fost formulată de intimata-reclamantă în baza Legii nr. 29/1990 și cererea sa de suspendare a executării hotărârii, ca măsură provizorie, nu poate fi soluționată într-o altă procedură judiciară, decât cea aplicabilă pentru fondul litigiului. Astfel, dispozițiile art. 581 C. proc. civ. nu erau incidente în cauză, deoarece norma de trimitere cuprinsă în art. 18 din Legea nr. 29/1990, are ca obiect numai acele prevederi de procedură, pentru care nu există o reglementare specială în materia contenciosului administrativ.

De asemenea, se constată că prin hotărârea atacată a fost greșit admisă cererea de daune, fără a se avea în vedere că instanța de contencios administrativ se pronunță asupra daunelor compensatorii în condițiile art. 1 și art. 11 din Legea nr. 29/1990, pentru repararea prejudiciului cauzat de un act administrativ ilegal, anulat în tot sau în parte, precum și asupra daunelor cominatorii în condițiile art. 16 din aceeași lege, pentru refuzul de executare a hotărârii date pe fondul cauzei. Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute în textele de lege menționate anterior, instanța de fond a admis neîntemeiat cererea de daune cominatorii, formulată de intimata-reclamantă. În consecință, Curtea va admite ambele recursuri, va casa hotărârea atacată și rejudecând cauza, va admite în parte cererea formulată de intimata-reclamantă în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Intimata-reclamantă a susținut că este proprietara sistemului de irigații, drenaj și desecare, aflat pe terenul transmis în proprietatea publică a municipiului Galați și că pentru aceste bunuri, care reprezintă amenajări de irigații, s-a aprobat scoaterea din funcțiune și casarea, prin art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 512/2002. În dovedirea susținerii sale, intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: balanța mijloacelor fixe și studiul de evaluare a societății, adresa nr. 3897 din 6. mai 2003 emisă de S.N. Î.F SA, sucursala Brăila și adresa nr. 22482 din 25 iunie 2003, emisă de Agenția Domeniilor Statului, prin care se atestă că amenajările de irigații care fac obiectul predării conform H.G.

nr. 512/2002 ,aparțin societății reclamante. Față de probele administrate, se constată că intimata-reclamantă are un interes legitim să solicite suspendarea executării acelor prevederi din actul administrativ, prin care Guvernul României a aprobat scoaterea din funcțiune și casarea amenajărilor de irigații aflate pe terenul în suprafață de 1000 ha, transmis în proprietatea publică a municipiului Galați. Totodată, intimata-reclamantă a dovedit pericolul producerii unei pagube iminente în patrimoniul său, prin distrugerea unor bunuri, anterior soluționării acțiunii în anulare, în care a invocat existența dreptului său de proprietate, vătămat prin actul administrativ adoptat de Guvernul României.

În atare situație, făcând aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, Curtea va dispune suspendarea executării prevederilor art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 512/2002, până la soluționarea acțiunii de fond în dosarul nr. 533/2003 al Curții de Apel Galați și va respinge celelalte cereri formulate de intimata-reclamantă. Susținerea recurentului Consiliul Local al municipiului Galați, privind omisiunea instanței de fond, de a soluționa excepția de nulitate a cererii invocată în baza art. 133 alin. (1) C. proc. civ., este nefondată. Instanța de fond s-a pronunțat motivat asupra excepției și a reținut corect că cererea intimatei-reclamante cuprinde elementele esențiale prevăzute de art. 112 C. proc.

civ., iar Consiliul Local al municipiului Galați și-a formulat apărări în calitatea procesuală avută în litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Guvernul României și Consiliul Local Galați, împotriva sentinței civile nr. 127/F din 26 august 2003 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, admite în parte cererea, în sensul că dispune suspendarea executării art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 512/2002, până la soluționarea acțiunii pe fond. Respinge celelalte cereri. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2003.