ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3658/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

18 iulie 2001, reclamantul Z.H., cetățean chinez, a solicitat anularea vizei de

ieșire nr. 730759 din 4 iulie 2001, acordată de Ministerul de Interne și

obligarea pârâtului să-i prelungească viza simplă de ședere, pentru afaceri.

În motivarea acțiunii s-a arătat că

reclamantul este asocitat al SC G.S. SRL, iar viza de ieșire din țară este

contrară dispozițiilor Legii nr. 123/2001.

Prin sentința civilă nr. 1220/2001 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că pentru firma pe care a înființat-o,

reclamantul a declarat un sediu fictiv.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat

că sediul firmei nu este fictiv, însă punctul de lucru se află în Complexul E.;

că activitatea firmei este legală, conform actelor contabile vizate de organele

competente, au fost plătite taxele și impozitele către bugetul de stat; că

recurentului i se încalcă dreptul la libera circulație și nu s-a dovedit că

intenționează să desfășoare activități, de natură să pună în pericol siguranța

națională, ordinea, sănătatea sau morala publică, drepturile și libertățile

cetățenilor.

Verificând cauza în funcție de

motivele de recurs formulate în termen, în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat.

Din probele administrate în cauză,

rezultă că sediul societății comerciale înființate de recurent, nu este fictiv.

Măsura dispusă de pârât și

contestată de reclamant are la bază procesul-verbal de constatare din 21 iunie

2001 al S.I.E.I.P. București. Din examinarea acestui act rezultă că obiectul

controlului l-a constituit SC H.Y. SRL (asociat C.Y.), și nu reclamantul și

firma înființată de acesta.

Proprietarii apartamentului care a

constituit sediul social al firmei recurentului, B.N. și B.A., în declarația

autentificată sub nr. 4820/2002 la Biroul Notarilor Publici asociați M.P. și

S.B., au arătat că nu au primit nici un control din partea organelor de poliție

sau din cadrul Sectorului pentru Străini și Probleme de Migrări.

Din declarațiile date în fața

notarului public de către Z.H.g, O.M. și I.S., coroborate cu documentele

contabile și fiscale depuse la dosar, rezultă că societatea comercială

înființată de recurent a funcționat și nu are debite către bugetul de stat.

În cuprinsul adresei nr. 72570 din

31 martie 2003 a Oficiului Registrului Comerțului, se precizează că societatea

comercială înființată de recurentul-reclamant, înregistrată în Registrul

Comerțului la 18 februarie 2000, a avut sediul social în București,și de la

data de 21 iunie 2002, sediul social a fost schimbat în municipiul Galați.

Față de cele mai sus reținute, se

constată că nu există motive întemeiate pentru a nu se prelungi viza simplă,

pentru afaceri, cetățeanului chinez Z.H., conform dispozițiilor art. 10 pct. 2

din Legea nr. 123/2001 și întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de

art. 11 din Legea nr. 123/2001, viza de ieșire se impune a fi anulată.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi admis, sentința se va casa și în fond, acțiunea va fi admisă. Se

va anula viza de ieșire nr. 730759 din 4 iulie 2001, emisă de pârât și acesta

va fi obligat să prelungească reclamantului viza simplă, pentru afaceri.

Referitor la excepția invocată de

intimatul-pârât, privind neîndeplinirea procedurii prealabile formulării

acțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr.

29/1990, Curtea o va respinge. Pârâtul nu a formulat recurs în acest sens, iar

dacă s-ar admite această excepție, s-ar încălca principiul potrivit căruia

părții (recurentului) nu i se poate crea o situație mai grea în propria cale de

atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Z.H.,

împotriva sentinței civile nr. 1220 din 25 septembrie 2001 a Curții de Apel

București, secția de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

admite acțiunea formulată de reclamantul Z.H.

Anulează viza de ieșire nr. 730759

din 4 iulie 2001, emisă de pârât și obligă pe acesta să prelungească

reclamantului, viza simplă de ședere, pentru afaceri.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2003.