ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 757/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 757/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 294 din 26 aprilie
2009 a Tribunalului Iași s-au hotărât următoarele:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b)
raportat la art. 10 lit. h) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit
împotriva inculpatului M.N., fiul lui N. și A., pentru
săvârșirea infracțiunii de „lovire și ale violențe”,
prevăzut de art. 180 alin. (1) C. pen., la plângerea părții
vătămate C.G.C., prin împăcarea părților.
A condamnat inculpatul N.I., fiul
lui C. și M., la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de „tentativă la omor calificat”, prev. și ped. de art.
20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c)
C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C.
pen. pe o durată de 2 ani.
A interzis inculpatului drepturile
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata
prevăzută de art. 71 C. pen.
A constatat că partea
vătămată C.G.N. nu s-a constituit parte civilă în
cauză.
A obligat inculpatul N.I. să
achite suma de 1679,96 lei către Spitalul Clinic de Urgențe S.I. Iași,
reprezentând cheltuieli de spitalizare și suma de 249 lei către
Serviciul de Ambulanță Iași, reprezentând cheltuieli de
transport.
A dedus din pedeapsa aplicată
perioada arestării preventive de la 22 august 2008 până la 28
noiembrie 2008.
A menținut măsura
obligării de a nu părăsi țara dispusă împotriva
inculpatului prin încheierea de ședință din 27 noiembrie 2008.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat
inculpatul N.I. să achite suma de 6000 lei reprezentând cheltuieli
judiciare către stat.
În baza art. 192 pct. 2 lit. b) C.
proc. pen. a obligat inculpatul M.N. și partea vătămată C.N.
să achite fiecare câte 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare
către stat, în care va fi inclus onorariul apărătorului din
oficiu, în sumă de 200 lei, sumă ce va fi suportată din
fondurile M.J.
Pentru a hotărî astfel
instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul parchetului de pe
lângă Tribunalul Iași nr. 1953/P/2008 s-a dispus punerea în
mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a
inculpaților N.I., pentru săvârșirea infracțiunii de
„tentativă la omor calificat”, prev. de art. 20 raportat la art. 174-175 lit.
i) C. pen. și M.N. pentru săvârșirea infracțiunii de
„lovire și alte violențe” prev. de art. 180 alin. (1) C. pen.
În fapt, prin actul de inculpare
s-au reținut următoarele:
În după-amiaza zilei de 10
august 2008, cei doi inculpați și partea vătămată au
consumat băuturi alcoolice la barul din comuna Mogoșești,
aparținând SC C.S. SRL.
În bar inculpații au avut o
discuție în contradictor cu partea vătămată, însă
martorul P.B.N. le-a cerut să iasă din bar. Din incinta barului au ieșit
inculpatul M.N. cu partea vătămată și, imediat după ei
și inculpatul N.I.
Pe terasa barului, inculpatul M.N. și
partea vătămată au început să se agreseze reciproc, iar
inculpatul N.I. a scos un cuțit și i-a aplicat cinci lovituri
părții vătămate, în zona stângă a spatelui. Imediat
după aceea, inculpatul M.N., fără a realiza că partea
vătămată fusese lovită cu cuțitul i-a aplicat și
acesta mai multe lovituri. În urma loviturilor suferite, partea
vătămată a căzut la pământ, fiind anunțată
salvarea de martorii prezenți la fața locului.
În termenul prev. de art. 363 C.
proc. pen., hotărârea a fost apelată de inculpatul N.I., care a
invocat incidența circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen.,
ce impun în accepția sa reducerea pedepsei aplicate și schimbarea modalității
de executare a acesteia în sensul aplicării disp. art. 86
1
C.
proc. pen., vizând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Totodată, inculpatul a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare.
Curtea de Apel Iași, secția
penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 148
din 24 noiembrie 2009, a admis apelul declarat de inculpatul N.I., împotriva
sentinței penale nr. 294 din 16 aprilie 2009 pronunțată de
Tribunalul Iași, hotărâre pe care a desființat-o în parte, în
latură penală, și, rejudecând, cauza a redus cuantumul
cheltuielilor judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul de
către instanța de fond de la 6000 lei la 1000 lei. Cheltuielile
judiciare efectuate în apel rămân în sarcina statului, potrivit disp. art.
192 alin. (2) C. proc. pen.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța de apel a reținut, în esență,
că față de probele administrate încadrarea juridică a
faptei nu comportă discuții, fiind indubitabil aceea reținută
de instanța de fond și anume de tentativă la infracțiunea
de omor calificat prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C.
pen. S-a mai reținut, de asemenea că la stabilirea tratamentului sancționator
instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen.
și a ținut cont atât de cauzele ce agravează răspunderea
penală cât și de cele care o atenuează, reținând în
favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b),
c) C. pen. S-a mai reținut că nu se impune schimbarea
modalității de executare a pedepsei, întrucât ar lipsi total de
eficiență în realizarea scopului educativ și de exemplaritate al
pedepsei, precum și posibilitatea îndreptării atitudinii inculpatului
față de comiterea de infracțiuni. În ceea ce privește
cuantumul cheltuielilor judiciare, instanța de apel a constatat că nu
există dovezi care să justifice cuantumul ridicat al sumei la care a
fost obligat inculpatul.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri a declarat recurs inculpatul N.I. pentru motivele arătate în
practicaua prezentei decizii.
Recursul este nefondat.
În drept, fapta inculpatului N.I. de
a aplica mai multe lovituri cu un cuțit părții
vătămate punându-i viața în primejdie, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de „tentativă - de omor
calificat” prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen.
Săvârșirea faptei de
către inculpatul N.I. a fost dovedită cu următoarele mijloace de
probă; procesele verbale de consemnare a plângerii, de cercetare la
fața locului, concluziile comisiei medico - legale privind leziunile
produse părții vătămate, actele medicale, declarațiile
părții vătămate, declarațiile constante de
recunoaștere ale inculpatului și declarațiile martorilor.
Cu privire la solicitarea
apărătorului inculpatului, privind efectuarea de expertize medico -
legale, cerere reiterată și în fața instanței de recurs, instanța
apreciază că aceasta nu este relevantă față de
concluziile raportului de constatare medico - legală (fila 88 dos. urm. pen),
potrivit cărora partea vătămată C.G.C. prezintă un traumatism
toracic cu plagă înjunghiată, penetrantă hemitorace stâng,
urmată de hemopneumotorax și plăgi tăiate nepenetrante ale
hemitoracelui stâng.
Leziunile s-au putut produce prin
lovire cu un corp înțepător tăios (lamă de cuțit)
și pot data din 10 august 2008.
Necesită 23-25 zile de
îngrijiri medicale pentru vindecare.
La data procedurii și prin ele
însele, leziunile au fost de natură să pună în primejdie viața
victimei.
De altfel, coroborând procesul -
verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice
întocmite cu acea ocazie, raportul de constatare medico - legală întocmit de
I.M.L. Iași, declarațiile părții vătămate, ale
martorilor și cele ale inculpatului atât în faza de urmăririi penale
cât și în instanță, rezultă cu certitudine că
inculpatul N.I. a lovit cu cuțitul partea vătămată
producându-i leziuni grave ce i-au pus viața în pericol.
Pedeapsa aplicată inculpatului
este corespunzătoare criteriilor prev. de art. 72 alin. (1) C. pen. Astfel,
instanța de fond a avut în vedere atât gravitatea faptei comise, precum
și persoana inculpatului, infractor primar, acordându-i acestuia
circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a), b), c) C. pen.,
reducându-i corespunzător pedeapsa.
De asemenea, în mod corect
instanțele de fond și apel au apreciat că în cauză nu sunt
incidente disp. art. 73 lit. b) C. pen., referitoare la săvârșirea
infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau
emoții determinată de o provocare din partea persoanei
vătămate, întrucât din probele administrate nu rezultă că partea
vătămată ar fi avut o atitudine de provocare față de inculpat
care să-l fi determinat pe acesta să acționeze sub imperiul unei
puternice stări de tulburare. Declarația martorului C.G., singurul
care a relatat că a observat când partea vătămată l-a lovit
pe inculpatul Netedu cu pumnul în piept, nu se coroborează cu nicio
altă probă.
Apreciind că pedeapsa
aplicată este corect individualizată atât sub aspectul cuantumului
cât și al modalității de executare (prin privare de libertate),
instanța urmează să respingă, ca nefondat și acest
motiv de recurs formulat de inculpat.
Pentru considerentele arătate,
Înalta Curte, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va
respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.I.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
N.I. împotriva Deciziei penale nr. 148 din 24 noiembrie 2009 a Curții de
Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 26 februarie 2010.