ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2670/2009

Asupra recursului de față : Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, reclamanta SC B. SA Brașov a solicitat obligarea pârâtei SC P. & Co SRL Brașov, la plata sumei de 174.803,63 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat, precum și 87.360,96 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pe perioada de la data scadenței până la data de 29 mai 2007. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 8 martie 2005 s-a încheiat între reclamantă în calitate de subcontractant și pârâtă în calitate de contractant, contractul de subantrepriză pentru lucrări la obiectivul C.C.M. Brașov, cu anexele aferente. Deși lucrarea a fost finalizată și dată în funcțiune, pârâta a refuzat plata facturilor nr. 2738263/2006 și 2738264/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 6.7 din condițiile generale de contractare, întârzierea în executarea obligațiilor, se sancționează cu plata unor penalități de întârziere de 0,15% din contravaloarea facturii respective. La data de 18 aprilie 2007 a fost încheiat procesul verbal de recepție a lucrărilor nr. 3218 fiind emise facturile fiscale în cuantum de 332.927,30 lei. Prin sentința civilă nr. 1086/C din data de 16 aprilie 2008, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis cererea formulată și precizată de reclamantă și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 174.803,63 lei debit neachitat, 87.360,96 lei penalități de întârziere începând cu data de 30 mai 2007 până la data plății efective, precum și 11.766,11 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune în acest fel, instanța de fond a reținut că pretențiile reclamantei decurg din încheierea contractului de subantrepriză pentru lucrări, contract ulterior modificat prin actul adițional nr. 1/2005. Lucrările efectuate de către reclamantă au fost consemnate în situațiile de lucrări, însușite de către pârâtă. Întrucât pârâta nu a făcut dovada executării necorespunzătoare a lucrărilor, datorează contravaloarea lucrărilor executate. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC P. & Co SRL Miercurea Ciuc, prin criticile formulate invocând că situația de lucrări aferentă lunii decembrie 2005 și facturile fiscale prezentate, nu îndeplinesc condiția pentru a fi plătite, întrucât reclamanta avea obligația de a prezenta situațiile de lucrări beneficiarului pentru verificare și confirmare, însoțite de o descriere a stadiului lucrărilor și doar ulterior trebuia emisă factura fiscală.

În situația în care lucrările efectuate au înregistrat deficiențe, iar recepția s-a efectuat în absența pârâtei, aceste motive constituie refuzul antreprenorului și al beneficiarului de a efectua plățile. Scadența facturilor a fost calculată cu încălcarea dispozițiilor art. 6 pct. 6 din Condițiile generale de contractare. De asemenea cuantumul penalităților nu este cert. Lucrările suplimentare nu au fost încuviințate de către pârâtă. Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin decizia nr. 113/Ap din 14 octombrie 2008 a respins apelul declarat de pârâtă ca nefondat. În considerarea legalității și temeiniciei sentinței primei instanțe, instanța de apel a reținut că nu au fost încălcate dispozițiile art. 6 pct. 6 din condițiile generale de contractare, întrucât reprezentantul pârâtei trebuia să refuze semnarea situațiilor de lucrări, anterior semnării acestora de către beneficiar, situație care echivalează cu propria sa culpă.

În consecință, situațiile de lucrări au fost acceptate la plată de către pârâtă. Criticile întemeiate pe dispozițiile art. 3 pct. 3.11 din condițiile generale de contractare au fost respinse, în raport de semnarea și ștampilarea obiecțiunilor la actul adițional nr. 15/2005. Cu privire la scadența plății, instanța de apel a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 6.6. și art. 6.9 din condițiile generale. Cu privire la calculul penalităților, instanța de apel a constatat că acestea au fost calculate pornind de la valoarea în lei și în raport de dispozițiile art. 371 2 C. proc. civ. Cu privire la critica privind deficiențele constatate la lucrările efectuate și cu privire la scăderea contravalorii lucrărilor, acestea nu pot fi analizate de către instanță în lipsa unei cereri reconvenționale.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, în temeiul art. 301 C. proc. civ., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurată, schimbarea în tot a deciziei și pe fondul cauzei respingerea acțiunii. Prin criticile invocate, recurenta a susținut următoarele: - Art. 6 pct. 6 din Condițiile generale de contractare, nu prevede o ordine a semnăturilor, în ceea ce privește pârâta și beneficiarul lucrărilor, iar pe de altă parte plata facturilor este condiționată de obținerea tuturor semnăturilor. În concluzie, apreciază că a fost înfrânt principul libertății contractuale, părțile stabilind prin semnarea contractului, modalitatea de efectuare a plății; - Din intermediul celor două procese verbale de remediere reiese faptul că pârâta a fost nevoită să remedieze deficiențele, reclamanta fiind cea care nu s-a conformat solicitării pârâtei.

În acest sens reținerea instanței de apel, în sensul neadministrării de probe în acest sens este greșită; - Ambele instanțe au apreciat în mod greșit că lipsa semnăturii beneficiarului nu constituie un motiv de refuz de plată; - Data scadenței facturilor a fost în mod greșit calculată de la data primirii acestora, astfel cum se invocă de către reclamantă, și raportat la art. 6 pct. 6 din Condițiile generale de contractare, însă în condițiile în care situațiile de plată nu au fost verificate de beneficiar, creanța nu este exigibilă; - De asemenea, cuantumul penalităților nu este cert, ele fiind datorate pentru nerespectarea termenului contractual , termen care nu a început să curgă; - Instanța a depășit cadrul procesual creat în condițiile în care a acordat penalități fără instituirea limitei de 10% din valoarea contractului, astfel cum a solicitat reclamanta; - Lucrările suplimentare au fost executate fără încuviințarea scrisă prealabilă a beneficiarului, antreprenorului general, astfel încât contravaloarea acestor lucrări nu poate fi solicitată; trimiterea instanței de apel la acceptarea obiecțiunilor din actul adițional contravine principiului libertății contractuale; Recursul este nefondat.

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizează două ipoteze : hotărârea este lipsită de temei legal și hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Din cuprinsul recursului, niciuna din aceste ipoteze invocate de recurentă nu se găsește în argumentarea recursului. În concret, recurenta a reluat apărările făcute în fața instanței de apel, care au fost analizate amplu argumentat de către aceasta. Față de argumentele vizând prima ipoteză a textului invocat, Înalta Curte va reține că nu există echivoc cu privire la fundamentul soluției pronunțată. În ceea ce privește cea de-a doua ipoteză a art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care vizează aplicarea greșită a legii, se observă că nu a fost indicată nicio dispoziție legală ca fiind greșit interpretată sau aplicată.

În ceea ce privește situația faptică reținută de către instanța de apel Înalta Curte constată că aceasta a fost corect apreciată. Susținerile privind lipsa administrării de probe cu privire la remedierea deficiențelor, nu pot fi rediscutate într-o cale de atac extraordinară cum este recursul în actuala reglementare. Înalta Curte va analiza criticile recurentei vizând încălcarea principiului libertății contractuale, cu referire la stabilirea modalității de efectuare a plății, a datei scadenței facturilor, a condițiilor de acordare a penalităților și a contravalorii lucrărilor suplimentare. Astfel, pretențiile reclamantă decurg din încheierea contractului de subantrepriză, contract ulterior modificat prin actul adițional nr. 1/2005.

Cu privire la lucrările efectuate de către reclamantă s-au efectuat situații de lucrări însușite de către pârâtă prin verificare și semnare de către dirigintele de șantier. De asemenea, lucrările au fost recepționate potrivit procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 197 din 3 martie 2006, încheiat fără obiecțiuni din partea pârâtei. În aceste condiții invocarea de către pârâtă a încălcării art. 6 pct. 6 din Condițiile generale este lipsită de temei, în situația în care semnarea și ștampilarea de către pârâtă a situațiilor de lucrări echivalează cu acceptarea acestora la plată. În ceea ce privește scadența plății, instanța de apel, cu respectarea dispozițiilor art. 969 C. civ.

raportat la convenția încheiată între părți, respectiv art. 6.6. și art. 6.9 din condițiile generale de contractare – a reținut ca dată a scadenței celor două facturi, data de 20 iunie 2006, respectiv 30 iunie 2006. Critica privind caracterul incert al penalităților, va fi înlăturată, în raport de dispozițiile pct. 6.7 din condițiile generale de contractare, ele fiind datorate pentru neexecutarea obligațiilor contractuale. Cu privire la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 371 2 C. proc. civ., în ceea ce privește cuantumul penalităților de întârziere la care a fost obligată pârâta, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 6.7. din condițiile generale de contractare au fost întocmai respectate de către instanța de apel, în interesul valorizării integrale și rapide a creanței, prin acoperirea prejudiciului suportat de creditor.

Nerespectarea dispozițiilor art. 3 pct. 3.11 din condițiile generale de contractare, cu referire la încuviințarea scrisă prealabilă a beneficiarului, antreprenorului general, contractantului nu subzistă în condițiile în care lucrările suplimentare au fost încuviințate de către pârâtă prin semnarea și ștampilarea obiecțiunilor la actul adițional nr. 1/2005, a anexei nr.1 și a situațiilor de lucrări. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC P. & CO SRL MIERCUREA CIUC împotriva deciziei nr. 113/Ap din 14 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2009 .