ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2366/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul F.R., a chemat în judecată pe pârâta SC H.SF. G. SRL și a solicitat anularea hotărârii nr. 1 din 20 mai 2007 luată de A.G.A., anularea procesului-verbal și a actului adițional, restabilirea situației anterioare și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată. In motivarea acțiunii se susține că în mod nelegal asociatului minoritar i-a fost comunicată convocarea, ședința A.G.A. nu s-a ținut la sediul societății, iar majorarea capitalului s-a realizat prin fraudarea intereselor sale. Tribunalul Alba, prin sentința civilă nr. 23/COM din 13 mai 2008, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins acțiunea.

Instanța de fond a reținut, în esență, că asociatul minoritar a fost legal convocat prin scrisoare recomandată, publicarea hotărârii A.G.A. nr. 1 din 20 mai 2007, în M.Of. fiind la 12 octombrie 2007, iar aceasta este singura dată certă care poate fi luată în considerare la calculul termenului de 15 zile în care hotărârea A.G.A. poate fi atacată. Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia comercială nr. 132/A din 24 octombrie 2008, a admis apelul reclamantului, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare, considerând că în mod nelegal instanța de fond a apreciat că indiferent de natura nulității, termenul de prescripție este de 15 zile de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea A.G.A.

In condițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 dreptul la acțiune al asociatului în condițiile invocării motivelor de nulitate absolută, este imprescriptibil. împotriva deciziei astfel pronunțate, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. Recurenta susține că, instanța de apel s-a pronunțat asupra unei cereri noi formulate în calea de atac a apelului. Deși în cuprinsul acțiunii și pe parcursul procesului la instanța de fond, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 132 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 în apel a invocat caracterul absolut al nulității hotărârii A.G.A. pe care pârâta la acea dată a caracterizat-o drept relativă.

Mai susține recurenta că interpretând greșit actul dedus judecății raportându-se la obiectul acțiunii de anulare a hotărârii A.G.A. instanța a aplicat greșit legea. Pe de altă parte, recurenta critică decizia atacată și pentru lipsa motivelor pe care se sprijină soluția pronunțată. Fără a motiva în ce constă nulitatea absolută pentru nelegala convocare la adunare a asociaților și ignorând prevederile legale expres prevăzute de Legea nr. 31/1990, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală. Recursul este fondat și va fi admis. Prin acțiunea în anularea hotărârii A.G.A. din 20 mai 2007, reclamantul a identificat motivele pentru care actul atacat încalcă prevederile legii și ale actului constitutiv, acestea fiind circumscrise în nelegala convocare și intenția de fraudare a intereselor asociatului minoritar astfel cum instanța de apel judicios a stabilit.

Instanța însă nu a analizat caracterul absolut sau relativ al nulităților invocate mărginându-se a motiva greșit asupra constantei practicii judiciare în materia convocării asociaților la adunarea generală. Argumentele pentru care o nulitate are caracter absolut sunt date de natura normei juridice încălcate și interesul general sau obștesc, ocrotit. Teoria nulităților actului juridic este însă departe de a se fi simplificat și de a elimina controversele jurisprudențiale, iar aceasta este dovedită de o altă abordare pe care Secția Comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție o are în raport de jurisprudența evocată în decizia atacată. Astfel, nelegala convocare a asociaților sau acționarilor unei societăți comerciale la adunarea generală a acesteia, ocrotește interese personale sau de grup.

Iar această caracterizare este dată chiar de Legea nr. 31/1990 care prevede că actul constitutiv poate deroga de la normele stabilite. Niciodată însă unei norme imperative nu i se poate opune acordul de voință al părților semnatare ale unui pact societar în neconcordanță cu aceasta. De aceea analiza motivelor de nelegalitate a convocării unor asociați sau a fraudării intereselor lor este caracterizată ca afectând interese particulare, cu consecința stabilirii regimului juridic al nulității relative. Instanța de apel judicios a apreciat asupra greșitei interpretări a prevederilor art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 pe care tribunalul a dat-o, ce a considerat aplicabil termenul de prescripție pentru asociați indiferent de regimul nulității actului juridic, dar a analizat caracterul absolut al nulității numai în raport cu o jurisprudența contestată.

Lipsa asociatului la adunarea generală este identificată într-adevăr cu lipsa consimțământului său la adoptarea hotărârii, însă chiar în actul constitutiv părțile au prevăzut ca dată de la care curge termenul de 15 zile, de a ataca hotărârea contrară actului constitutiv sau legii, data publicării în Monitorul Oficial. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat împotriva deciziei comerciale nr. 132/A din 24 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia va modifica decizia atacată și va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 23/OOM/CC din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Alba. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC H. S. G. SRL Ighiu împotriva deciziei comerciale nr. 132/A din 24 octombrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul F.R. împotriva sentinței civile nr. 23/GOM/CC din 13 mai 2008 a Tribunalului Alba. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 13 octombrie 2009.