ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 65/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 65/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin
sentința civilă nr. 6231/COM din 21 octombrie 2009 a Tribunalului Constanța, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiile art.
161 C. proc. civ. a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de
reclamanta M.A., reprezentantă de M.J., pentru următoarele considerente:
Reclamanta M.A., prin împuternicit M.J.,
a formulat opoziție împotriva notificării privind situațiile financiare de
sfârșit al lichidării SC M. SRL Constanța în condițiile art. 236 din Legea nr
31/1990. Sub un prim aspect, s-a arătat că lichidarea societății are caracter
judiciar și nu voluntar, aspect rezultat din rezoluția din 2007 a Parchetului
de pe lângă Tribunalul Constanța.
Sub un al doilea aspect, reclamanta
prin împuternicit, a criticat activitatea lichidatorului judiciar, în sensul
că, deși a depus bilanțul general de lichidare, nu au fost verificate
expertizele judiciare, care de altfel, conțin date de bază și analiză privind
activul și pasivul societății. De altfel, lichidatorul judiciar nu a intrat în
posesia întregii documentații contabile pentru a face o analiză reală a
patrimoniului SC M. SRL.
Prin întâmpinarea formulată
lichidatorul judiciar desemnat a solicitat respingerea opoziției. S-a arătat
astfel că procedura are caracter voluntar și nu judiciar, iar inventarierea
patrimoniului societății a fost realizată în conformitate cu prevederile legale
și s-a efectuat în baza situațiilor financiar-contabile care au fost predate
lichidatorului. Prezenta opoziție, în opinia lichidatorului judiciar, nu se referă
la fapte imputabile lichidatorului, ci la fapte care au fost care au făcut
obiectul multiplelor litigii existente între asociați.
În ședința de judecată din data de 8
aprilie 2009 s-a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al
împuternicitului M.J. pentru reclamanta M.A., constatându-se că aceasta din
urmă are calitatea de asociat în SC M. SRL.
Avându-se în vedere caracterul
dilatoriu al acestei excepții, s-a acordat termen pentru complinirea
lipsurilor, în sensul depunerii mandatului de reprezentare pentru reclamant sau
însușirea opoziției de către reclamant.
În pofida acestor demersuri,
instanța a dat eficiență excepției lipsei calității de reprezentant în
condițiile art. 161 C. proc. civ. Astfel, potrivit art. 161 C. proc. civ. (...)
când reprezentantul părții nu face dovada calității sale se poate da un termen
pentru îndeplinirea acestei lipsuri. Potrivit alin. (2) „dacă lipsurile nu se
împlinesc, instanța va anula cererea”.
În concluzie, atât timp cât numitul M.J.
nu a făcut dovada calității de reprezentant într-una din modalitățile cerute de
lege, iar reclamantul nu și-a însușit acțiunea, instanța a procedat la anularea
cererii.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel reclamanta.
Prin decizia civilă nr. 14/COM din 1
februarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială contencios administrativ și fiscal, a fost anulat, ca netimbrat,
apelul comercial declarat de reclamanata M.A., prin împuternicit M.J., pentru
următoarele considerente:
Instanța a reținut că, deși apelanta
a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru (conform
dovezii de citare de la dosar), aceasta nu s-a conformat și nu a depus taxa
judiciară de timbru până la termenul de judecată stabilit.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea
nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până cel
târziu la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea obligației de plată
până la termenul stabilit se sancționează, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr.
146/1997, cu anularea acțiunii sau cererii. Constatând că apelanta-reclamantă
nu s-a conformat dispozițiilor imperative prevăzute de lege, aceasta neachitând
taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, Curtea a
anulat ca netimbrat apelul declarat în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta care a criticat hotărârea susținând că motivarea este bazată
„pe sintagme rău-intenționate de buchete de articole și legi neconstituționale
care încalcă dispozițiile art. 16, art. 21, art. 24, art. 30 și art. 31 din
Constituția României, art. 169 lit. a) din Legea nr. 31/1990, art. 133 C. proc.
civ., și art. 289 C. pen.”. Recurenta a mai susținut că decizia atacată s-a
pronunțat cu încălcarea normelor procedurale privitoare la citare.
Recursul este fondat întrucât,
potrivt art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea
formelor legale se vor declara nule daca prin aceasta s-a pricinuit părții o
vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
În raport cu aceste dispoziții
legale și cele ale art. 88 alin. (2) C. proc. civ., rezultă ca apelanta M.A. nu
a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege pentru termenul când
instanța a anulat apelul acesteia ca netimbrat, pricinuindu-i o vătămare, sub
sancțiunea nulității actelor îndeplinite cu neobservarea formelor legale. În
plus, reprezentantul acesteia a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare
de timbru la 1 februarie 2010 ora 11.45 – dosar de fond.
Pentru considerentele reținute,
conform art. 312 C. pr. civ. se va admite recursul declarat reclamanta M.A., prin
împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1 februarie 2010 pronunțată
de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal, pe care o va casa și se va trimite cauza
spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite de recursul declarat
reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1
februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,
maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.
Casează decizia recurată și trimite
cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 ianuarie 2011.