ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 757/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 294 din 26 aprilie 2009 a Tribunalului Iași s-au hotărât următoarele: În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M.N., fiul lui N. și A., pentru săvârșirea infracțiunii de „lovire și ale violențe”, prevăzut de art. 180 alin. (1) C. pen., la plângerea părții vătămate C.G.C., prin împăcarea părților. A condamnat inculpatul N.I., fiul lui C. și M., la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă la omor calificat”, prev. și ped. de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) C. pen.

și art. 76 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani. A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. A constatat că partea vătămată C.G.N. nu s-a constituit parte civilă în cauză. A obligat inculpatul N.I. să achite suma de 1679,96 lei către Spitalul Clinic de Urgențe S.I. Iași, reprezentând cheltuieli de spitalizare și suma de 249 lei către Serviciul de Ambulanță Iași, reprezentând cheltuieli de transport. A dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la 22 august 2008 până la 28 noiembrie 2008. A menținut măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă împotriva inculpatului prin încheierea de ședință din 27 noiembrie 2008. În baza art. 191 C. proc.

pen. a obligat inculpatul N.I. să achite suma de 6000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 192 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a obligat inculpatul M.N. și partea vătămată C.N. să achite fiecare câte 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, în care va fi inclus onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, sumă ce va fi suportată din fondurile M.J. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 1953/P/2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților N.I., pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă la omor calificat”, prev. de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen.

și M.N. pentru săvârșirea infracțiunii de „lovire și alte violențe” prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. În fapt, prin actul de inculpare s-au reținut următoarele: În după-amiaza zilei de 10 august 2008, cei doi inculpați și partea vătămată au consumat băuturi alcoolice la barul din comuna Mogoșești, aparținând SC C.S. SRL. În bar inculpații au avut o discuție în contradictor cu partea vătămată, însă martorul P.B.N. le-a cerut să iasă din bar. Din incinta barului au ieșit inculpatul M.N. cu partea vătămată și, imediat după ei și inculpatul N.I. Pe terasa barului, inculpatul M.N. și partea vătămată au început să se agreseze reciproc, iar inculpatul N.I. a scos un cuțit și i-a aplicat cinci lovituri părții vătămate, în zona stângă a spatelui.

Imediat după aceea, inculpatul M.N., fără a realiza că partea vătămată fusese lovită cu cuțitul i-a aplicat și acesta mai multe lovituri. În urma loviturilor suferite, partea vătămată a căzut la pământ, fiind anunțată salvarea de martorii prezenți la fața locului. În termenul prev. de art. 363 C. proc. pen., hotărârea a fost apelată de inculpatul N.I., care a invocat incidența circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen., ce impun în accepția sa reducerea pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare a acesteia în sensul aplicării disp. art. 86 1 C. proc. pen., vizând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Totodată, inculpatul a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare.

Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 148 din 24 noiembrie 2009, a admis apelul declarat de inculpatul N.I., împotriva sentinței penale nr. 294 din 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care a desființat-o în parte, în latură penală, și, rejudecând, cauza a redus cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul de către instanța de fond de la 6000 lei la 1000 lei. Cheltuielile judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, potrivit disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut, în esență, că față de probele administrate încadrarea juridică a faptei nu comportă discuții, fiind indubitabil aceea reținută de instanța de fond și anume de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. și ped.

de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen. S-a mai reținut, de asemenea că la stabilirea tratamentului sancționator instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen. și a ținut cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală cât și de cele care o atenuează, reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b), c) C. pen. S-a mai reținut că nu se impune schimbarea modalității de executare a pedepsei, întrucât ar lipsi total de eficiență în realizarea scopului educativ și de exemplaritate al pedepsei, precum și posibilitatea îndreptării atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni. În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor judiciare, instanța de apel a constatat că nu există dovezi care să justifice cuantumul ridicat al sumei la care a fost obligat inculpatul.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs inculpatul N.I. pentru motivele arătate în practicaua prezentei decizii. Recursul este nefondat. În drept, fapta inculpatului N.I. de a aplica mai multe lovituri cu un cuțit părții vătămate punându-i viața în primejdie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „tentativă - de omor calificat” prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen. Săvârșirea faptei de către inculpatul N.I. a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă; procesele verbale de consemnare a plângerii, de cercetare la fața locului, concluziile comisiei medico - legale privind leziunile produse părții vătămate, actele medicale, declarațiile părții vătămate, declarațiile constante de recunoaștere ale inculpatului și declarațiile martorilor.

Cu privire la solicitarea apărătorului inculpatului, privind efectuarea de expertize medico - legale, cerere reiterată și în fața instanței de recurs, instanța apreciază că aceasta nu este relevantă față de concluziile raportului de constatare medico - legală (fila 88 dos. urm. pen), potrivit cărora partea vătămată C.G.C. prezintă un traumatism toracic cu plagă înjunghiată, penetrantă hemitorace stâng, urmată de hemopneumotorax și plăgi tăiate nepenetrante ale hemitoracelui stâng. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp înțepător tăios (lamă de cuțit) și pot data din 10 august 2008. Necesită 23-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. La data procedurii și prin ele însele, leziunile au fost de natură să pună în primejdie viața victimei.

De altfel, coroborând procesul - verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice întocmite cu acea ocazie, raportul de constatare medico - legală întocmit de I.M.L. Iași, declarațiile părții vătămate, ale martorilor și cele ale inculpatului atât în faza de urmăririi penale cât și în instanță, rezultă cu certitudine că inculpatul N.I. a lovit cu cuțitul partea vătămată producându-i leziuni grave ce i-au pus viața în pericol. Pedeapsa aplicată inculpatului este corespunzătoare criteriilor prev. de art. 72 alin. (1) C. pen. Astfel, instanța de fond a avut în vedere atât gravitatea faptei comise, precum și persoana inculpatului, infractor primar, acordându-i acestuia circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b), c) C. pen., reducându-i corespunzător pedeapsa.

De asemenea, în mod corect instanțele de fond și apel au apreciat că în cauză nu sunt incidente disp. art. 73 lit. b) C. pen., referitoare la săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, întrucât din probele administrate nu rezultă că partea vătămată ar fi avut o atitudine de provocare față de inculpat care să-l fi determinat pe acesta să acționeze sub imperiul unei puternice stări de tulburare. Declarația martorului C.G., singurul care a relatat că a observat când partea vătămată l-a lovit pe inculpatul Netedu cu pumnul în piept, nu se coroborează cu nicio altă probă. Apreciind că pedeapsa aplicată este corect individualizată atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare (prin privare de libertate), instanța urmează să respingă, ca nefondat și acest motiv de recurs formulat de inculpat.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.I. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva Deciziei penale nr. 148 din 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2010.