ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 65/2011

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin sentința civilă nr. 6231/COM din 21 octombrie 2009 a Tribunalului Constanța, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiile art. 161 C. proc. civ. a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M.A., reprezentantă de M.J., pentru următoarele considerente: Reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., a formulat opoziție împotriva notificării privind situațiile financiare de sfârșit al lichidării SC M. SRL Constanța în condițiile art. 236 din Legea nr 31/1990. Sub un prim aspect, s-a arătat că lichidarea societății are caracter judiciar și nu voluntar, aspect rezultat din rezoluția din 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Sub un al doilea aspect, reclamanta prin împuternicit, a criticat activitatea lichidatorului judiciar, în sensul că, deși a depus bilanțul general de lichidare, nu au fost verificate expertizele judiciare, care de altfel, conțin date de bază și analiză privind activul și pasivul societății. De altfel, lichidatorul judiciar nu a intrat în posesia întregii documentații contabile pentru a face o analiză reală a patrimoniului SC M. SRL. Prin întâmpinarea formulată lichidatorul judiciar desemnat a solicitat respingerea opoziției. S-a arătat astfel că procedura are caracter voluntar și nu judiciar, iar inventarierea patrimoniului societății a fost realizată în conformitate cu prevederile legale și s-a efectuat în baza situațiilor financiar-contabile care au fost predate lichidatorului.

Prezenta opoziție, în opinia lichidatorului judiciar, nu se referă la fapte imputabile lichidatorului, ci la fapte care au fost care au făcut obiectul multiplelor litigii existente între asociați. În ședința de judecată din data de 8 aprilie 2009 s-a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al împuternicitului M.J. pentru reclamanta M.A., constatându-se că aceasta din urmă are calitatea de asociat în SC M. SRL. Avându-se în vedere caracterul dilatoriu al acestei excepții, s-a acordat termen pentru complinirea lipsurilor, în sensul depunerii mandatului de reprezentare pentru reclamant sau însușirea opoziției de către reclamant. În pofida acestor demersuri, instanța a dat eficiență excepției lipsei calității de reprezentant în condițiile art. 161 C. proc.

civ. Astfel, potrivit art. 161 C. proc. civ. (...) când reprezentantul părții nu face dovada calității sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestei lipsuri. Potrivit alin. (2) „dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea”. În concluzie, atât timp cât numitul M.J. nu a făcut dovada calității de reprezentant într-una din modalitățile cerute de lege, iar reclamantul nu și-a însușit acțiunea, instanța a procedat la anularea cererii. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 14/COM din 1 februarie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială contencios administrativ și fiscal, a fost anulat, ca netimbrat, apelul comercial declarat de reclamanata M.A., prin împuternicit M.J., pentru următoarele considerente: Instanța a reținut că, deși apelanta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru (conform dovezii de citare de la dosar), aceasta nu s-a conformat și nu a depus taxa judiciară de timbru până la termenul de judecată stabilit. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până cel târziu la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu anularea acțiunii sau cererii.

Constatând că apelanta-reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor imperative prevăzute de lege, aceasta neachitând taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, Curtea a anulat ca netimbrat apelul declarat în cauză. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta care a criticat hotărârea susținând că motivarea este bazată „pe sintagme rău-intenționate de buchete de articole și legi neconstituționale care încalcă dispozițiile art. 16, art. 21, art. 24, art. 30 și art. 31 din Constituția României, art. 169 lit. a) din Legea nr. 31/1990, art. 133 C. proc. civ., și art. 289 C. pen.”. Recurenta a mai susținut că decizia atacată s-a pronunțat cu încălcarea normelor procedurale privitoare la citare.

Recursul este fondat întrucât, potrivt art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule daca prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În raport cu aceste dispoziții legale și cele ale art. 88 alin. (2) C. proc. civ., rezultă ca apelanta M.A. nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege pentru termenul când instanța a anulat apelul acesteia ca netimbrat, pricinuindu-i o vătămare, sub sancțiunea nulității actelor îndeplinite cu neobservarea formelor legale. În plus, reprezentantul acesteia a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru la 1 februarie 2010 ora 11.45 – dosar de fond.

Pentru considerentele reținute, conform art. 312 C. pr. civ. se va admite recursul declarat reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, pe care o va casa și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite de recursul declarat reclamanta M.A., prin împuternicit M.J., împotriva deciziei nr. 14/COM din 1 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2011.