ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3769/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Cu cererea înregistrată la 8 august

2003 și completată cu cererea depusă la 12 august 2003, reclamanta SC A.V. SA

Brăila a solicitat, ca pe cale de ordonanță președențială, să se dispună

suspendarea aplicării H.G. nr. 512/2002 și suspendarea executării lucrărilor

începute în baza acestei hotărâri, de Consiliul Local al municipiului Galați,

precum și plata de daune, în sumă de 100.000.000 lei pe fiecare zi, în cazul

continuării lucrărilor de construcții în arealul de 1000 ha, transmise în

proprietatea publică a municipiului Galați.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat c, prin acțiunea care face obiectul dosarului nr. 533/2003, a solicitat

anularea H.G. nr. 512/2002, privind transmiterea unui teren în suprafață de

1000 ha., situat în județul Brăila, din proprietatea privată a statului, în

proprietatea publică a municipiului Galați. Reclamanta a învederat că prin

executarea H.G. nr. 512/2002, până la soluționarea dosarului nr. 533/2003, va

fi prejudiciată prin exproprierea sa fără justă cauză, deoarece bunurile pentru

care s-a dispus scoaterea din funcțiune și casarea sunt proprietatea sa, ca

societate comercială cu capital privat în procent de 100%.

Prin sentința civilă nr. 127/F din

26 august 2003, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de

reclamantă și în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, a dispus suspendarea de

îndată și fără somație a aplicării H.G nr. 512/2002, precum și a lucrărilor

începute de Consiliul Local al municipiului Galați, pe terenul atribuit prin

această hotărâre, sub sancțiunea de 100.000.000 lei pe zi daune cominatorii

pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la data rămânerii irevocabile a

sentinței, până la soluționarea dosarului nr. 533/2003 aflat pe rolul aceleiași

instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut ca fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 9 din Legea nr.

29/1990, cu motivarea că reclamanta a dovedit pericolul producerii unor

însemnate și imediate prejudicii, prin lucrările pe care Primăria municipiului

Galați le efectuează deja pe terenul atribuit prin H.G. nr. 512/2002, mai

înainte de a se statua asupra legalității acestei hotărâri, în dosarul nr.

533/2003. În acest sens, s-a motivat în hotărârea instanței de fond că până la

judecarea acțiunii de anulare a H.G. nr. 512/2002, există riscul să fie

prejudiciat patrimoniul reclamantei, prin distrugerea unor bunuri proprietatea

sa. De asemenea, instanța de fond a constatat că sunt întrunite condițiile generale

prevăzute de art. 581 C. proc. civ., la care face trimitere art. 9 alin. (2)

din Legea nr. 29/1990, respectiv urgența și aparența dreptului, precum și

prejudiciul ce l-ar încerca reclamanta prin continuarea lucrărilor de

construcții.

Împotriva acestei sentințe și în

termen legal, au declarat recurs pârâții Guvernul României și Consiliul Local

al municipiului Galați.

Recurentul Guvernul României a solicitat casarea

hotărârii, în baza art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ., susținând că

instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 581 C. proc. civ., într-un

litigiu de contencios administrativ, în care măsura provizorie de suspendare a

executării actului administrativ nu poate fi dispusă decât în condițiile

prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990. De asemenea, recurentul a criticat

hotărârea instanței de fond, pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9

din Legea nr. 29/1990, cu motivarea că intimata-reclamantă nu a dovedit

existența unor cazuri bine justificate și pericolul producerii unei pagube

iminente, ce nu ar putea fi înlăturat decât prin suspendarea H.G. nr. 512/2002,

care se bucură de prezumția de legalitate, până la cenzurarea sa pe calea

acțiunii în anulare.

În recursul declarat de pârâtul

Consiliul Local al municipiului Galați a fost criticată hotărârea instanței de

fond, pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 și

s-a susținut că intimata-reclamantă nu a justificat cererea sa printr-un drept

sau un interes legitim și nici urgența măsurii, spre a se evita o pagubă

iminentă.

Totodată, recurentul a arătat că

instanța de fond nu a analizat actul administrativ, a cărui suspendare s-a

dispus și a reținut eronat ca fiind încălcat dreptul de proprietate al

intimatei-reclamante cu privire la terenul în suprafață de 1000 ha și cu

privire la bunurile scoase din funcțiune, deși în cerere nu s-a invocat un

asemenea drept. Consiliul Local al municipiului Galați a solicitat casarea

hotărârii atacate, și pentru omisiunea instanței de fond, de a se pronunța

asupra excepției de nulitate a cererii, invocată în baza art. 133 C. proc.

civ., întrucât intimata-reclamantă nu a indicat părțile chemate în judecată,

încălcând una din condițiile esențiale impuse de art. C. proc. civ., pentru

cererea de chemare în judecată.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu motivele de casare invocate și de dispozițiile art. 304

și art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va admite cele două recursuri,

pentru următoarele considerente:

Prin H.G. nr. 512/2002, s-a aprobat

transmiterea unui teren în suprafață de 1000 ha, situat în județul Brăila, din

proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galați

și în administrarea Consiliului Local al municipiului Galați, pentru

construcții de locuințe și utilități sociale.

Solicitând suspendarea executării

H.G. nr. 512/2002, intimata-reclamantă a motivat că bunurile prevăzute la art.

1 alin. (2) din actul administrativ contestat pe calea acțiunii în anulare, în

dosarul nr. 533/2003, alcătuiesc un sistem de irigații-desecare-drenaj,

proprietatea sa și că există riscul distrugerii lor prin executarea lucrărilor

de construcții de către Consiliul Local al municipiul Galați.

Obiectul cererii de suspendare,

astfel cum a fost precizat și în completarea depusă la 12 august 2003, nu a

fost avut în vedere de instanța de fond, întrucât s-a dispus suspendarea

executării întregului act administrativ și nu numai a acelor prevederi

susceptibile prin aplicarea lor, să producă efecte juridice față de

intimata-reclamantă și să prejudicieze iminent un drept al său, recunoscut de

lege sau un interes legitim.

De asemenea, instanța de fond nu a

avut în vedere conținutul actului administrativ dedus judecății, pronunțându-se

greșit și cu privire la lucrările de construcții, care reprezintă numai scopul

transferului de proprietate aprobat de Guvernul României.

Lucrările de construcții care se vor

efectua pe terenul transmis în proprietatea publică a municipiului Galați, nu

au făcut obiectul actului administrativ contestat de intimata-reclamantă în

condițiile Legii nr. 29/1990 și deci instanța de contencios administrativ nu

avea competența materială să dispună suspendarea executării lor.

Hotărârea pronunțată în cauză este

nelegală și pentru aplicarea greșită într-un litigiu de contencios

administrativ, a dispozițiilor art. C. proc. civ., privind ordonanța

președințială și pentru acordarea, fără temei legal, a unor daune cominatorii

în cazul neexecutării măsurii de suspendare a efectelor actului administrativ.

Acțiunea de anulare a H.G. nr.

512/2002 a fost formulată de intimata-reclamantă în baza Legii nr. 29/1990 și

cererea sa de suspendare a executării hotărârii, ca măsură provizorie, nu poate

fi soluționată într-o altă procedură judiciară, decât cea aplicabilă pentru

fondul litigiului. Astfel, dispozițiile art. 581 C. proc. civ. nu erau

incidente în cauză, deoarece norma de trimitere cuprinsă în art. 18 din Legea

nr. 29/1990, are ca obiect numai acele prevederi de procedură, pentru care nu

există o reglementare specială în materia contenciosului administrativ.

De asemenea, se constată că prin

hotărârea atacată a fost greșit admisă cererea de daune, fără a se avea în

vedere că instanța de contencios administrativ se pronunță asupra daunelor

compensatorii în condițiile art. 1 și art. 11 din Legea nr. 29/1990, pentru

repararea prejudiciului cauzat de un act administrativ ilegal, anulat în tot

sau în parte, precum și asupra daunelor cominatorii în condițiile art. 16 din

aceeași lege, pentru refuzul de executare a hotărârii date pe fondul cauzei.

Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute în textele de lege menționate

anterior, instanța de fond a admis neîntemeiat cererea de daune cominatorii,

formulată de intimata-reclamantă.

În consecință, Curtea va admite ambele recursuri,

va casa hotărârea atacată și rejudecând cauza, va admite în parte cererea

formulată de intimata-reclamantă în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990.

Intimata-reclamantă a susținut că

este proprietara sistemului de irigații, drenaj și desecare, aflat pe terenul

transmis în proprietatea publică a municipiului Galați și că pentru aceste

bunuri, care reprezintă amenajări de irigații, s-a aprobat scoaterea din

funcțiune și casarea, prin art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 512/2002.

În dovedirea susținerii sale,

intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: balanța

mijloacelor fixe și studiul de evaluare a societății, adresa nr. 3897 din 6.

mai 2003 emisă de S.N. Î.F SA, sucursala Brăila și adresa nr. 22482 din 25

iunie 2003, emisă de Agenția Domeniilor Statului, prin care se atestă că amenajările

de irigații care fac obiectul predării conform H.G. nr. 512/2002 ,aparțin

societății reclamante.

Față de probele administrate, se

constată că intimata-reclamantă are un interes legitim să solicite suspendarea

executării acelor prevederi din actul administrativ, prin care Guvernul

României a aprobat scoaterea din funcțiune și casarea amenajărilor de irigații

aflate pe terenul în suprafață de 1000 ha, transmis în proprietatea publică a

municipiului Galați. Totodată, intimata-reclamantă a dovedit pericolul

producerii unei pagube iminente în patrimoniul său, prin distrugerea unor

bunuri, anterior soluționării acțiunii în anulare, în care a invocat existența

dreptului său de proprietate, vătămat prin actul administrativ adoptat de

Guvernul României.

În atare situație, făcând aplicarea

dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, Curtea va dispune suspendarea

executării prevederilor art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 512/2002, până la

soluționarea acțiunii de fond în dosarul nr. 533/2003 al Curții de Apel Galați

și va respinge celelalte cereri formulate de intimata-reclamantă.

Susținerea recurentului Consiliul

Local al municipiului Galați, privind omisiunea instanței de fond, de a

soluționa excepția de nulitate a cererii invocată în baza art. 133 alin. (1) C.

proc. civ., este nefondată. Instanța de fond s-a pronunțat motivat asupra

excepției și a reținut corect că cererea intimatei-reclamante cuprinde

elementele esențiale prevăzute de art. 112 C. proc. civ., iar Consiliul Local

al municipiului Galați și-a formulat apărări în calitatea procesuală avută în

litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Guvernul României și Consiliul Local Galați, împotriva sentinței civile nr.

127/F din 26 august 2003 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de

contencios administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

admite în parte cererea, în sensul că dispune suspendarea executării art. 1

alin. (2) din H.G. nr. 512/2002, până la soluționarea acțiunii pe fond.

Respinge celelalte cereri.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 noiembrie 2003.