ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 229/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 357 din 12 mai 2009 a Tribunalului Iași inculpatul C.F. a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174, art.175 lit. a) și i) precum și art. 176 lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea disp. art. 71 și art. 64 C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2008. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: În ziua de 12 iulie 2008, între orele 17-21 inculpatul C.F. a consumat băuturi alcoolice într-un bar. La un moment dat, între el și partea vătămată M.M. s-a iscat o ceartă în care au intervenit și părțile vătămate C.M. și G.M. Supărat, inculpatul a părăsit localul, lăsând să se înțeleagă că se va întoarce. Asta a și făcut, după ce s-a înarmat cu un cuțit de bucătărie de 14 cm, cu care intenționa să se răzbune pe tinerii din localul respectiv. În timpul altercației cu cei trei, inculpatul le-a aplicat mai multe lovituri de cuțit, în diferite zone ale corpului, cauzându-le leziuni traumatice, care în cazul părții vătămate M.M., au pus în primejdie viața acestuia.

Chiar dacă în cazul părților vătămate G.V. și C.M., leziunile produse de inculpat nu le-au pus în pericol viața, din rapoartele medico-legale întocmite, din modalitatea de producere a acestora, având în vedere obiectul vulnerant folosit de inculpat, instanța de fond a reținut că acesta a acționat cu intenția indirectă de a ucide. Prin decizia penală nr. 114 din 6 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr. 09122/99/2008, al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale mai sus arătate. Nemulțumit de hotărârea instanței de apel, inculpatul a atacat-o cu recurs, prin apărătorul ales. La termenul din 25 ianuarie 2010, în temeiul art. 302 alin. (2) rap.

la art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a), teza I C. proc. pen., Înalta Curte a pus în discuția părților excepția tardivității recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit art. 385 3 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. De asemenea, conform dispozițiilor cuprinse în art. 385 3 alin. (2) rap. la art. 363 alin. (3) C. proc. pen. pentru inculpatul deținut, care a lipsit de la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei după dispozitiv.

În prezenta cauză, așa cum rezultă din dovada aflată la fila 81 dosar apel, dar și din referatul întocmit de magistratul asistent aflat la filele 4445 din dosar, copia minutei deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, i-a fost comunicată recurentului inculpat C.F. la data de 9 octombrie 2009. Recursul declarat de inculpat, prin apărătorul ales, a fost înregistrat pe data de 11 noiembrie 2009, depășindu-se, cu mult, termenul prevăzut de textul de lege indicat anterior. Așa fiind, deși la termenul din 25 ianuarie 2010, recurentul inculpat C.F. a declarat că-și retrage recursul, Înalta Curte va da eficiență excepției tardivității, care primează în astfel de situații.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen. va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul inculpat C.F. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardiv introdus, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva deciziei penale nr. 114 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2010.