ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2312/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța reclamantul S.I. în nume propriu și în calitate de administrator al SC I. SRL în contradictoriu cu pârâtul G.I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: obligarea pârâtului la restituirea documentelor financiar-contabile ale SC I. SRL respectiv evidența financiar-contabilă aferentă perioadei 1998-2000 și cea aferentă perioadei 2003-2006, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 1566/COM din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții S.I.

și SC I. SRL, contradictoriu cu pârâtul G.I. și a fost obligat pârâtul la restituirea documentelor financiar contabile ale societății, respectiv evidențele contabile aferente perioadei 2003-2006. Pentru a pronunța sentința, instanța a reținut că pârâtul are calitate procesuală de subiect pasiv în raportul juridic obligațional, calitate derivată din procura autentificată cu nr. 1219 din 8 mai 2002 potrivit căreia a fost mandatat să administreze în tot activitatea societății comerciale inclusiv în întocmirea documentației contabile. Împotriva sentinței, pârâtul a declarat apel, arătând că în mod greșit instanța a admis acțiunea și a dispus restituirea evidenței financiar-contabile aferente perioadei 2003-2006, fără a se avea în vedere dispozițiile Legii nr. 82/1991, care prevede că întocmirea evidenței contabile trebuia organizată de o persoană autorizată.

Apelantul a mai arătat că punctul de lucru deschis la Constanța a fost închis iar la sfârșitul anului 2002 societatea nu a mai avut activitate, astfel că nu s-au mai întocmit acte contabile. Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 215/COM pronunțată la data de 15 decembrie 2008, a respins ca nefondat apelul pârâtului cu motivarea în esență că potrivit procurii autentice reclamantul S.I. l-a mandat pe pârât, în numele societății să îndeplinească orice act de administrare de natură civilă, economică, contabilă, preluare comenzi clienți, eliberare facturi documente contabile, operațiuni bancare. Cu petiția înregistrată la data de 25 iulie 2009, pârâtul G.I.

a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin motivele de recurs invocate pârâtul a arătat că în mod greșit a fost obligat la restituirea documentelor financiar-contabile ale SC I. I. SRL, respectiv evidența financiar-contabilă aferentă perioadei 2003-2006 în situația în care pentru întocmirea acestei evidențe însuși mandantul a desemnat contabile pentru întocmirea evidenței financiar contabile. A mai arătat recurentul, cu privire la închiderea punctului de lucru al societății, că aceasta a coincis cu întreruperea activității comerciale și persoana juridică era obligată potrivit legii contabilității, să depună o declarație de întrerupere a activității sale comerciale.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, schimbarea hotărârilor pronunțate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. Recursul declarat de pârât nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente. Din actele și înscrisurile dosarului rezultă că potrivit procurii autentice nr. 1219 din 8 mai 2008, recurentul a fost mandatat ca în numele societății și pentru aceasta să se prezinte în fața autorităților în orice problemă privind administrarea și desfășurarea activității societății, să îndeplinească acte de administrare de natură civilă, economică, financiar-contabilă să preia comenzi de la clienți, să facă operațiuni bancare în contul și în numele societății, să angajeze personal încheind contacte de muncă.

Având în vedere mandatul primit de către recurent prin procura anterior menționată, rezultă obligația acestuia de a organiza evidența financiar-contabilă a societății, bineînțeles cu respectarea legii contabilității. Așadar, criticile formulate de recurent sunt nefondate în raport de mandatul primit de acesta. În concluzie, hotărârea atacată este legală astfel că recursul declarat de pârât va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul G.I. împotriva deciziei civile nr. 215/COM din 15 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 7 octombrie 2009.