ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1035/2010

Asupra recursului civil de față, constată

următoarele:

Prin

cererea introductivă de instanță înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la

data de 21 octombrie 2008, reclamanții V.A. și B.A.M. au solicitat, în temeiul

Legii nr. 10/2001, în contradictoriu cu Municipiul Turda, prin primar, și cu

Primarul municipiului Turda, restituirea în natură a imobilului teren cu

destinația loc de casă în suprafață de 759 mp, identificat cu nr.top.3995/13/26

în C.F. 5820 Turda și radierea dreptului de proprietate al Statului Român,

înscris în cartea funciară sub B+3, cu obligarea pârâților la plata

cheltuielilor de judecată.

Prin

sentința civilă nr. 168 din 24 martie 2009, Tribunalul Cluj a admis acțiunea

reclamanților în sensul celor solicitate și a obligat Primarul municipiului

Turda să plătească acestora cheltuieli de judecată în cuantum de 1250 lei.

Pentru

a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că terenul ce face

obiectul notificării reclamanților a fost preluat în mod abuziv de stat prin

Decretul nr. 218/1960 de la proprietara tabulară V.E., antecesoarea

reclamanților, dreptul de proprietate al statului fiind întabulat în cartea

funciară 5820 Turda sub B+3, cu privire la parcela funciară cu

nr.top.3995/13/26.

A

mai reținut, că până la data introducerii cererii de chemare în judecată,

notificarea reclamanților nu a fost soluționată, însă prin adresa nr. 4002 din 05

aprilie 2008, Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 a comunicat faptul că

terenul nu poate fi restituit în natură, fiind situat în zona Băi Sărate Turda

și menționat în lista anexă la H.G. nr. 867/2006.

Având

în vedere că, din probele administrate în cauză, a rezultat că terenul în

litigiu este liber de construcții, prin raportare și la dispozițiile art. 1 alin.

(1) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, coroborate cu dispozițiile

obligatorii ale Deciziei nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție în Secții Unite, tribunalul a apreciat că este posibilă restituirea în

natură și a admis în totalitate acțiunea reclamanților.

Prin

decizia nr. 222/A din 10 iulie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de

muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis excepția lipsei

calității procesuale active a Consiliului Local al municipiului Turda, prin

primar și a respins apelul declarat de acesta, iar în ceea ce privește apelul

declarat de Municipiul Turda, prin primar, l-a respins ca nefondat.

Referitor

la apelul declarat de Consiliul Local al municipiului Turda, a reținut că

acesta nu a participat la proces în calitate de parte ori de intervenient și

nici nu se află în situațiile de excepție care conferă terților dreptul de a

apela o hotărâre pronunțată într-o cauză la a cărei judecată nu au luat

parte,astfel încât a admis excepția calității procesuale active invocate de

reclamanți, cu consecința respingerii apelului.

Referitor

la apelul declarat de pârâtul Municipiul Turda, prin primar, a reținut că, deși

motivele apelului nu au fost precizate și dezvoltate, din perspectiva

dispozițiilor art. 287 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu poate opera

sancțiunea nulității, întrucât obiectul apelului a fost identificat de parte

prin menționarea dosarului civil în care a fost pronunțată hotărârea instanței

de fond.

Constatând

însă că motivele de apel dezvoltate au fost depuse la dosarul cauzei în ziua

judecății, după închiderea dezbaterilor asupra fondului, instanța a stabilit că

operează sancțiunea decăderii din dreptul de motivare, urmând a fi luate spre

analizare doar acele aspecte invocate de apelant în apărare la prima instanță.

În

acest sens, Curtea de Apel Cluj a reținut că imobilul în litigiu a fost preluat

în mod abuziv de stat, reclamanții au dovedit calitatea de persoane

îndreptățite la restituire, iar în urma probatoriilor administrate, a rezultat

că terenul este susceptibil de restituire în natură.

Împrejurarea

că terenul este identificat în perimetrul unei zone turistice de interes local

nu reprezintă un impediment la restituire, fiind vorba de un teren viran,

neafectat de construcții sau alte amenajări edilitare, astfel că soluția primei

instanțe este temeinică și legală.

Împotriva

acestei decizii a formulat recurs pârâtul Primarul municipiului Turda, fără a

formula motive de recurs.

În

ședința publică din 18 februarie 2010, Înalta Curte a invocat excepția

nulității recursului, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., excepție

întemeiată pentru cele ce succed:

Potrivit

art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să

cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea

lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu

separat.

Recursul

se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau

înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind prevăzute expres și

limitativ de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1)

din același cod, prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la

motivele de ordine publică.

A

motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin

indicarea unuia dintre cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de

altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind

modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

În

speță, pârâtul a declarat recurs fără să indice vreun motiv de casare din cele

prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și fără să dezvolte critici care,

față de soluția pronunțată de instanța de apel, să facă posibilă încadrarea, de

către instanță, în motivele de casare prevăzute de lege, în condițiile art. 306

alin. (3) C. proc. civ.

Declarația

de recurs precizează doar decizia ce face obiectul acestei căi de atac, numărul

dosarului în care a fost pronunțată și instanța care a dezbătut apelul, cu

solicitarea de admitere a recursului în sensul casării celor două hotărâri și

trimiterea în rejudecare a cauzei, la instanța de fond.

De

asemenea, există mențiunea conform căreia motivele de recurs vor fi depuse

într-un memoriu separat „până la prima zi de înfățișare”, fapt care nu s-a

realizat, și care, chiar dacă s-ar fi realizat, n-ar fi corespuns cerințelor

legale, întrucât motivele de recurs nu se depun până la prima zi de înfățișare,

ci înăuntrul termenului prevăzut de lege pentru declararea recursului.

Prin

urmare, având în vedere că pârâtul nu s-a conformat exigențelor impuse de art. 302

C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin.

(1) C. proc. civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de recurentul-pârât Primarul municipiului Turda împotriva deciziei nr.

222/A din 10 iulie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18

februarie 2010.