ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2366/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2366/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Reclamantul F.R., a
chemat în judecată pe pârâta SC
H.SF. G. SRL și a solicitat anularea hotărârii nr. 1 din 20
mai 2007
luată de A.G.A., anularea procesului-verbal și a actului adițional,
restabilirea situației
anterioare și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii se susține că în mod nelegal asociatului minoritar
i-a fost comunicată convocarea, ședința A.G.A. nu s-a ținut la sediul
societății, iar majorarea capitalului s-a realizat prin fraudarea intereselor
sale.
Tribunalul
Alba, prin sentința civilă nr. 23/COM din 13 mai 2008, a
admis excepția prescripției
dreptului la acțiune și a respins acțiunea.
Instanța
de fond a reținut, în esență, că asociatul minoritar a fost legal
convocat prin scrisoare
recomandată, publicarea hotărârii A.G.A. nr. 1 din 20 mai 2007, în M.Of. fiind
la 12 octombrie 2007, iar aceasta este singura dată
certă care poate fi luată în
considerare la calculul termenului de 15 zile în
care hotărârea A.G.A. poate fi atacată.
Curtea
de Apel Alba Iulia, prin decizia comercială nr. 132/A din 24
octombrie 2008, a admis
apelul reclamantului, a desființat sentința atacată și
a trimis cauza spre rejudecare,
considerând că în mod nelegal instanța de
fond a apreciat că indiferent de
natura nulității, termenul de prescripție este de 15 zile de la data la care
asociatul a luat cunoștință de hotărârea A.G.A. In
condițiile art. 132 alin. (3)
din Legea nr. 31/1990 dreptul la acțiune al asociatului în condițiile invocării
motivelor de nulitate absolută, este imprescriptibil.
împotriva
deciziei astfel pronunțate, pârâta a declarat recurs întemeiat
pe dispozițiile art. 304
pct. 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Recurenta susține că, instanța de apel s-a pronunțat asupra unei cereri
noi
formulate în calea de atac a apelului. Deși în cuprinsul acțiunii și pe
parcursul procesului la
instanța de fond, reclamantul și-a întemeiat acțiunea
pe prevederile art. 132 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 31/1990 în apel a invocat caracterul absolut al
nulității hotărârii A.G.A. pe care pârâta la acea dată a
caracterizat-o drept relativă.
Mai
susține recurenta că interpretând greșit actul dedus judecății
raportându-se la
obiectul acțiunii de anulare a hotărârii A.G.A. instanța a
aplicat greșit legea.
Pe de altă
parte, recurenta critică decizia atacată și pentru lipsa
motivelor pe care se sprijină soluția pronunțată.
Fără a motiva în ce constă
nulitatea absolută pentru nelegala convocare
la adunare a asociaților și
ignorând prevederile
legale expres prevăzute de Legea nr. 31/1990, instanța
de apel a pronunțat o hotărâre nelegală.
Recursul este fondat și va fi
admis.
Prin
acțiunea în anularea hotărârii A.G.A. din 20 mai 2007, reclamantul
a identificat motivele
pentru care actul atacat încalcă prevederile legii și ale
actului constitutiv, acestea
fiind circumscrise în nelegala convocare și
intenția de fraudare a
intereselor asociatului minoritar astfel cum instanța de
apel judicios a stabilit.
Instanța însă nu a analizat caracterul absolut sau relativ al
nulităților
invocate
mărginându-se a motiva greșit asupra constantei practicii judiciare
în materia convocării asociaților la adunarea
generală.
Argumentele
pentru care o nulitate are caracter absolut sunt date de
natura normei juridice
încălcate și interesul general sau obștesc, ocrotit.
Teoria nulităților actului
juridic este însă departe de a se fi simplificat și de a
elimina controversele
jurisprudențiale, iar aceasta este dovedită de o altă abordare pe care Secția
Comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție o are
în raport de jurisprudența evocată în decizia
atacată.
Astfel,
nelegala convocare a asociaților sau acționarilor unei societăți comerciale la
adunarea generală a acesteia, ocrotește interese personale sau
de grup. Iar această
caracterizare este dată chiar de Legea nr. 31/1990 care
prevede că actul constitutiv
poate deroga de la normele stabilite.
Niciodată
însă unei norme imperative nu i se poate opune acordul de
voință al părților semnatare
ale unui pact societar în neconcordanță cu
aceasta.
De aceea analiza motivelor de nelegalitate a convocării unor asociați
sau a fraudării intereselor lor este
caracterizată ca afectând interese
particulare,
cu consecința stabilirii regimului juridic al nulității relative.
Instanța
de apel judicios a apreciat asupra greșitei interpretări a
prevederilor art. 132
alin. (3) din Legea nr. 31/1990 pe care tribunalul a dat-o,
ce a considerat
aplicabil termenul de prescripție pentru asociați indiferent de
regimul nulității
actului juridic, dar a analizat caracterul absolut al nulității
numai în raport cu o jurisprudența
contestată.
Lipsa asociatului la adunarea generală este identificată într-adevăr cu
lipsa consimțământului său la
adoptarea hotărârii, însă chiar în actul
constitutiv
părțile au prevăzut ca dată de la care curge termenul de 15 zile, de a ataca
hotărârea contrară actului constitutiv sau legii, data publicării în
Monitorul
Oficial.
Așa
fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta
Curte de Casație și
Justiție va admite recursul declarat împotriva deciziei
comerciale nr. 132/A din 24
octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel
Alba Iulia va modifica decizia
atacată și va respinge apelul declarat împotriva
sentinței civile nr. 23/OOM/CC
din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunalul
Alba.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Admite recursul
declarat de pârâta SC H. S.
G. SRL Ighiu
împotriva deciziei comerciale nr. 132/A din 24
octombrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, pe care o
modifică în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul F.R.
împotriva sentinței civile nr. 23/GOM/CC din 13
mai 2008 a
Tribunalului Alba.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică,
astăzi 13 octombrie 2009.