ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 229/2010

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 357 din 12 mai 2009 a Tribunalului Iași

inculpatul C.F. a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni

închisoare și 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii

prev. de art. 20 rap. la art. 174, art.175 lit. a) și i) precum și

art. 176 lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71

și art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii

și arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2008.

Totodată, inculpatul a fost obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut, în esență, următoarele:

În ziua de 12 iulie 2008, între orele

17-21 inculpatul C.F. a consumat băuturi alcoolice într-un bar.

La un moment dat, între el și partea

vătămată M.M. s-a iscat o ceartă în care au intervenit

și părțile vătămate C.M. și G.M.

Supărat, inculpatul a

părăsit localul, lăsând să se înțeleagă că

se va întoarce.

Asta a și făcut, după ce

s-a înarmat cu un cuțit de bucătărie de 14 cm, cu care

intenționa să se răzbune pe tinerii din localul respectiv.

În timpul altercației cu cei trei,

inculpatul le-a aplicat mai multe lovituri de cuțit, în diferite zone ale

corpului, cauzându-le leziuni traumatice, care în cazul părții

vătămate M.M., au pus în primejdie viața acestuia.

Chiar dacă în cazul

părților vătămate G.V. și C.M., leziunile produse de

inculpat nu le-au pus în pericol viața, din rapoartele medico-legale

întocmite, din modalitatea de producere a acestora, având în vedere obiectul

vulnerant folosit de inculpat, instanța de fond a reținut că

acesta a acționat cu intenția indirectă de a ucide.

Prin decizia penală nr. 114 din 6

octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 09122/99/2008, al

Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu

minori, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva

sentinței penale mai sus arătate.

Nemulțumit de hotărârea

instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs, prin

apărătorul ales.

La termenul din 25 ianuarie 2010, în

temeiul art. 302 alin. (2) rap. la art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

a), teza I C. proc. pen., Înalta Curte a pus în discuția

părților excepția tardivității recursului declarat de

inculpat împotriva deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a Curții

de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Excepția este întemeiată,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 385

3

alin. (1) C.

proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune

altfel.

De asemenea, conform dispozițiilor

cuprinse în art. 385

3

alin. (2) rap. la art. 363 alin. (3) C. proc. pen.

pentru inculpatul deținut, care a lipsit de la pronunțare, termenul

curge de la comunicarea copiei după dispozitiv.

În prezenta cauză, așa cum

rezultă din dovada aflată la fila 81 dosar apel, dar și din

referatul întocmit de magistratul asistent aflat la filele 4445 din dosar,

copia minutei deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a Curții de

Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, i-a

fost comunicată recurentului inculpat C.F. la data de 9 octombrie 2009.

Recursul declarat de inculpat, prin

apărătorul ales, a fost înregistrat pe data de 11 noiembrie 2009,

depășindu-se, cu mult, termenul prevăzut de textul de lege

indicat anterior.

Așa fiind, deși la termenul din

25 ianuarie 2010, recurentul inculpat C.F. a declarat că-și retrage

recursul, Înalta Curte va da eficiență excepției

tardivității, care primează în astfel de situații.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte,

în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen.

va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul inculpat C.F.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv introdus, recursul declarat de

inculpatul C.F. împotriva deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a

Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților

Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 25 ianuarie 2010.