ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1035/2010

Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea introductivă de instanță înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 21 octombrie 2008, reclamanții V.A. și B.A.M. au solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, în contradictoriu cu Municipiul Turda, prin primar, și cu Primarul municipiului Turda, restituirea în natură a imobilului teren cu destinația loc de casă în suprafață de 759 mp, identificat cu nr.top.3995/13/26 în C.F. 5820 Turda și radierea dreptului de proprietate al Statului Român, înscris în cartea funciară sub B+3, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 168 din 24 martie 2009, Tribunalul Cluj a admis acțiunea reclamanților în sensul celor solicitate și a obligat Primarul municipiului Turda să plătească acestora cheltuieli de judecată în cuantum de 1250 lei.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că terenul ce face obiectul notificării reclamanților a fost preluat în mod abuziv de stat prin Decretul nr. 218/1960 de la proprietara tabulară V.E., antecesoarea reclamanților, dreptul de proprietate al statului fiind întabulat în cartea funciară 5820 Turda sub B+3, cu privire la parcela funciară cu nr.top.3995/13/26. A mai reținut, că până la data introducerii cererii de chemare în judecată, notificarea reclamanților nu a fost soluționată, însă prin adresa nr. 4002 din 05 aprilie 2008, Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 a comunicat faptul că terenul nu poate fi restituit în natură, fiind situat în zona Băi Sărate Turda și menționat în lista anexă la H.G.

nr. 867/2006. Având în vedere că, din probele administrate în cauză, a rezultat că terenul în litigiu este liber de construcții, prin raportare și la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, coroborate cu dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite, tribunalul a apreciat că este posibilă restituirea în natură și a admis în totalitate acțiunea reclamanților. Prin decizia nr. 222/A din 10 iulie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului Local al municipiului Turda, prin primar și a respins apelul declarat de acesta, iar în ceea ce privește apelul declarat de Municipiul Turda, prin primar, l-a respins ca nefondat.

Referitor la apelul declarat de Consiliul Local al municipiului Turda, a reținut că acesta nu a participat la proces în calitate de parte ori de intervenient și nici nu se află în situațiile de excepție care conferă terților dreptul de a apela o hotărâre pronunțată într-o cauză la a cărei judecată nu au luat parte,astfel încât a admis excepția calității procesuale active invocate de reclamanți, cu consecința respingerii apelului. Referitor la apelul declarat de pârâtul Municipiul Turda, prin primar, a reținut că, deși motivele apelului nu au fost precizate și dezvoltate, din perspectiva dispozițiilor art. 287 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu poate opera sancțiunea nulității, întrucât obiectul apelului a fost identificat de parte prin menționarea dosarului civil în care a fost pronunțată hotărârea instanței de fond.

Constatând însă că motivele de apel dezvoltate au fost depuse la dosarul cauzei în ziua judecății, după închiderea dezbaterilor asupra fondului, instanța a stabilit că operează sancțiunea decăderii din dreptul de motivare, urmând a fi luate spre analizare doar acele aspecte invocate de apelant în apărare la prima instanță. În acest sens, Curtea de Apel Cluj a reținut că imobilul în litigiu a fost preluat în mod abuziv de stat, reclamanții au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la restituire, iar în urma probatoriilor administrate, a rezultat că terenul este susceptibil de restituire în natură. Împrejurarea că terenul este identificat în perimetrul unei zone turistice de interes local nu reprezintă un impediment la restituire, fiind vorba de un teren viran, neafectat de construcții sau alte amenajări edilitare, astfel că soluția primei instanțe este temeinică și legală.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul Primarul municipiului Turda, fără a formula motive de recurs. În ședința publică din 18 februarie 2010, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., excepție întemeiată pentru cele ce succed: Potrivit art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ., iar art. 306 alin. (1) din același cod, prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat. În speță, pârâtul a declarat recurs fără să indice vreun motiv de casare din cele prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și fără să dezvolte critici care, față de soluția pronunțată de instanța de apel, să facă posibilă încadrarea, de către instanță, în motivele de casare prevăzute de lege, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc.

civ. Declarația de recurs precizează doar decizia ce face obiectul acestei căi de atac, numărul dosarului în care a fost pronunțată și instanța care a dezbătut apelul, cu solicitarea de admitere a recursului în sensul casării celor două hotărâri și trimiterea în rejudecare a cauzei, la instanța de fond. De asemenea, există mențiunea conform căreia motivele de recurs vor fi depuse într-un memoriu separat „până la prima zi de înfățișare”, fapt care nu s-a realizat, și care, chiar dacă s-ar fi realizat, n-ar fi corespuns cerințelor legale, întrucât motivele de recurs nu se depun până la prima zi de înfățișare, ci înăuntrul termenului prevăzut de lege pentru declararea recursului. Prin urmare, având în vedere că pârâtul nu s-a conformat exigențelor impuse de art. 302 C. proc.

civ., Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de recurentul-pârât Primarul municipiului Turda împotriva deciziei nr. 222/A din 10 iulie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2010.